YENOKYAN v. ARMENIA

Comunicat la 5 aprilie 2019 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 10761/16 Mher YENOKYAN împotriva Armenia depusă la 22 februarie 2016 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Mher Yenokyan, este un cetățean armenian născut în 1975 și reținut în Yerevan. El este reprezentat în fața Curții de către dna O.V. Preobrashenskaya, care rezidă la Strasbourg. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul își îndeplinește condamnarea pe viață în închisoarea de închidere Nubarașen („Princerea”) de la condamnarea sa din 29 noiembrie 1996. El susține că, după cum a fost concepută închisoarea pentru deținerea persoanelor acuzate timp de scurtă perioadă de timp în timpul procesului, nu a fost potrivită pentru a reține persoanele condamnate la închisoare pe viață. Condiții fizice de detenție Din 2005, reclamantul a fost reținut în celula nr. 77. Mărimea acestei celule este de aproximativ 20 m mp. Celula conține 4 paturi metalice. Numărul maxim de deținuți în celula a fost de 4. Reclamantul se plânge, în special, de următoarele condiții fizice de detenție: lipsa de lumină naturală și aer proaspăt suficient; lipsa de încălzire și ventilație; lipsa de segregare a fumaților și a deținutului nefumător; condiții de igienă proaspătă și nesanitare, cum ar fi o toaletă dilapidată cu partiție inadecvată; lipsa unor aranjamente adecvate de dormire (paturi de oțel cu suprafață inegală) și mediul de mese; starea de dilapidată a celulei, de exemplu un plafon umid, care scurge cu molă, precum și umiditatea constantă și miros necorespunzător; aranjamente inadecvate pentru plimbările în aer liber (1 timpuri pe săptămână pentru o oră între 2003 și 2014, și în fiecare zi din 2014; alimente insuficiente de calitate, din care el a trebuit să-și aranjeze propriul aliment cu ajutorul familiei sale; posibilități inadecvate de igienă personală, cum ar fi timpul insuficient pentru a lua un duș într-o instalație de duș nesănită și dilapidată. Comunicarea cu rudele Reclamantul a primit o lungă vizită de până la trei zile de la rudele sale o dată pe an. Vizite mai scurte pentru o oră de trei ori pe an. Întrunirile lungi au fost adesea organizate într-o cameră fără ferestre sau ventilație adecvată, din cauza cărora rudele nu se simțeau bine și au trebuit să termine vizita devreme. La 11 iulie 2012, reclamantul a depus o plângere la administrația penitenciară în căutarea organizării unei întâlniri lungi cu rudele sale într-o cameră cu lumina solară naturală. El a raționat că, în timpul unei vizite lungi, tatăl său a trebuit să plece mai devreme, datorită sentimentului de neîmpărțire într-o cameră fără lumină solară și ventilație. La 8 august 2012, un ofițer de închisoare a răspuns că cererea reclamantului a fost îndeplinită. El a depus o cerere similară în 2014, care a fost acordată de asemenea. În timpul întâlnirilor scurte, reclamantul și vizitatorul său au fost separate de o partiție de sticlă și comunicate prin intermediul vorbitorilor. art. 92 § 2 prevede că deținuții condamnați la închisoare de viață au dreptul la o vizită lungă (până la 3 zile) și la trei vizite scurte (până la 4 ore fiecare) de către membrii familiei în fiecare an. O astfel de limitare a vizitelor se termină la data în care deținutul devine eligibil pentru eliberarea condițională anticipată în conformitate cu Codul Penal. Codul Penal (2003) În conformitate cu art. 76 § 5, persoanele condamnate la închiderea vieții devin eligibile pentru eliberarea condiționată timpurie, dacă au servit deja douăzeci de ani în închisoare. Decretul Guvernului nr. 431-N în partea zilnică medie a alimentelor pentru persoanele deținute în instituții penitenciare (adoptată la 1 aprilie 2003 și a pierdut efectul legal la 31 octombrie 2015) În conformitate cu decretul, fiecare deținut a avut dreptul la următoarele tipuri și cantitate de alimente: pâine (650 g), cereale (120 g), paste (30 g), carne cu și fără os (180 g și, respectiv, 90 g), lapte (lapte praf) (100 g), pește (100 g fără cap), grăsime animală, margarină (45 g), zahăr (40 g), zahăr g), sare (20 g), ceai (2 g), pastă de tomate (5 g), cartofi (550 g), legume (250 g), suc (100 g), brânză (25 g), fructe (200 g). Decretul Guvernului nr. 1182-N în porția zilnică medie a alimentelor pentru persoanele deținute în instituții penitenciare (în vigoare la 31 octombrie 2015, care înlocuiește decretul nr. 431-N) Decretul include toate tipurile de alimente în aceeași cantitate conținută în decretul nr. 431-N. În plus, prevede, de asemenea, 25 g de ulei de legume pentru fiecare deținut pe o bază zilnică. COMPLAINTĂ Reclamantul se plâng în temeiul articolului 3 din Convenția privind condițiile de detenție în închisoarea rezidentă Nubarashen. Reclamantul depune mai multe plângeri în temeiul articolului 8 din Convenție cu privire la vizitele familiale la închisoarea de închidere Nubarashen. În special, el plânge de (a) limitarea vizitelor sale de familie, (b) condițiile în care au fost desfășurate vizitele sale lungi și (c) durata vizitelor scurte și a separării în timpul acestor vizite de către o partiție de sticlă. Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 13 din Convenție, că nu a avut niciun remediu eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolelor 3 și 8. Întrebări adresate părților Le-a făcut condițiile de detenție a reclamantului la Nubarașen încarcerare cantitate de tratament contrar articolului 3 din Convenție (a se vedea, în special, Muršić c. Croația [GC], nr. 7334/13, §§§ 103-141, CEDH 2016; Alver v. Estonia , nr. 64812/01, § 56, 8 noiembrie 2005)? Limitarea vizitelor familiale ale reclamantului, precum și modul de desfășurare a acestor vizite (în special (a) condițiile în care au fost desfășurate vizite lungi, și anume lipsa ferestrelor, ventilația adecvată, iluminarea și aerul proaspăt în camera de vizită (b) durata vizitelor scurte și (c) Separarea de o partiție de sticlă în timpul vizitelor scurte) în închisoarea remandă Nubarașen încălcarea dreptului său la viața de familie, astfel cum este garantat de art. 8 din Convenție (a se vedea Khoroshenko c. Rusia [GC], nr. 41418/04, § 148, ECHR 2015, și Trosin c. Ucraina , nr. 39758/05, §§ 42-46, 23 februarie 2012)?

Communicated on 5 April 2019

FIRST SECTION

Application no. 10761/16

Mher YENOKYAN

against Armenia

lodged on 22 February 2016

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Mher Yenokyan, is an Armenian national who was born in 1975 and is detained in Yerevan. He is represented before the Court by Ms O.V. Preobrazhenskaya, residing in Strasbourg.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

The applicant has been serving his life sentence in Nubarashen remand prison (“the Prison”) since his conviction of 29 November 1996. He submits that, as the Prison had been designed for detaining accused persons for short periods of time pending trial, it was not suitable for holding persons convicted to life imprisonment.

1.

Physical conditions of detention

Since 2005, the applicant has been detained in cell no. 77. The size of that cell is approximately 20 sq. m. The cell contains 4 metal beds. The maximum number of detainees in the cell has been 4.

The applicant complains, in particular, of the following physical conditions of his detention: lack of sufficient natural light and fresh air; lack of heating and ventilation; lack of segregation of smoking and non-smoking inmates; poor hygiene and unsanitary conditions, such as a dilapidated toilet with inadequate partition; lack of adequate sleeping arrangements (steel beds with uneven surface) and dining environment; dilapidated state of the cell, for example a damp, leaking ceiling with mould, as well as constant humidity and foul smell; inadequate arrangements for outdoor walks (1

‑

3

times a week for an hour between 2003 and 2014, and every day from 2014); insufficient food of inadequate quality, as a result of which he had to arrange his own food with the help of his family; inadequate possibilities for personal hygiene, such as insufficient time to take a shower in an unsanitary and dilapidated shower facility.

2.

Communication with relatives

The applicant is granted a long visit of up to three days from his relatives once a year. Shorter visits for an hour are granted three times a year.

Long meetings have often been organised in a room without any windows or adequate ventilation, as a result of which relatives did not feel well and had to terminate the visit early.

On 11 July 2012, the applicant filed a complaint with the Prison administration seeking to organise his long meeting with his relatives in a room with natural sunlight. He reasoned that during one of his long visits, his father had had to leave earlier due to feeling unwell in a room without sunlight and ventilation.

On 8 August 2012 a prison officer responded that the applicant’s request was satisfied.

He filed a similar request in 2014, which was also granted.

During the short meetings, the applicant and his visitor were separated by a glass partition and communicated through speakers.

B.

Relevant domestic law

1.

Penitentiary Code (2005)

Article 92 § 2 provides that detainees sentenced to life-imprisonment are entitled to one long visit (up to 3 days) and three short visits (up to 4 hours each) by family members each year. Such limitation of visits terminates on the date when the detainee becomes eligible for early conditional release in accordance with the Criminal Code.

2.

Criminal Code (2003)

According to Article 76 § 5, persons sentenced to life-imprisonment become eligible for early conditional release, if they have already served twenty years in prison.

3.

Decree of the Government no. 431-N on average daily portion of food for persons held in penitentiary institutions (adopted on 1

April 2003 and lost its legal effect on 31 October 2015)

According to the Decree, each detainee was entitled to the following types and quantity of food: bread (650 g), grains (120 g), pasta (30 g), meat with and without bone (180g and 90 g, respectively), milk (milk powder) (100 g), fish (100 g without head), animal fat, margarine (45 g), sugar (40

g), salt (20 g), tea (2 g), tomato paste (5 g), potatoes (550 g), vegetables (250 g), juice (100 g), cheese (25 g), fruits (200 g).

4.

Decree of the Government no. 1182-N on average daily portion of food for persons held in penitentiary institutions (in force from 31

October 2015, replacing the Decree no. 431-N)

The Decree includes all types of food in the same quantity contained in the Decree no. 431-N. In addition, it also prescribes 25 g of vegetable oil for each detainee on a daily basis.

COMPLAINTS

The applicant complains under Article 3 of the Convention of the conditions of his detention in Nubarashen remand prison.

The applicant raises several complaints under Article 8 of the Convention regarding the family visits at Nubarashen remand prison. In particular, he complains of (a) the limitations on his family visits, (b) the conditions in which his long visits were held and (c) the duration of the short visits and separation during those visits by a glass partition.

The applicant complains under Article 13 of the Convention that he had no effective remedy in respect of his complaints under Articles 3 and 8.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Did the conditions of the applicant’s detention at Nubarashen remand prison amount to treatment contrary to Article 3 of the Convention (see, in particular,

Muršić v. Croatia

[GC], no. 7334/13, §§ 103-141, ECHR 2016;

Alver v. Estonia

, no. 64812/01, § 56, 8 November 2005)?

2.

Did the limitation of the applicant’s family visits, as well as the manner of conduct of those visits (in particular (a) the conditions in which long visits were held, namely lack of windows, adequate ventilation, lighting and fresh air in the visiting room (b) duration of short visits and (c)

separation by a glass partition during short visits) in Nubarashen remand prison breach his right to family life, as guaranteed by Article 8 of the Convention (see

Khoroshenko v. Russia

[GC], no. 41418/04, § 148, ECHR

2015, and

Trosin v. Ukraine

, no. 39758/05, §§ 42-46, 23 February 2012)?