Association Gong împotriva Croației

Comunicat la 23 mai 2019 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 27790/18 GONG DE ASSOCIARE împotriva Croației depusă la 7 iunie 2018 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusul refuz al accesului la informații de interes public deținute de autoritățile publice și la dreptul la o audiere echitabilă. Reclamantul este o organizație neguvernamentală (ONG) fondată în 1997 în scopul consolidării proceselor și instituțiilor democratice, al dezvoltării culturii politice democratice și al încurajării participării active și responsabile a cetățenilor la procese politice. În 2013 ONG-ul reclamant a încercat să obțină de la Guvern o copie a unui acord încheiat între Guvernul și o firmă de drept privat străină privind reprezentarea juridică a generalilor armatei croate în cadrul procedurii de recurs în fața Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TICY).

Guvernul a refuzat să furnizeze acordul solicitat constatând că în 2011 a fost clasificat ca „confidență”, că motivele pentru menținerea unei astfel de clasificări au existat încă și că divulgarea acesteia ar prejudicia interesele statului. Comisarul pentru informație a anulat decizia guvernului de a constata că problema privind transparența cheltuielilor publice, că guvernul nu a specificat ce interese de stat vor fi puse în pericol prin divulgarea acordului și că, având în vedere că procedurile de recurs înainte de încheierea ICTY și că acordul a fost deja publicat în parte, clasificarea acestuia nu mai este justificată. Inaltul Tribunal Administrativ a anulat decizia Comisarului constatand suficient ca guvernul să examineze justificarea continuării clasificării acordului, a cărui evaluare a acceptat.

Curtea Constituțională a constatat restricția privind dreptul de acces al ONG-ului reclamant la informații proporțională cu obiectivul legitim. În conformitate cu art. 10 din Convenție, ONG-ul reclamant se plâng că refuzul guvernului de a divulga acordul a constituit o încălcare a dreptului său de a accesa informațiile de interes public și că instanțele interne nu au reușit să examineze în mod corespunzător refuzul în funcție de criteriile Convenției. De asemenea, în temeiul articolului 6 din Convenție, se plânge că nu a avut o audiere echitabilă, deoarece instanța internă nu a efectuat o evaluare corectă a cauzei și a abordat în mod corespunzător principalele argumente de fapt și juridic. A existat o interferență cu libertatea de exprimare a ONG-ului solicitant, în special cu dreptul său de a primi și divulga informații, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție?

Dacă este cazul, a fost că interferența prescrisă de lege și necesară în temeiul articolului 10 § 2 (a se vedea Magyar Helsinki Bizottság c. Ungaria [GC], nr. 18030/11, 8 noiembrie 2016)? În conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, ONG-ul reclamant a avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile? În special, a fost respectat dreptul ONG-ului reclamant la o decizie motivată, având în vedere modul în care instanța internă și-a examinat cazul?

Communicated on 23 May 2019

FIRST SECTION

Application no. 27790/18

ASSOCIATION GONG

against Croatia lodged on 7 June 2018

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns an alleged denial of access to information of public interest held by public authorities and the right to a fair hearing. The applicant is a non-governmental organisation (NGO) founded in 1997 with the aim of enhancing democratic processes and institutions, developing democratic political culture and encouraging active and responsible participation of citizens in political processes. In 2013 the applicant NGO tried to obtain from the Government a copy of an agreement concluded between the Government and a foreign private law firm concerning legal representation of the Croatian Army generals in the appeal proceedings before the International Criminal Tribunal for the former Yugoslavia (ICTY).

The Government refused to provide the requested agreement finding that in 2011 it had been classified as “confidential”, that the reasons to maintain such classification still existed and that its disclosure would harm the State’s interests. The Commissioner for Information quashed the Government’s decision finding that the matter concerned transparency of public spending, that the Government had not specified which State interests would be jeopardized by disclosing the agreement and that, having regard that the appeal proceedings before the ICTY had ended and that the agreement had already been published in part, its classification was no longer justified. The High Administrative Court quashed the Commissioner’s decision finding it sufficient that the Government had examined the justification of continued classification of the agreement, whose assessment it accepted.

The Constitutional Court found the restriction on the applicant NGO’s right of access to information proportionate to the legitimate aim. The applicant NGO complains, under Article 10 of the Convention, that the Government’s refusal to disclose the agreement amounted to a breach of its right to access information of public interest and that the domestic courts failed to properly scrutinise the refusal in light of the Convention criteria. It also complains, under Article 6 of the Convention, that it did not have a fair hearing in that the domestic courts failed to make a proper assessment of the case and duly address the main factual and legal arguments.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has there been an interference with the applicant NGO’s freedom of expression, in particular its right to receive and impart information, within the meaning of Article 10 § 1 of the Convention? If so, was that interference prescribed by law and necessary in terms of Article 10 § 2 (see Magyar Helsinki Bizottság v. Hungary [GC], no. 18030/11, 8 November 2016)? 2. Did the applicant NGO have a fair hearing in the determination of its civil rights and obligations, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, was the applicant NGO’s right to a reasoned decision respected, given the manner in which the domestic courts examined its case?