CHERNOVA c. RUSSIE

Publicat la 2 iunie 2025 SECȚIUNEA 3 Solicitări n 50392/19 și 53790/20 Lyubov Aleksandrovna CHERNOVA împotriva Rusiei și Salima Saitovna MUKHAMEDYANOVA împotriva Rusiei introduse la 16 septembrie 2019 și, respectiv, la 17 noiembrie 2020 (a se vedea lista din anexă) INFORMAȚII PROCEDURALE În urma unei examinări preliminare a admisibilității cererii la 24 noiembrie 2020 În aprilie 2025, Curtea a decis, în temeiul articolului 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură al Curții, că avizul cererii trebuie dat guvernului rus. În cererile raportate de un asterisc, au fost ridicate alte obiecțiuni. Această parte a cererilor a fost retrasă din rolul sau declarată inadmisibilă de către Curte în formațiune de judecător unic, asistată de un raportor în conformitate cu art. 24 alineatul (2) din Convenție. În tabelul anexat, de fiecare dată când un reclamant este desemnat prin inițiative, aceasta înseamnă că Curtea a autorizat pe motiv de confidențialitate a acestei persoane, a cărei identitate nu va fi făcută publică [art. 47 alineatul (4) ]. Pentru mai multe informații cu privire la procedura aplicabilă după comunicarea unei hotărâri pronunțate împotriva Rusiei, care face obiectul jurisprudenței bine stabilite a Curții, vă rugăm să consultați site-ul internet al Curții. Cererea se referă la obiecțiuni formulate pe teren la art. 2 alineatul (1) din Convenție, care se referă la caracterul definitiv al investigațiilor privind decesele sau rănirile grave care rezultă din acte inculente sau din neglijențe imputate particularilor și care intră sub incidența jurisprudenței bine stabilite a Curții (Mazepa și alții c. Rusia, nr. 15086/07, §§ 69-84, 17 iulie 2018; Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2009 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. Numărul și data de depunere a cererii Numele reclamantului și anul nașterii Numele și orașul reprezentantului Faptele, Dovezile Medicale și Medico-Legale, Procedura internă Problemi demuncă Alte obiecțiuni care intră sub incidența jurisprudenței bine stabilite 50392/19* 16/09/2019 Lyubov Aleksandrovna CHERNOVA 1963 Valeriy Viktorovich Kanayev Diveyevo În mai 2015, recurenta și-a pierdut fiica în vârstă de 17 ani într-un accident rutier. Fata, care se întorcea acasă cu bicicleta după o excursie între prieteni, era în stare de ebrietate și nu a cedat prioritate unei intersecții. Ea a fost lovită de o mașină și a murit la spital câteva zile mai târziu. Șoferul, la vârsta de 20 de ani, nu a fost urmărit. Cu toate că a mers cu 14 km/h deasupra limitei permise, s-a stabilit că nu a putut frâna la timp, victima a apărut pe partea stângă doar 0,44 secunde înainte de coliziune. Un test efectuat după accident a arătat că șoferul era în stare de ebrietate (0,40 mg de alcool per litru de aer expirat). El a susținut că alcoolul a intrat în organismul său după accident, susținând că un martor i-a dat o jumătate de dâră de un lichid necunoscut mai întâi pentru a-l calma. A fost sancționat pentru consumul de alcool după accident și i s-a suspendat permisul de conducere pentru 18 luni, în plus față de o amendă de 500 €. Recurenta a contestat decizia de a nu da în judecată, susținând că conducătorul auto ar fi putut și ar fi trebuit să frâneze. Ea a afirmat că este puțin credibil faptul că fiica sa s-a apropiat de mașină la fel de repede ca anchetatorul laică estimat, că martorii l-au văzut pe șofer beat la fața locului și că, imediat după accident, el a contactat un membru apropiat care ar fi exercitat o presiune asupra poliției pentru a orienta investigația în favoarea sa. În perioada noiembrie 2015 - mai 2020, decizia de a nu continua procesul a fost anulată în mod repetat de procurori și de instanțele de control, pe motiv că era superficială. Mai precis, la 11 martie 2020, Tribunalul Districtului Diveevo (regiunea Nijni Novgorod) a primit plângerea recurentei, care a arătat că investigatorul nu executase instrucțiunile acestei instanțe de a interoga martorii și de a reface accidentul la fața locului, pe motiv că aceste acte de informare au fost posibile numai în cadrul unei anchete penale deschise. În plus, în ordinul său din 6 martie 2020, procurorul din același district l-a acuzat pe anchetator că nu a înlăturat contradicțiile dintre două rapoarte de expertiză științifică, care au dus la concluzii contrare. Cu toate acestea, ancheta a fost, în general, trimisă aceluiași anchetator, care a ignorat instrucțiunile superiorilor săi și a clasat din nou cauza pe baza acelorași motive. Cea mai recentă decizie, datată mai 2021, a condus la o suspendare a anchetei de către un alt investigator, invocând o imposibilitate de a identifica o persoană care să fie pusă în discuție. Lungime nejustificată a anchetei (Mazepa și alții c. Rusia, nr. 15086/07, § 80-82, 17 iulie 2018), Pierderea de probe esențiale (Belenko c. Rusia, nr. 25435/06, § 81, 18 decembrie 2014), Întârziere nejustificată în deschiderea anchetei (Kotelnikov c. Rusia, nr. 45104/05, § 106, 12 iulie 2016), Trimiteri repetate ale cauzei pentru reexaminare (Korogodina c. Rusia, nr. 33512/04, § 79, 30 Septembrie 2010) 53790/20* 17/11/2020 Salima Saitovna MUKHAMEDYANOVA 1970 Svetlana Anatolyevna Toreyeva Moscova La 10 iunie 2018, soțul reclamantei a fost spitalizat pentru psihoză post-AVC. El a intrat în comă și a murit două săptămâni mai târziu. autopsia a arătat un edem cerebral cauzat de un anevrism. Convinsă de faptul că medicii l-ar fi putut salva, reclamanta a încercat să-i dea în judecată pentru neglijență, reproșându-le că nu au efectuat o examinare a scanerului, că au întârziat operațiunea, că l-au atașat în mod corespunzător, sedat și lăsat nesupravegheat. Prima, condusă de asigurare națională de sănătate, a evidențiat mai multe greșeli în suport: absența scanării sau a radiografiilor, absența consultării unui neurochirurg, monitorizarea insuficientă în primele trei zile și administrarea de neuroleptice, în ciuda unui risc de reținere. A doua, efectuată de Ministerul Sănătății, a recunoscut că medicii ar fi trebuit să efectueze o examinare mai amănunțită, considerând că această omisiune nu a cauzat moartea. Acuzațiile au fost respinse de trei ori din lipsă de respect față de o infracțiune, ultima decizie din 9 aprilie 2020, anchetator, după examinarea justificărilor medicilor, a ajuns la concluzia că nu a existat o încălcare a dreptului comunitar, fără a lua în considerare încălcările constatate de reclamantă sau de experți. Absența căutării cauzei decesului pacientului aflat sub responsabilitatea corpului medical (Belenko c. Rusia, nr. 25435/06, § 82, 18 decembrie 2014) Art. 2 (1) - Dreptul la viață - Monitorizarea medicală inconsecventă și incompletă ; lipsa unei examinări și a unui tratament adecvat ; tratamentul cu medicamente defectuos la spitalul de stat; îngrijirea tardivă și necorespunzătoare a spitalului bine echipat (Tarrieva c. Rusia, nr. 4353/03, § 74 și 88, CEDH 2006-XV (extracturi)).

Publié le 2 juin 2025

TROISIÈME SECTION

Requêtes n

os

50392/19 et 53790/20

Lyubov Aleksandrovna CHERNOVA contre la Russie

et Salima Saitovna MUKHAMEDYANOVA contre la Russie

introduites respectivement

le 16 septembre 2019 et le 17 novembre 2020

(voir liste en annexe)

INFORMATION PROCEDURALE

À la suite d’un examen préliminaire de la recevabilité de la requête le 24

avril 2025, la Cour a décidé, en vertu de l’article 54 § 2 (b) du Règlement de la Cour, qu’avis de la requête devait être donné au Gouvernement russe.

Dans les requêtes signalées par un astérisque, d’autres griefs ont été soulevés. Cette partie des requêtes a été rayée du rôle ou déclarée irrecevable par la Cour siégeant en formation de juge unique, assistée d’un rapporteur conformément à l’article 24 § 2 de la Convention.

Dans le tableau joint, chaque fois qu’un requérant est désigné par des initiales, cela signifie que la Cour a autorisé l’anonymat de cette personne, dont l’identité ne sera pas rendue publique (article 47 § 4).

Pour de plus amples informations sur la procédure applicable après la communication d’une requête dirigée contre la Russie, relevant de la jurisprudence bien établie de la Cour, veuillez consulter le

site Internet

de la Cour.

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête porte sur des griefs formulés sur le terrain de l’article 2 § 1 de la Convention, concernant l’ineffectivité d’enquêtes relatives à des décès ou blessures graves résultant d’actes intentionnels ou de négligences imputables à des particuliers, et qui relèvent de la jurisprudence bien établie de la Cour (

Mazepa et autres c. Russie

, no 15086/07, §§ 69-84, 17 juillet 2018;

Kotelnikov c. Russie

, no 45104/05, §§ 92-111, 12 juillet 2016; et

Belenko c.

Russie

, no 25435/06, §§ 75-85, 18 décembre 2014).

ANNEXE

Liste de requêtes concernant des griefs tirés de l’article

2 de la Convention

(défaut d’effectivité de l’enquête sur les décès ou les blessures graves résultant d’actes intentionnels ou de négligences commis par des particuliers)

No.

Numéro et date d’introduction de la requête

Nom du requérant et année de naissance

Nom et ville du représentant

Faits, preuves médicales et médico-légales, procédure interne

Problèmes dénoncés

Autres griefs relevant de la jurisprudence bien établie

50392/19*

16/09/2019

Lyubov Aleksandrovna CHERNOVA

1963

Valeriy Viktorovich Kanayev

Diveyevo

En mai 2015, la requérante a perdu sa fille de 17 ans dans un accident de la route. La jeune fille, qui rentrait chez elle à vélo après une sortie entre amis, était en état d’ivresse et n’a pas cédé la priorité à une intersection. Elle a été percutée par une voiture et est décédée à l’hôpital quelques jours plus tard.

Le conducteur, âgé de 20 ans, n’a pas été poursuivi. Bien qu’il roulât à 14 km/h au-dessus de la limite autorisée, il a été établi qu’il n’avait pas pu freiner à temps, la victime étant apparue sur sa gauche seulement 0,44 seconde avant la collision. Un test effectué après l’accident a révélé que le conducteur était en état d’ivresse (0,340 mg d’alcool par litre d’air expiré). Il a affirmé que l’alcool avait pénétré dans son organisme après l’accident, prétendant qu’un témoin lui avait donné une demi-tasse d’un « liquide inconnu » pour le calmer. Il a été sanctionné pour consommation d’alcool après l’accident et s’est vu suspendre son permis de conduire pour 18 mois, en plus d’une amende de 500 €.

La requérante a contesté la décision de ne pas engager de poursuites, soutenant que le conducteur aurait pu et dû freiner. Elle a affirmé qu’il était peu crédible que sa fille se soit approchée du véhicule aussi rapidement que l’enquêteur l’avait estimé, que des témoins avaient vu le conducteur en état d’ivresse sur les lieux et que, juste après l’accident, il avait contacté un proche influent qui aurait exercé une pression sur la police pour orienter l’enquête en sa faveur.

Entre novembre 2015 et mai 2020, la décision de ne pas poursuivre a été maintes fois annulée par les procureurs et tribunaux de contrôle, au motif qu’elle était superficielle. Plus précisément, le 11 mars 2020, le tribunal du district de Diveevo (région de Nijni Novgorod) a fait droit à la plainte de la requérante, estimant que l’enquêteur n’avait pas exécuté les instructions de cette juridiction visant à interroger les témoins et à procéder à une reconstitution de l’accident sur les lieux, au motif que ces actes d’instruction n’étaient possibles que dans le cadre d’une enquête pénale ouverte. En outre, dans son injonction du 6 mars 2020, le procureur du même district a reproché à l’enquêteur de ne pas avoir levé les contradictions entre deux rapports d’expertise scientifique, lesquels aboutissaient à des conclusions opposées. Toutefois, l’enquête était généralement renvoyée au même enquêteur, qui ignorait les instructions de ses supérieurs et classait à nouveau l’affaire en se fondant sur les mêmes motifs.

La décision la plus récente, datant de mai 2021, a abouti à une suspension de l’enquête par un autre enquêteur, invoquant une « impossibilité d’identifier une personne à mettre en cause ».

Longueur injustifiée de l’enquête (Mazepa et autres c.

Russie, no 15086/07,

Perte de preuves essentielles (Belenko c. Russie, no

25435/06, § 81, 18

décembre 2014),

Retard injustifié dans l’ouverture de l’enquête (Kotelnikov c. Russie, no

45104/05, § 106, 12 juillet 2016),

Renvois répétés de l’affaire pour réexamen (Korogodina c.

Russie, no 33512/04, § 79, 30

septembre 2010)

53790/20*

17/11/2020

Salima Saitovna MUKHAMEDYANOVA

1970

Svetlana Anatolyevna Toreyeva

Moscou

Le 10 juin 2018, le mari de la requérante a été hospitalisé pour une psychose post-AVC. Il est tombé dans le coma et décédé deux semaines plus tard. L’autopsie a révélé un œdème cérébral dû à un anévrisme. Convaincue que les médecins auraient pu le sauver, la requérante a cherché à les poursuivre pour négligence, leur reprochant de ne pas avoir effectué un examen de scanner, d’avoir retardé l’opération, de l’avoir inutilement attaché, sédaté et laissé sans surveillance.

Deux expertises ont été réalisées. La première, menée par la Caisse nationale d’assurance maladie, a relevé plusieurs fautes dans la prise en charge : absence de scanner ou de radiographie, absence de consultation d’un neurochirurgien, surveillance insuffisante durant les trois premiers jours et administration de neuroleptiques malgré un risque d’hypotension. La seconde, effectuée par le ministère de la Santé, a reconnu que les médecins auraient dû procéder à un examen plus approfondi, tout en estimant que cette omission n’avait pas causé le décès.

Les poursuites ont été refusées à trois reprises faute d’éléments constitutifs d’une infraction, la dernière décision datant du 9 avril 2020. L’enquêteur, après avoir examiné les justifications des médecins, a conclu à l’absence d’infraction, sans prendre en compte les manquements relevés par la requérante ou les experts.

Absence de recherche de la cause du décès du patient se trouvant sous la responsabilité du corps médical (Belenko c.

Russie, no 25435/06, § 82, 18 décembre 2014)

Art. 2 (1) - Droit à la vie - Suivi médical incohérent et incomplet ; absence d’examen et de traitement adéquat ; traitement médicamenteux défectueux à l’hôpital d’État ; prise en charge tardive et inadaptée à l’hôpital insuffisamment équipé (Tararieva c.

Russie, no 4353/03, §§

74 et 88, CEDH 2006-XV (extraits)).