POLACZKIEWICZ AND OTHERS v. POLAND

POLACZKIEWICZ AND OTHERS v. POLAND (CtEDO, 2019)

Cererea nr. 15404/15 Irena POLACZKIEWICZ împotriva Poloniei și a altor cinci cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 18 iunie 2019 în calitate de Cameră compusă din: Ksenija Turković, Președinte, Krzysztof Wojtyczek, Aleš Pejchal, Armen Harutyunyan, Pere Pastor Vilanova, Pauliine Koskelo, Tim Eicke, judecători și Abel Campos, Secțiunea Grefier Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Circumstanțele cazului Faptele cazurilor, astfel cum sunt prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. (a) Reclamanții Prima solicitantă (Ms Polaczkiewicz) (denumită în continuare 15404/15) este mama biologică a celui de-al doilea reclamant, copilul schimbat (dl Pędziwiatr) (denumită în continuare „nr. 15412/15). Al treilea reclamant (dl Polaczkiewicz) (denumit în continuare „nr. 15417/15”) este cel de-altul fiu biologic al reclamantului (denumit în continuare „Ms Kaczmarek”) (denumit în continuare „nr. 71082/16) a fost ridicată împreună cu al doilea reclamant de către dna P și soțul ei. (b) Contextul cazului La 26 octombrie 1956, prima solicitantă a dat naștere celui de-al doilea reclamant din Centrul de Naștere Kamienica Polska (Izba Porodowa) În ziua următoare, în același centru de naștere, dna P a dat naștere unui copil, A. La descărcarea de gestiune a primului solicitant și a dnei P au primit unii copii alții. Ambele familii locuiau în sate situate în apropiere. De-a lungul anilor, familia și prietenii, au observat în mod repetat asemănări uimitoare între băieți și frații lor biologici. Cu toate acestea, a fost doar în 2009, că al doilea reclamant a obținut dovezi ADN care confirmă că primul reclamant a fost mama lui. În același timp, dovezile au fost concludente că nu ar fi putut fi mama A. (c) Procedura de compensare În 2010 primii, al doilea și al treilea reclamant au depus o cerere de daune împotriva guvernatorului de lăski pentru suferința emoțională pe care le-au suferit din cauza comutatorului de copil care a avut loc la un centru de sănătate publică în 1956. La 5 mai 2011, Curtea Regională Katowice a pronunțat hotărârea și a respins reclamația în timp. La 20 octombrie 2011, Curtea de Apel Katowice a anulat hotărârea și a remis cazul de reexaminare. Curtea a stabilit că testarea ADN-ului a fost disponibilă doar în Polonia din 1998. Prin urmare, numai după acea dată, reclamanții ar fi putut verifica suspiciunile că la naștere au existat un schimb de copii. Prin urmare, o astfel de cerere ar fi trebuit să devină interzisă cel târziu la 31 decembrie 2008. Cu toate acestea, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, instanța a respins obiecția inculpatului potrivit căreia reclamația a fost interzisă, având în vedere faptul că aplicarea perioadei de prelungire a cauzei ar fi împotriva principiilor vieții comunitare prevăzute la art. 5 din Codul civil. La 21 noiembrie 2012, Curtea Regională Katowice a dat hotărâre și a acordat cererea reclamanților. A acordat 450 000 zloti polonezi (PLN) fiecare la primii și al doilea reclamant și 100.000 PLN la cel de-al treilea reclamant. Curtea a acceptat că cererea a devenit limitată la 31 de ani. Decembrie 2008 cel târziu. Cu toate acestea, acesta a susținut că obiecția inculpatului în acest sens ar trebui respinsă ca fiind contrar articolului 5 din Codul Civil. 10. La 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Katowice a modificat hotărârea și a redus sumele acordate. Curtea a convenit cu concluziile formulate de instanța de primă instanță. 11. La 18 iunie 2014, Curtea Supremă a anulat hotărârea contestată și a respins cererea reclamanților. Curtea a susținut că încălcarea drepturilor personale ale reclamanților nu a fost continuă, așa cum au fost constatate de celelalte instanțe, ci a fost cauzată de un singur eveniment al schimbului de copil în 1956. În plus, art. 448 din Codul Civil nu se aplică situațiilor în care a avut loc o încălcare înainte de 28 decembrie 1996. Această concluzie este în conformitate cu dispozițiile introductive ale Codului Civil, în conformitate cu care Codul Civil nu este relevant pentru evaluarea consecințelor unui act tortuos care a avut loc înainte de intrarea în vigoare. Curtea Supremă a concluzionat că orice concluzii cu privire la prescripția termenelor nu au fost întemeiate, deoarece o afirmație care nu a apărut nu a putut deveni o interdicție de timp. Cererea nr. 65199/16 (a) Reclamanții 12. Primul reclamant (Ms Papież) și al doilea reclamant (Ms Malawko) sunt surori gemene. Al patrulea solicitant (Dl Jaroszewicz) și al cincilea solicitant (Ms E. Krzemińska sunt frații lor biologici. Mama lor biologică este întârziata dna J. Al treilea reclamant (Ms Chādzynska) și al șaselea solicitant (Ms J. Krzemińska) sunt surori biologice. Mama lor biologică este întârziata dna (b) Contextul caz 13. La 15 decembrie 1950 într-un spital de district din Äomża (Szpital Powiatowy δw. Ducha w Äomży ) Dna J a dat naștere fetelor gemene – primul și al doilea reclamant. În ziua următoare, în același spital doamna B a dat naștere la cel de-al treilea reclamant. La descărcarea de gestiune din spital, mamele au fost administrate copiii ceilalți. Dna J a părăsit spitalul cu al doilea reclamant (fiica ei biologică - unul dintre gemeni) și al treilea reclamant (fiica Ms B). În același timp, dna J a părăsit spitalul cu al doilea reclamant (fiica ei biologică - unul dintre gemenii). B a primit cealaltă soră geamănă – primul reclamant. 14. Ambele familii locuiau în același oraș. De-a lungul anilor, primii, al doilea și al treilea solicitanți au participat la aceleași școli și au păstrat contactul. După rapoarte media despre copiii care au fost schimbati la naștere, au decis în cele din urmă să clarifice îndoielile cu privire la identitatea lor. În 2012 reclamanții au obținut dovezi ADN care confirmă că primele și cele de-a doua solicitanți au fost gemeni identice. În același timp, testul a confirmat că cele de-a treia și a șasea solicitanți au fost surori biologice. (c) Procedura de compensare 15. În 2012, toți reclamanții, cu excepția celui de-al șaselea solicitant, au depus o cerere de daune împotriva guvernatorului Podlaski pentru deranjul emoțional pe care l-au suferit din cauza faptului că au pierdut oportunitatea de a fi ridicat în familiile lor biologice ca urmare a comutatorului de copil care a avut loc la un centru de sănătate publică în decembrie 1950. 16. La 12 iunie 2014, Curtea Regională Białystok a pronunțat hotărârea și a respins cererea. Curtea a susținut că nu era disputabilă ca primul și al treilea reclamant au fost schimbate la naștere în 1950 și, prin urmare, au fost negate dreptul de a fi ridicate în familiile lor biologice. Cu toate acestea, încălcarea drepturilor personale ale reclamanților nu a fost continuă și, prin urmare, situația în acest caz ar trebui evaluată în funcție de dispozițiile juridice aplicabile la momentul încălcării, și anume la momentul schimbării. Deoarece dispozițiile relevante aplicabile la momentul material nu au prevăzut posibilitatea unei compensații pentru încălcarea drepturilor personale, cererea reclamanților a trebuit respinsă. 17. La 24 aprilie 2015, Curtea de Apel din Białystok a susținut această hotărâre și a susținut concluziile formulate de Curtea Regională. Consideră că există o distincție între efectele permanente ale încălcării drepturilor personale ( trwałe skutki naruszenia dóbr osobistitch ) și o încălcare continuă a drepturilor personale ( trwałe naruszenie dóbr osobistich ). În acest caz, încălcarea nu a fost continuă, dar a avut efecte permanente. Prin urmare, situația trebuie examinată în funcție de dispozițiile aplicabile în momentul în care a avut loc încălcarea. Cu toate acestea, dispozițiile juridice relevante, așa cum se aplică în 1950, nu au prevăzut posibilitatea unei compensații pentru încălcarea drepturilor personale. 18. La 8 aprilie 2016 Curtea Supremă a refuzat să efectueze un nou recurs de cassare. Cererea nr. 78890/16 a) Reclamanții 19. Primul reclamant (Ms Czerwińska) și al doilea reclamant (Ms Filipek) sunt surori gemene. Al treilea reclamant (Ms) Aleksander) și al patrulea solicitant (Ms Pękala) sunt frații lor biologici. Mama lor biologică este demodată dna N. Al cincilea solicitant (Dl Kruczek) a fost crescut împreună cu primul reclamant. Mama sa este demodată dna K. (b) Contextul cazului 20. La 11 decembrie 1952 dna N. a dat naștere la fete gemene – primul și al doilea reclamant în spitalul de districtul Nowy Sācz ( Szpital Powiatowy w Nowym Sāczu ). În ziua următoare, în același spital, dna K a dat naștere unei fetițe S. La descărcarea lor din spital, mamele au primit copiii greșiți. Dna N a părăsit spitalul cu fiica ei biologică, unul dintre gemenii - al doilea reclamant - și cu copilul S. În același timp, dna K a primit celălalt gemeni - primul reclamant. Baby S a murit în 1953. 21. Primul și al doilea reclamant au participat la același liceu. Surorile s-au reîntâlnit în 2011 prin intermediul prietenilor că aveau în comun. Ei au convenit că asemănarea lor neobișnuită nu poate fi coincidentă și au decis să facă teste genetice. La 4 ianuarie 2012, primii și al doilea solicitanți au obținut dovezi ADN care să confirme că sunt gemeni identice. (c) Procedura pentru compensare 22. La 16 iulie 2012, toate reclamanții au depus o cerere de daune împotriva guvernatorului Małopolski pentru dificultățile emoționale pe care le-au suferit din cauza schimbului de copil la naștere care a avut loc la un centru de sănătate publică în 1952. 23. La 13 mai 2013, Curtea Regională Cracovia a dat hotărâre și a respins reclamația. Curtea a susținut că nu ar fi fost disputabil ca primul și al doilea reclamant să fi fost schimbat la naștere în 1952. Cu toate acestea, această situație a fost un singur act de tortură instantaneu care s-a încheiat în 1952. Dispozițiile Codului Civil privind protecția drepturilor personale nu au fost aplicabile acestei situații și, în conformitate cu dispozițiile aplicabile în momentul material, nu a fost posibilă solicitarea unei compensații pentru încălcarea drepturilor personale. Curtea a concluzionat în continuare că, în orice caz, o astfel de reclamație ar fi devenit timpuală. 24. La 5 aprilie 2014, Curtea de Apel a susținut hotărârea de primă instanță. Curtea a confirmat faptul că actele tortuoase din acest caz au avut loc în 1952. Evenimentele ulteriore nu au putut fi considerate drept acte tortuoase separate, ci ca consecințele unui act instantaniu – schimbarea copilului. Din acest motiv, situația ar trebui examinată în funcție de dispozițiile aplicabile în 1952. Cu toate acestea, legea relevantă aplicabilă în momentul material nu prevedea o cerere de compensare într-o situație cum ar fi reclamanții. În sfârșit, instanța a susținut că, chiar dacă reclamanții ar fi putut fi considerați ca fiind reclamanți de compensare, o astfel de cerere ar fi devenit limitată la timp în 1972 cel târziu. 25. La 17 februarie 2016, Curtea Supremă a respins un recurs de cassare ulterioară de către reclamanți. Curtea a convenit, în principiu, cu raționamentul instanțelor inferiore. De asemenea, a susținut că reclamanții nu au avut motive legale și, prin urmare, că orice concluzii privind prescripția termenelor nu erau întemeiate, deoarece o afirmație care nu a fost susținută nu putea fi întemeiată în timp. În conformitate cu articolul XLIX din Legea privind dispozițiile introductive din 1964 (Ustawa przepisy wprowadzājace kodeks cywilny) ) („Legea privind dispozițiile introductive”) și jurisprudența Curții Supreme (IV CK 81/04), dispozițiile Codului Civil nu sunt aplicabile evaluării efectelor unui act tortuos care a avut loc înainte de intrarea în vigoare a Codului. Cu toate acestea, în cazul în care se îndoiește de legea aplicabilă, articolul LXIV din Legea privind dispozițiile introductive prevede că codul civil ar trebui să se aplice. Principiile de viață comunitară 27. art. 5 din Codul Civil se referă la așa-numitele „principii ale vieții comunitare” și citește următoarele: „Dreptele nu pot fi exercitate într-un mod care contrazice scopul socioeconomic (społeczno-gospodarcze przeznaczenie prawa ) sau principiile vieții comunitare ( zasady współżycia społecznego ). Un astfel de act sau omisiune din partea unei persoane astfel întemeiate nu este considerat ca fiind un exercitare a acestui drept și nu este protejat de lege.” Protecția drepturilor personale 28. art. 23 din Codul Civil stabilește o listă neepuisitoare a „drepturilor personale” (dobra osobiste ) în următoarele moduri: „Drepturile personale ale persoanei, cum ar fi, în special, sănătatea, libertatea, onoarea, libertatea conștiinței, numele sau pseudonimul, imaginea, secretul corespondenței, inviolabilitatea domiciliului, a lucrărilor științifice sau artistice, [și] invențiile și îmbunătățirile, sunt protejate de dreptul civil, indiferent de protecția prevăzută în alte dispoziții legale.” 29. art. 24 § 1 din Codul civil menționează: „O persoană a cărei drepturi personale sunt în pericol [încalcarea încălcării] de către un terț poate solicita o injuncție, cu excepția cazului în care activitatea [încalcată de] nu este ilegală. În cazul unei încălcări [persoanele în cauză] poate, de asemenea, să ceară părții care au provocat încălcarea să ia măsurile necesare pentru eliminarea consecințele încălcării ... În conformitate cu principiile prezentului cod [persoană în cauză] poate solicita, de asemenea, compensare pecuniară sau poate cere instanței să acorde o sumă adecvată în beneficiul unui interes public specific.” 30. art. 448 din Codul civil prevede: „Curtea poate acorda oricărui al cărui drept personal a fost încălcat o sumă adecvată ca compensație pecuniară pentru orice daune nemateriale (krzywda ) suferit. Alternativ, persoana în cauză, indiferent de o cerere pentru orice altă soluție care ar putea fi necesară pentru eliminarea consecințelor încălcării, poate solicita instanței să acorde o sumă adecvată în beneficiul unui interes public specific ...” COMPLAINTES 31. Toți reclamanții au plâns în temeiul articolului 8 din Convenție cu privire la comutațiile pentru copii care au avut loc în anii 1950 și au susținut că aceste incidente au avut o durată iremediabilă În plus, reclamanții care au fost schimbati la naștere susțin că au fost privați de dreptul lor de a fi educați de părinții lor biologici și de a afecta aspectele cruciale ale identității lor. 32. În plus, ei se plângeau că, în ciuda faptului că toți au avut stres, durere și dificultăți emoționale din cauza comutațiilor pentru copii, reclamațiile lor de compensare au fost respinse de către instanțele interne. 1 din Regulamentul Curții. Alegate încălcarea art. 8 din Convenția 34. Reclamanții se plângeau în conformitate cu art. 8 din Convenția că comutatorii de copil care au avut loc în anii '50 au avut efecte iremediabile pe termen lung asupra vieții private și familiale. 35. Curtea reiterează, la început, că, în conformitate cu normele de drept internațional recunoscute în general, dispozițiile convenției și ale protocolelor sale nu leagă o parte contractantă în legătură cu orice act sau fapt care a avut loc sau orice situație care a încetat să existe înainte de data intrării în vigoare a tratatului internațional relevant cu privire la această parte. În temeiul articolului general, competența temporală a Curții trebuie stabilită, ținând seama în mod corespunzător de circumstanțele specifice ale cauzei respective, în ceea ce privește domeniul de aplicare al Convenției în joc și natura faptelor constitutive ale presupuselor interferențe (a se vedea Blečić c. Croația [GC], nr. 59532/00, §§ 70 și 77, CEDH 2006 III, și Šilih c. Slovenia [GC], nr. 71463/01, §§ 145 46, 9 Prin urmare, pentru a stabili jurisdicția temporală a Curții, este esențial să se identifice momentul exact al presupusei interferențe în aceste cazuri (a se vedea Blečić , citat mai sus, § 82). 37. În primul rând, Curtea constată că în prezent se referă la trei incidente de schimbare de copii care au avut loc în 1956, 1950 și, respectiv, 1952 (a se vedea punctele 4, 13 și 20). Curtea internă a susținut ulterior că aceste date au fost cruciale pentru evaluarea încălcării drepturilor personale ale reclamanților (a se vedea punctele 11, 16, 17, 23 și 24). Curtea este de acord cu instanța internă că situația juridică a căror plângeri au apărut în anii 1950, la momentul comutatorilor pentru copii. Procedura ulterioară de compensare ar trebui considerată ca folosirea de către solicitanți a remediilor interne disponibile, iar deciziile luate în cadrul acestei proceduri nu ar trebui decât să evidențieze faptul că situația juridică existentă a apărut în anii 1950 (compară și contrastul Zorica Jovanović c. Serbia , nr. 21794/08, § 48, CEDO 2013). 39. Deși este adevărat că, începând cu data de ratificare, toate actele și omisiunile statului trebuie să fie conforme cu Convenția (a se vedea Yağcı și Sargın c. Turcia , 8 iunie 1995, § 40, Serie A nr. 319-A), Convenția nu impune statelor contractante obligația specifică de a furniza remediere pentru nedrepți sau daune provocate înainte de această dată (a se vedea Kopecký c. Slovacia [GC], nr. 44912/98, § 38, CEDO 2004 IX). Orice altă abordare ar submina atât principiul neretroactivității în Legea tratatelor, cât și distincția fundamentală între încălcarea și repararea care subliniază legea responsabilității de stat (a se vedea Blečić , citată mai sus, § 81). 40. În cazuri precum cele prezente, în cazul în care interferența pre din data ratării Convenției a statului, dar în cazul în care decizia finală luată în procesul de epuizare a căilor de recurs interne disponibile, Curtea consideră că să ia în considerare data acestuia din urmă act în determinarea competenței sale temporare ar duce la obligarea convenției pentru statul respectiv în ceea ce privește un fapt care a avut loc înainte de intrarea în vigoare a Convenției în acest stat. Cu toate acestea, acest lucru ar fi contrar normei generale de neretroactivitate a tratatelor (a se vedea Blečić , citat mai sus § 79). 41. Prin urmare, având în vedere că recunoașterea dreptului de cerere individuală a Poloniei a intrat în vigoare numai la 1 mai 1993, Curtea consideră că, în circumstanțele particulare ale prezentului caz, nu are competența temporală de a examina plângerile reclamanților, care au apărut în situațiile care au avut loc în anii 1950. cu dispozițiile Convenției în sensul art. (a) și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 § Alegate încălcare a art. 6 din Convenția 43. Reclamanții se plângeau, de asemenea, în fond, că, din cauza modului în care instanța internă a aplicat dreptul intern, cererile lor de compensare au fost respinse, considerând că aceste plângeri sunt examinate în temeiul articolului 6 din Convenție. 44. Având în vedere tot materialul în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, având în vedere că reclamanții nu au afirmat divergențe în jurisprudența instanțelor interne, Curtea consideră că aceste părți ale cererilor nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a Convenției. 45 Rezultă că aceste plângeri sunt inadmisibile în temeiul articolului 35 § § § § § § § § § § § , care trebuie respinse în temeiul articolului 35 § 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide, în unanimitate, să se alăture cererilor; declara cererea inadmisibilă. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 11 iulie 2019. Abel Campos Ksenija Președintele grefierului Turković Apendice Nr. cerere nr. Locată la solicitant Data nașterii Locația de reședință 15404/15 20/03/2015 Irena POLACZKIEWICZ 19/10/1931 Poczesna Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ 15412/15 20/03/2015 Tadeusz PδDZIWIATR 26/10/1956 Częstochowa Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ 15417/15 20/03/2015 Marek POLACZKIEWICZ 08/03/1961 Poczesna Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ 65199/16 03/11/2016 Barbara PAPIE 16/12/1950 Suwałki Iwona MALAWKO 15/12/1950 Łomża Hanna CHYZYשSKA 15/12/1950 Łomża Andrzej JAROSZEWICZ 26/06/1948 Międzyrzec Elżbieta KRZEMIMשSKA 27/02/1953 Gent Janina KRZEMINSKA 24/10/1937 Łomża Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ 71082/16 22/11/2016 Krystyna KACZMAREK 07/03/1955 Zawodzie Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ 78890/16 14/11/2016 Katarzyna CZERWI Bozena ALEKSANDER 26/07/1955 Nowy Såcz Stanisława PפKA 21/05/1958 Nowy Sācz Andrzej KRUCZEK 20/05/1949 Gołkowice Dolne Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 15404/15

Irena POLACZKIEWICZ against Poland

and 5 other applications

(see list appended)

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 18

June

2019 as a Chamber composed of:

Ksenija Turković,

President,

Krzysztof Wojtyczek,

Aleš Pejchal,

Armen Harutyunyan,

Pere Pastor Vilanova,

Pauliine Koskelo,

Tim Eicke,

judges,

and Abel Campos,

Section Registrar

Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

1.

A list of the applicants is set out in the appendix.

The circumstances of the case

2.

The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

Applications nos.

15404/15, 15417/15, 15412/15 and 71082/16

(a)

The applicants

3.

The first applicant (Ms Polaczkiewicz) (application no 15404/15) is the biological mother of the second applicant, the switched child (Mr

Pędziwiatr) (application no. 15412/15). The third applicant (Mr

Polaczkiewicz) (application no. 15417/15) is the first applicant’s other biological son.

The fourth applicant (Ms Kaczmarek) (application no.

71082/16) was raised together with the second applicant by Ms P and her husband.

(b)

Background to the case

4.

On 26 October 1956 the first applicant gave birth to the second applicant in the Kamienica Polska Birthing Centre (

Izba Porodowa

).

On the following day, in the same Birthing Centre, Ms P gave birth to a baby boy, A. On their discharge the first applicant and Ms P were given each other’s babies.

5.

Both families lived in villages situated nearby. Over the years, family and friends, repeatedly noticed striking resemblances between the boys and their biological siblings. However, it was only in 2009, that the second applicant obtained DNA evidence confirming that the first applicant was his mother. At the same time the evidence was conclusive that she could not have been the mother of A.

(c)

Proceedings for compensation

6.

In 2010 the first, second and third applicants lodged a claim for damages against the Śląski Governor for the emotional distress that they had suffered on account of the baby switch that had occurred at a public health facility in 1956.

7.

On 5 May 2011 the Katowice Regional Court gave judgment and dismissed the claim as time-barred.

8.

On 20 October 2011 the Katowice Court of Appeal quashed the judgment and remitted the case for reconsideration. The court established that DNA testing had only become available in Poland from 1998. Consequently, it was only after that date that the applicants could have verified their suspicions that there had been a switch of the babies at birth. Such a claim should therefore have become time-barred on 31

December

2008 at the latest. However, given the particular circumstances of the case, the court dismissed the defendant’s objection that the claim was time-barred, on the ground that the application of the limitation period to the case would run against the principles of community life contained in Article 5 of the Civil Code.

9.

On 21 November 2012 the Katowice Regional Court gave judgment and granted the applicants’ claim. It awarded 450,000 Polish zlotys

(PLN) each to the first and second applicants and PLN 100,000 to the third applicant. The court accepted that the claim had become time-barred on 31

December 2008 at the latest. Nevertheless, it held that the defendant’s objection in that respect should be dismissed as being contrary to Article

5 of the Civil Code.

10.

On 17 April 2013 the Katowice Court of Appeal amended the judgment and lowered the sums awarded. The court agreed with the findings made by the first-instance court.

11.

On 18 June 2014 the Supreme Court quashed the contested judgment and dismissed the applicants’ claim. The court held that the breach of the applicants’ personal rights had not been continuous as found by the other courts, but had been caused by the single event of the baby switch in 1956. Moreover, Article 448 of the Civil Code was not applicable to situations in which an infringement had occurred before 28 December 1996. This conclusion was in line with the introductory provisions of the Civil Code, pursuant to which the Civil Code was not relevant for the assessment of consequences of a tortious act that had occurred before it entered into force. The Supreme Court concluded that any findings about the prescription of time

‑

limits were groundless, since a claim that had not arisen could not become time

‑

barred.

Application no. 65199/16

(a)

The applicants

12.

The first applicant (Ms Papież) and the second applicant (Ms

Malawko) are twin sisters. The fourth applicant (Mr Jaroszewicz) and the fifth applicant (Ms E.

Krzemińska) are their biological siblings. Their biological mother is the late Ms J. The third applicant (Ms Chądzynska) and the sixth applicant (Ms J.

Krzemińska) are biological sisters. Their biological mother is the late Ms

B.

(b)

Background to the case

13.

On 15 December 1950 in a District Hospital in Łomża (

Szpital Powiatowy Św. Ducha w Łomży

) Ms J gave birth to twin girls – the first and second applicants. On the following day, in the same hospital Ms B gave birth to the third applicant. On their discharge from the hospital the mothers were given each other’s babies. Ms J left the hospital with the second applicant (her biological daughter - one of the twins) and the third applicant (Ms B’s daughter). At the same time, Ms

B was given the other twin sister – the first applicant.

14.

Both families lived in the same city. Over the years, the first, second and third applicants attended the same schools and kept in contact. Following media reports about babies who had been switched at birth, they eventually decided to clarify their doubts about their identity. In 2012 the applicants obtained DNA evidence confirming that the first and second applicants were identical twins. At the same time the test confirmed that the third and sixth applicants were biological sisters.

(c)

Proceedings for compensation

15.

In 2012 all the applicants except the sixth applicant lodged a claim for damages against the Podlaski Governor for the emotional distress that they had suffered on account of the fact that they lost the opportunity to be raised in their biological families as a result of the baby switch that had occurred at a public health facility in December 1950.

16.

On 12 June 2014 the Białystok Regional Court gave judgment and dismissed the claim. The court held that it was undisputable that the first and third applicants had been switched at birth in 1950 and consequently they had been denied the right to be raised in their biological families. However, the infringement of the applicants’ personal rights had not been continuous and therefore the situation in the present case should be assessed in the light of the legal provisions applicable at the time of the infringement, namely at the time of the switch. Since the relevant provisions applicable at the material time had not provided for the possibility of compensation for a breach of personal rights, the applicants’ claim had to be dismissed.

17.

On 24 April 2015 the Białystok Court of Appeal upheld that judgment. It endorsed the findings made by the Regional Court. It held that there was a distinction between the permanent effects of a breach of personal rights (

trwałe skutki naruszenia dóbr osobistych

) and a continuous breach of personal rights (

trwałe naruszenie dóbr osobistych

). In the present case the breach was not continuous but had had permanent effects. Therefore, the situation had to be examined in the light of the provisions applicable at the time when the breach had occurred. However, the relevant legal provisions as applicable in 1950 had not provided for the possibility of compensation for a breach of personal rights.

18.

On 8 April 2016 the Supreme Court refused to entertain a further cassation appeal.

Application no. 78890/16

(a)

The applicants

19.

The first applicant (Ms Czerwińska) and the second applicant (Ms

Filipek) are twin sisters. The third applicant (Ms

Aleksander) and the fourth applicant (Ms Pękala) are their biological siblings. Their biological mother is the late Ms N. The fifth applicant (Mr Kruczek) was raised together with the first applicant. His mother is the late Ms K.

(b)

Background to the case

20.

On 11 December 1952 Ms N. gave birth to twin baby girls – the first and second applicants in the Nowy Sącz District Hospital (

Szpital Powiatowy w Nowym Sączu

). On the following day, in the same hospital, Ms K gave birth to a baby girl S. On their discharge from the hospital the mothers were given the wrong babies. Ms N left the hospital with her biological daughter, one of the twins - the second applicant - and with baby S. At the same time, Ms K was given the other twin – the first applicant. Baby S died in 1953.

21.

The first and second applicants attended the same high school. The sisters met again in 2011 through friends that they had in common. They agreed that their unusual resemblance could not be coincidental and decided to undergo genetic testing. On 4 January 2012 the first and second applicants obtained DNA evidence confirming that they were identical twins.

(c)

Proceedings for compensation

22.

On 16 July 2012 all the applicants lodged a claim for damages against the Małopolski Governor for the emotional distress that they had suffered on account of the baby switch at birth that had occurred at a public health facility in 1952.

23.

On 13 May 2013 the Cracow Regional Court gave judgment and dismissed the claim. The court held that it was undisputable that the first and second applicants had been switched at birth in 1952. However, this situation had been a single instantaneous tortious act which had ended in 1952. The provisions of the Civil Code relating to protection of personal rights were not applicable to this situation, and pursuant to the provisions applicable at the material time, it was not possible to claim compensation for a breach of personal rights. The court further concluded that in any event such a claim would have become time-barred.

24.

On 5 April 2014 the Cracow Court of Appeal upheld the first

‑

instance judgment. The court confirmed that the tortious act in the present case had occurred in 1952. Subsequent events could not be regarded as separate tortious acts but as the consequences of one instantaneous act – the baby switch. For that reason, the situation should be examined in the light of the provisions applicable in 1952. However, the relevant law applicable at the material time had not made provision for a claim for compensation in a situation such as the applicants’. Lastly, the court held that even if the applicants could have been considered to have a claim for compensation, such a claim would have become time-barred in 1972 at the latest.

25.

On 17 February 2016 the Supreme Court dismissed a subsequent cassation appeal by the applicants. The court agreed in principle with the reasoning of the lower courts. It further held that the applicants’ claim had no legal grounds and therefore that any findings about the prescription of time

‑

limits were groundless, since a claim that had not arisen could not become time-barred.

Relevant domestic law and practice

Transitional provisions of the Civil Code

26.

In accordance with Article XLIX of the Introductory Provisions Act of 1964 (

Ustawa

‑

przepisy wprowadząjace kodeks cywilny

) (“the Introductory Provisions Act”) and the case-law of the Supreme Court (IV CK 81/04), the provisions of the Civil Code are not applicable to the assessment of the effects of a tortious act that occurred before the Code entered into force.

However, in the case of doubt as to the applicable law, Article LXIV of the Introductory Provisions Act provides that the Civil Code should apply.

Principles of community life

27.

Article

5 of the Civil Code relates to the so-called “principles of community life” and reads as follows:

“Rights may not be exercised in a manner which contradicts their socio-economic purpose (

społeczno-gospodarcze przeznaczenie prawa

) or the principles of community life (

zasady współżycia społecznego

). Such an act or omission on the part of a person so entitled shall not be considered to constitute an exercise of that right and shall not be protected by law.”

Protection of personal rights

28.

Article 23 of the Civil Code sets out a non-exhaustive list of “personal rights” (

dobra osobiste

) in the following way:

“An individual’s personal rights, such as, in particular, health, liberty, honour, freedom of conscience, name or pseudonym, image, secrecy of correspondence, the inviolability of the home, scientific or artistic work, [as well as] inventions and improvements, shall be protected by the civil law regardless of the protection laid down in other legal provisions.”

29.

Article 24 § 1 of the Civil Code reads:

“A person whose personal rights are at risk [of infringement] by a third party may seek an injunction, unless the activity [complained of] is not unlawful. In the event of an infringement [the person concerned] may also require the party who caused the infringement to take the necessary steps to eliminate the consequences of the infringement ... In compliance with the principles of this Code [the person concerned] may also seek pecuniary compensation or may ask a court to award an appropriate sum for the benefit of a specific public interest.”

30.

Article 448 of the Civil Code provides:

“The court may grant anyone whose personal rights have been infringed an appropriate sum as pecuniary compensation for any non-material damage (

krzywda

) suffered. Alternatively, the person concerned, irrespective of a claim for any other relief that may be necessary to eliminate the consequences of the infringement, may ask the court to award an appropriate sum for the benefit of a specific public interest ...”

COMPLAINTS

31.

All applicants complained under Article 8 of the Convention about the baby switches that had occurred in the 1950s and alleged that those incidents had had irremediable long

‑

term effects on their private and family lives. In addition, the applicants that were switched at birth, allege that they had been deprived of their right to be brought up by their biological parents and the switch had affected crucial aspects of their identity.

32.

They further complained that, despite the fact that they had all experienced stress, pain and emotional distress on account of the baby switches, their compensation claims had been dismissed by the domestic courts.

THE LAW

Joinder of the applications

33.

Given their similar factual and legal backgrounds, the Court considers that the six applications should be joined pursuant to Rule 42 §

1 of the Rules of Court.

Alleged violation of Article 8 of the Convention

34.

The applicants complained under Article 8 of the Convention that the baby switches which had occurred in the 1950s had had irremediable long-term effects on their private and family lives.

35.

The Court reiterates at the outset that, in accordance with the generally recognised rules of international law, the provisions of the Convention and its Protocols do not bind a Contracting Party in relation to any act or fact which took place or any situation which ceased to exist before the date of the entry into force of the relevant international treaty with respect to that Party. Under the general rule, the Court’s temporal jurisdiction is to be determined, with due regard to the particular circumstances of the given case, in relation to the scope of the Convention right at stake and the nature of the facts constitutive of the alleged interference (see

Blečić v. Croatia

[GC], no. 59532/00, §§

70 and 77, ECHR

2006

‑

III, and

Šilih v. Slovenia

[GC], no.

71463/01, §§

145

­

46, 9

April

2009).

36.

In order to establish the Court’s temporal jurisdiction it is therefore essential to identify the exact time of the alleged interference in the present cases (see

Blečić

, cited above, § 82).

37.

The Court firstly notes that the present cases concern three incidents of baby switching that occurred in 1956, 1950 and 1952 respectively (see paragraphs 4, 13 and 20 above). The domestic courts subsequently held that those dates were crucial for the assessment of the infringement of the applicants’ personal rights (see paragraphs 11, 16, 17, 23 and 24 above).

38.

The Court concurs with the domestic courts that the legal situation of which the applicants complained arose in the 1950s, at the time of the baby switches. The subsequent proceedings for compensation should be seen as the use by the applicants of the available domestic remedies, and the decisions given in those proceedings merely highlighted that the existing legal situation had arisen in the 1950s (compare and contrast

Zorica Jovanović v.

Serbia

, no. 21794/08, § 48, ECHR 2013).

39.

While it is true that from the ratification date onwards all of the State’s acts and omissions must conform to the Convention (see

Yağcı and Sargın v.

Turkey

, 8 June 1995, § 40, Series A no. 319‑A), the Convention imposes no specific obligation on the Contracting States to provide redress for wrongs or damage caused prior to that date (see

Kopecký v.

Slovakia

[GC], no. 44912/98, § 38, ECHR 2004

‑

IX). Any other approach would undermine both the principle of non

‑

retroactivity in the Law of Treaties and the fundamental distinction between violation and reparation that underlies the law of State responsibility (see

Blečić

, cited above, § 81).

40.

In cases such as the present ones, where the interference pre

‑

dated the State’s ratification of the Convention, but where the final decision taken in the process of exhausting available domestic remedies post-dated it, the Court considers that to take the date of the latter act in determining its temporal jurisdiction would result in the Convention being binding for that State in relation to a fact that had taken place before the Convention came into force in respect of that State. However, that would be contrary to the general rule of non-retroactivity of treaties (see

Blečić

, cited above, §

79).

41.

Accordingly, given that Poland’s recognition of the right of individual petition took effect only on 1 May 1993, the Court considers that, in the particular circumstances of the present case, it lacks the temporal jurisdiction to examine the applicants’ complaints, which originated in situations that occurred in the 1950s.

42.

It follows that these complaints are incompatible

ratione temporis

with the provisions of the Convention within the meaning of Article

35

§

3

(a) and must be rejected in accordance with Article 35 §

4.

Alleged violation of Article 6 of the Convention

43.

The applicants also complained in substance that because of the manner in which the domestic courts had applied domestic law, their compensation claims had been dismissed. The Court considers that these complaints fall to be examined under Article 6 of the Convention.

44.

In the light of all the material in its possession, and in so far as the matters complained of are within its competence, given that the applicants did not allege any divergences in the case-law of the domestic courts, the Court considers that these parts of the applications do not disclose any appearance of a violation of the Convention.

45.

It follows that these complaints are inadmissible under Article

35 §

3

(a) as manifestly ill-founded and must be rejected pursuant to Article

35 §

4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to join the applications;

Declares

the applications inadmissible.

Done in English and notified in writing on 11 July 2019.

Abel Campos

Ksenija Turković

Registrar

President

APPENDIX

No.

Application no.

Lodged on

Applicant

Date of birth

Place of residence

Represented by

1

15404/15

20/03/2015

Irena POLACZKIEWICZ

19/10/1931

Poczesna

Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ

2

15412/15

20/03/2015

Tadeusz PĘDZIWIATR

26/10/1956

Częstochowa

Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ

3

15417/15

20/03/2015

Marek POLACZKIEWICZ

08/03/1961

Poczesna

Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ

4

65199/16

03/11/2016

Barbara PAPIEŻ

16/12/1950

Suwałki

Iwona MALAWKO

15/12/1950

Łomża

Hanna CHĄDZYŃSKA

15/12/1950

Łomża

Andrzej JAROSZEWICZ

26/06/1948

Międzyrzec

Elżbieta KRZEMIŃSKA

27/02/1953

Gent

Janina KRZEMINSKA

24/10/1937

Łomża

Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ

5

71082/16

22/11/2016

Krystyna KACZMAREK

07/03/1955

Zawodzie

Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ

6

78890/16

14/11/2016

Katarzyna CZERWIŃSKA

12/12/1952

Stalowa Wola

Maria FILIPEK

11/12/1952

Chełmiec

Bozena ALEKSANDER

26/07/1955

Nowy Sącz

Stanisława PĘKAŁA

21/05/1958

Nowy Sącz

Andrzej KRUCZEK

20/05/1949

Gołkowice Dolne

Maria WENTLANDT-WALKIEWICZ