Ștefu împotriva României

Traducere în română Auto

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA ȘTEFU c. ROMÂNIA (Cercetarea nr. 71299/14) HOTĂRÂREA STRASBURG 6 iunie 2019 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În laquessein'fu c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-un comitet compus din Georges Ravarani, președinte, Marko Bošnjak, Peter Paczolay, judecători, și din Liv Tigerstedt; La 16 mai 2019, după deliberarea sa în camera Consiliului, Tribunalul a adoptat, la această dată, o hotărâre la originea cauzei, o cerere formulată împotriva României și a cărei hotărâre a fost sesizată de Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

La data menționată în tabelul anexat, cererea a fost comunicată guvernului român (adică la data la care a fost depusă cererea). ÎN FAȚĂ Lista reclamanților și detaliile relevante referitoare la recurs sunt prezentate în tabelul anexat. Reclamanții se plâng de durata excesivă a procedurii civile. Reclamanții susțin că durata procedurii civile în cauză este incompatibilă cu cerința privind termenul rezonabil. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va hotărî (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Guvernele scot la iveală neobosirea căilor de atac interne, pe motiv că persoanele fizice nu au introdus o acțiune civilă în despăgubire împotriva statului, pe teren de răspundere civilă delictală, pentru a se plânge de durata procedurii civile.

Curtea amintește că a examinat recent caracterul efectiv al acestei căi de atac. Cu această ocazie, Curtea a constatat că aceasta a constat că, începând cu 22 martie 2015, acțiunea în răspundere civilă delictoasă constituia o acțiune efectivă pentru a denunța durata unei proceduri (Brudan c. România, nr. 75717/14, §§ 72-86 și 88-89,10 aprilie 2018). În prezenta cauză, Curtea a fost sesizată la o dată anterioară celei menționate anterior. Prin urmare, Curtea constată că: acțiunea în răspundere civilă delictuală nu era disponibilă reclamanților și că nu poate fi impusă de la sine că au recurs la această acțiune în sensul articolului 35 alineatul (1) din Convenție.

Curtea reamintește că durata unei proceduri trebuie să ia în considerare în funcție de circumstanțele cauzei și pe baza următoarelor criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și cel al autorităților competente, precum și dreptul la litigiu pentru părțile interesate (Frydlender c. Franța [GC], nr 30979/96, § 43 CEDH 2000 VII). În hotărârea de principiu Vlad și alții, precum și România 40756/06 și altele, 26 noiembrie 2013), Curtea a concluzionat că încălcarea unor chestiuni similare celor care fac obiectul prezentei cauze. 11. După examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea nu identifică niciun fapt sau argument care să o convingă să ajungă la o concluzie diferită în ceea ce privește admisibilitatea și temeinicia cererii în cauză.

Având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde cerinței termenul rezonabil 12. În consecință, această cerere este admisibilă și dezvăluie o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 13. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se șteargă ^ i ^ i ^ i ^ i , pe deplin, consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. (14) Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să le atribuie sumele indicate în tabelul anexat și de a respinge restul cererii de satisfacție echitabilă.

15. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES, CURȚIA, LA L o cerere dezvăluie o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție din cauza duratei excesive a procedurii civile A se vedea că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, care urmează să fie convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului; de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobânda simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale.

Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris la 6 iunie 2019, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Liv Tigerstedt Georges Ravarani Grefier adjunct f.f.

Președinte Anchetă Cerere privind obiecțiunile întemeiate pe art. 6 alineatul (1) din Convenție (durata excesivă a procedurii civile) No. Numărul și data de depunere a cererii Numele reclamantului și data nașterii Numele și orașul reprezentantului Începutul procedurii Sfârșitul procedurii Durata totală a procedurii Numărul de grade de jurisdicție Numărul de dosar în fața instanței interne Suma alocată pentru daune morale per reclamant (în euro) [1] Suma alocată pentru cheltuieli și cheltuieli per cerere (în euro) [2] 71299/14 03/11/2014 Albert-Mihai ÖVAGfu 27/08/1979 Lucreția Õ 02/03/1954 Ioan Popescu Târgoviște 03/06/2000 12/05/2014 13 ani, 11 luni și 10 zile 2 grade de jurisdicție 9800/315/2011* 000 420 [1] Plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant.

[2] Plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant.

QUATRIÈME SECTION

AFFAIRE ȘTEFU c. ROUMANIE (Requête n o 71299/14) ARRÊT STRASBOURG 6 juin 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Ștefu c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant en un comité composé de : Georges Ravarani, président, Marko Bošnjak, Péter Paczolay, juges, et de Liv Tigerstedt, greffière adjointe de section f.f., Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 16 mai 2019, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE 1. À l’origine de l’affaire se trouvent une requête dirigée contre la Roumanie et dont la Cour a été saisie en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales (« la Convention ») à la date indiquée dans le tableau joint en annexe.

La requête a été communiquée au gouvernement roumain (« le Gouvernement »). EN FAIT

La liste des requérants et les précisions pertinentes sur la requête figurent dans le tableau joint en annexe.

Les requérants se plaignent de la durée excessive de la procédure civile. EN DROIT I.

SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L’ARTICLE

6 § 1 DE LA CONVENTION

5. Les requérants allèguent que la durée de la procédure civile en question est incompatible avec l’exigence du « délai raisonnable ». Ils invoquent l’article 6 § 1 de la Convention, ainsi libellé : Article 6 § 1 « Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue (...) dans un délai raisonnable, par un tribunal (...), qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...) »

Le Gouvernement excipe du non-épuisement des voies de recours internes, au motif que les requérants n’ont pas formé d’action civile en indemnisation contre l’État, sur le terrain de la responsabilité civile délictuelle, pour se plaindre de la durée de la procédure civile.

La Cour rappelle avoir récemment examiné le caractère effectif de cette voie de recours. À cette occasion, elle a constaté que ce n’était qu’à partir du 22 mars 2015 que l’action en responsabilité civile délictuelle constituait un recours effectif pour dénoncer la durée d’une procédure ( Brudan c. Roumanie , n o 75717/14, §§ 72-86 et 88-89,10 avril 2018).

Dans la présente affaire, la Cour a été saisie à une date antérieure à celle susmentionnée. Dès lors, la Cour constate que l’action en responsabilité civile délictuelle n’était pas disponible aux requérants et qu’il ne saurait être exigé d’eux qu’ils aient usé de ce recours aux fins de l’article 35 § 1 de la Convention. Il s’ensuit que l’exception soulevée par le Gouvernement doit être rejetée.

La Cour rappelle que la durée « raisonnable » d’une procédure doit s’apprécier suivant les circonstances de la cause et à l’aide des critères suivants : la complexité de l’affaire, le comportement des requérants et celui des autorités compétentes ainsi que l’enjeu du litige pour les intéressés ( Frydlender c. France [GC], n o 30979/96, § 43, CEDH 2000 ‑ VII).

10.

Dans l’arrêt de principe Vlad et autres c. Roumanie (n os 40756/06 et 2 autres, 26 novembre 2013), la Cour a conclu à la violation au sujet de questions similaires à celles qui font l’objet de la présente affaire.

11.

Après examen de l’ensemble des éléments qui lui ont été soumis, la Cour ne décèle aucun fait ou argument propre à la convaincre de parvenir à une conclusion différente quant à la recevabilité et au bien-fondé de la requête en question. Compte tenu de sa jurisprudence en la matière, elle estime qu’en l’espèce la durée de la procédure litigieuse est excessive et ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable ».

12.

Il s’ensuit que cette requête est recevable et révèle une violation de l’article 6 § 1 de la Convention. II.

SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE

41 DE LA CONVENTION

13. Aux termes de l’article 41 de la Convention, « Si la Cour déclare qu’il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d’effacer qu’imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s’il y a lieu, une satisfaction équitable. »

14.

Eu égard aux documents en sa possession et à sa jurisprudence, la Cour estime raisonnable d’allouer les sommes indiquées dans le tableau joint en annexe et de rejeter le restant de la demande de satisfaction équitable.

15.

La Cour juge approprié de calquer le taux des intérêts moratoires sur le taux d’intérêt de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne majoré de trois points de pourcentage. PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L’UNANIMITÉ, 1. Déclare la requête recevable ; 2. Dit que cette requête révèle une violation de l’article 6 § 1 de la Convention en raison de la durée excessive de la procédure civile ; 3. Dit a) que l’État défendeur doit verser aux requérants, dans les trois mois, les sommes indiquées dans le tableau joint en annexe, à convertir dans la monnaie de l’État défendeur au taux applicable à la date du règlement; b) qu’à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement, ces montants seront à majorer d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage. 4. Rejette la demande de la satisfaction équitable pour le surplus. Fait en français, puis communiqué par écrit le 6 juin 2019, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement. Liv Tigerstedt Georges Ravarani Greffière adjointe f.f. Président ANNEXE Requête concernant des griefs tirés de l’article 6 § 1 de la Convention (durée excessive de la procédure civile) No. Numéro et date d’introduction de la requête Nom du requérant et date de naissance Nom et ville du représentant Début de la procédure Fin de la procédure Durée totale Nombre de degrés de juridiction Numéro de dossier devant la juridiction interne Montant alloué pour dommage moral par requérant (en euros) [1] Montant alloué pour frais et dépens par requête (en euros) [2] 71299/14 03/11/2014 Albert-Mihai Ștefu 27/08/1979 Lucreția Ștefu 21/03/1954 Ioan Popescu Târgoviște 03/06/2000 12/05/2014 13 années, 11 mois et 10 jours 2 degrés de juridiction 9800/315/2011* 9 000 420 [1] . Plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt par la partie requérante. [2] . Plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt par la partie requérante.