CtEDO 07.05.2025 Auto

URICCHIO v. ITALY AND 31 OTHERS

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
07.05.2025
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
URICCHIO v. ITALY AND 31 OTHERS (CtEDO, 2025)
HUDOC · oficial

PRIMEI DECIZIE DECIZIE Nr. 14615/21 Daniela URICCHIO împotriva Italiei și a altor 31 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 7 mai 2025 în calitate de comitet compus din: Alain Chablais , Președintele Raffaele Sabato , Frédéric Krenc , judecători și Liv Tigerstedt , grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea (nr. 14615/21) împotriva Republicii Italiene și a următoarelor 31 de state respondente: Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Confederația Elvețiană, Republica Cehă Cipru, Republica Cehă, Regatul Germaniei, Regatul Danemarcei, Regatul Spaniei, Regatul Estoniei, Regatul Finlandei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Elenic, Regatul Croației, Ungaria, Regatul Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Letoniei, Regatul Maltei, Regatul Țărilor de Jos, Regatul Norvegiei, Regatul Poloniei, Republica Portugheză, România, Federația Rusă, Republica Slovacă, Regatul Sloveniei, Regatul Suedia, Regatul Türkiye și Ucraina, a fost adresat Curtei în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) din 3 martie 2021 de către un național italian, dna Daniela Uricchio, care s-a născut în 2002 și trăiește în Ferrandina („reclamantul”) și a fost reprezentată de dna A.M. Bitonti, avocată care practică în Matera; după ce a deliberat, decide după cum urmează: Cererea se referă la efectele negative suferite de reclamant din cauza schimbărilor climatice. Potrivit reclamantului, mai multe state au luat angajamente, în special în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice („UNFCCC”, adoptată 9 mai 1992, Organizația Națiunilor Unite, Seriei Tratatulurilor, vol. 1771, p. 107) și al Hotărâreaui de la Paris (aprobat 12 Decembrie 2015, Organizația Națiunilor Unite, Treaty Series, vol. 3156), pentru a combate schimbările climatice și efectele adverse ale acestora. În ceea ce privește aceste efecte, ea a susținut că au început să se manifeste într-o manieră tot mai evidentă. În special, ea a susținut că Italia de Sud, precum și zona în care locuia, a avut o serie de impacturi asupra schimbărilor climatice, inclusiv creșterea temperaturii și a căldurii extreme în lunile de vară, precum și inundații severe. Reclamantul a declarat că a suferit de alergii, erupții cutanate și probleme respiratorii care au fost afectate de temperaturi ridicate. De asemenea, ea a susținut că a suferit de o stare de anxietate care rezultă din imposibilitatea ei de a merge afară în zile fierbinte și îngrijorările sale despre dacă ea ar putea petrece timp în aer liber în viitor datorită încălzirii globale. Ea a avut probleme de somn și a avut coșmaruri recurente, legate de prezența ei în orașul Matera în timpul unei inundații în 2019. În sprijinul cererii sale, ea a prezentat trei extracte dintr-un site online de raportare a fenomenelor meteorologice, care a declarat că în mai 2020 mai multe orașe din Italia de Sud au experimentat unde termice, cu temperaturi record-ele în unele orașe din Sicilia. De asemenea, ea a furnizat un articol de presă din 2019 care a descris o inundație flash severă care a afectat orașul Matera, care se afla în aceeași provincie ca și locul ei de reședință. Același articol a raportat, de asemenea, gusturi puternice de vânt care atingeu viteza de 150 de kilometri pe oră în aceeași zonă. Reclamantul s-a plâns că efectele schimbărilor climatice – în special cele legate de creșterea temperaturii și inundații – care au avut un impact asupra sănătății și bunăstanței sale și care au fost imputabile unei eșecuri de către statele interesate pentru a lua măsuri suficiente pentru punerea în aplicare a Hotărâreaui de la Paris, au determinat o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolelor 2 și 8 din convenție. De asemenea, reclamantul s-a plâns că a suferit discriminări în încălcarea articolului 14 din Convenție, deoarece, în opinia ei, efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice vor afecta mai mult generațiile mai tinere. 13, susținând că ea va fi forțată să depună o plângere în instanța unui număr mare de state, o povară care ar fi imposibilă pentru ea să poarte din cauza vârstei sale și a resurselor financiare limitate. Curtea va aborda în primul rând întrebarea dacă competența statelor interesate poate fi stabilită în acest caz. Principiile generale ale jurisprudenței Curții privind competența au fost rezumate recent în Duarte Agostinho și alții c. Portugalia și 32 alții (dec.) [GC], nr. 39371/20, §§§ 168-78, 9 aprilie 2024. Curtea constată la început că reclamantul este rezident al Italiei și, prin urmare, sub jurisdicția sa teritorială, ceea ce înseamnă că în temeiul articolului 1 din Convenția Italia trebuie să răspundă pentru orice încălcare care îi este atribuibilă drepturilor și libertăților protejate de Convenția în ceea ce privește reclamantul. În ceea ce privește celelalte state interesate, reclamantul nu a susținut, nici nu ar exista nici o bază pentru a constata că competența teritorială a acestora ar putea fi stabilită în ceea ce privește acestea (ibid., § 179). În plus, în urma argumentului adoptat de Curte în cazul Duarte Agostinho și alții (citat mai sus, §§§§). 181-213, aceasta nu vede motive pentru a concluziona că celelalte state interesate au exercitat competența extraterritorială. În special, nu există nici o sugestie ca oricare dintre celelalte state interesate să exercite controlul eficient al unei zone din afara teritoriului lor național care să aducă reclamantul în cadrul jurisdicției sale ratione loci , sau că oricare dintre ele a exercitat autoritatea sau controlul asupra reclamantului (ibid., § 182). În plus, Curtea nu descoperă nici o „circumstanțe excepționale” sau „foarte speciale” relevante care au condus Curtea, în cazuri anterioare, la concluzia că un stat a exercitat competența extraterritorială (ibid., §§§ 184-213). Curtea subliniază, de asemenea, faptul că reclamantul nu a prezentat niciun argument specific în materie de jurisdicție extraterritorială. 10. Din cele de mai sus rezultă că jurisdicția teritorială este stabilită în ceea ce privește Italia, în timp ce nici o jurisdicție nu poate fi stabilită în ceea ce privește celelalte state interesate. De aceea, reclamația reclamantului împotriva celorlalte state interesate trebuie să fie declarată inadmisibilă în temeiul articolului 35 §§ 3 și 4 din Convenție. 11. Având în vedere cele de mai sus, Curtea va continua examinarea plângerilor reclamantei numai în ceea ce privește Italia. 12. Curtea reiterează că principiile relevante privind statutul victimelor în contextul schimbărilor climatice au fost rezumate în Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții v. Elveția [GC], nr. 53600/20, §§ 487-88, 9 aprilie 2024. În ceea ce privește plângerea reclamantului în temeiul articolului 8, Curtea reiterează că au fost stabilite două criterii-cheie, în special pentru recunoașterea statutului victimei persoanelor fizice în contextul schimbărilor climatice: (a) intensitate ridicată a expunerii reclamantului la efectele negative ale schimbărilor climatice; (b) nevoia pressantă de a asigura protecția individuală a reclamantului (ibid., §) 527). Curtea a afirmat, de asemenea, că pragul de îndeplinire a acestor criterii este deosebit de ridicat (ibid., § 488). În ceea ce privește presupusul impact asupra sănătății fizice și psihice a reclamantului (a se vedea punctul 3 de mai sus), Curtea constată că reclamantul nu a furnizat documente medicale pentru a susține acuzațiile sale. Prin urmare, Curtea nu are elemente care să-i permită să determine dacă a suferit astfel de condiții, cu excepția stabilirii unei corelații între acestea și plângerile sale în fața Curții. Dosarul de procedură nu conține niciun alt material care să conducă Curtea la concluzia că a fost supusă unei intensități ridicate de expunere la efectele negative ale schimbărilor climatice care îi afectează personal, sau că a existat o necesitate urgentă de a asigura protecția individuală împotriva prejudiciului pe care le-ar fi putut avea efectele schimbărilor climatice asupra bucurii drepturilor omului (ibid., §§§). Prin urmare, Curtea consideră că reclamantul nu a furnizat nicio justificare în ceea ce privește acuzațiile sale, în special în ceea ce privește expunerea ei la efectele negative ale schimbărilor climatice. În ceea ce privește plângerea reclamantului în temeiul articolului 2 din Convenție, Curtea constată că nu a formulat observații specifice referitoare la acest articol, se bazează pe o declarație generală care acoperă atât articolele 2 și 8 (a se vedea punctul 3 de mai sus). În orice caz, ca și în temeiul articolului 8 de mai sus, Curtea constată că ea nu a susținut acuzațiile sale. Remarcă, în special, că nimic din materialele prezentate la aceasta nu indică că viața ei a fost în pericol în timpul inundației din 2019 citate în cererea (contrast Kolyadenko și alții c. Rusia , nr. 17423/05 și alți 5 §§ 150-56, 28 februarie 2012, și Budayeva și alții c. Rusia , nr. 15339/02 și altele 4, § 146, CEDH 2008 (extracte) sau că a fost expusă altfel la un risc suficient de „real și iminent” la viață în termenii definiți de jurisprudența Curții ( Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții , citat mai sus § 513). Considerațiile de mai sus, însoțite de cele prevăzute la punctul 14 de mai sus, sunt suficiente pentru ca Curtea să concludă că plângerea prevăzută la art. 2 ar trebui să fie declarată inadmisibilă ca fiind incompatibilă ratione personae cu dispozițiile Convenției în sensul art. 35 § 17. Reclamantul a formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul diferitelor dispoziții ale convenției (a se vedea punctul 6 de mai sus). 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a încălcării drepturilor și libertăților consemnate în Convenție sau în Protocolurile sale. 18. Rezultă că cererea trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Mai 2025. Liv Tigerstedt Alain Chablais Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă