2ra-557/23 — Încasarea prejudiciului material

La 15 iulie 2022, Inspectoratul General de Carabinieri a depus în adresa Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cerere de chemare în judecată împotriva lui Gașpar Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, în baza extrasului din Ordinul nr. 82 ef. din 17 iunie 2011 a Departamentului Trupelor de Carabinieri, Gașpar Alexandru a fost exclus din listele nominale ale efectivului militarilor în termen și a fost inclus în listele nominale ale efectivului militarilor prin contract din cadrul IGC.

Evidențiază că, la 18 iulie 2019, prin Hotărîrea Guvernului nr. 332/2019 cu privire la organizarea și funcționarea IGC, Departamentul Trupelor de Carabinieri a fost reorganizată, prin transformare, în Inspectoratul General de Carabinieri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Precizează că, potrivit pct. 4 al Anexei nr. 14 din Hotărîrea Guvernului nr. 650/2006, privind salarizarea militarilor, efectivul de trupă și corpului de comandă, angajații în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice, militarilor angajați în serviciul militar în bază de contract, imediat după încheierea serviciului în termen și numirea în funcție, li se achită o îndemnizație unică în mărime de două solde de funcție.

Susține că, după finalizarea serviciului militar în termen și numirea în funcție în bază de contract, pârâtului i-a fost achitată îndemnizația unică în mărime de două salarii de funcții a militarului prin contract, prevăzute în anexă nr. 2 și anexă nr. 13 din Hotărîrea Guvernului nr. 650/2006, în așa caz, fiind necesar potrivit pct. 4 din anexă nr. 14 din aceiași hotărâre.

Notează că, în rezultatul inspectării financiare tematice a unor aspecte din activitatea economico-financiară a angajatorului, Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor a emis prescripția nr. 27-04-04/1549 din 24 noiembrie 2014 privind înlăturarea iregularităților constatate în rezultatul inspectărilor financiare a unor aspecte din activitatea economico- financiară a Departamentului Trupelor de Carabinieri (în prezent IGC) și a unităților militare din subordine. 1

Menționează că, în baza acestui act, s-a stabilit că la momentul angajării pârâtului în serviciul militar prin contract, imediat după încheierea serviciului în termen, acestuia i s-au efectuat incorect supraplăți în sumă de 1530 (una mie cinci sute treizeci) lei.

Invocă faptul că, în conformitate cu art. 1979 alin. (1) din Codul civil, dacă o persoană obține o îmbogățire nejustificată (persoana îmbogățită) care se atribuie la dezavantajul suferit de o altă persoană (persoană dezavantajată) ea este obligată față de persoana dezavantajată să restituie îmbogățirea.

Susține că, pentru a evita soluționarea circumstanțelor survenite în cadrul instanțelor judecătorești naționale, IGC a expediat pârâtului, în prealabil, notificarea nr. 1/11-829 din 13 mai 2022, prin care a solicitat restituirea benevolă în beneficiul IGC a prejudiciului cauzat în mărime de 1530 lei în termen de 15 zile din momentul recepționării notificării. Notificarea nu a fost recepționată (reclamată) de către Gașpar Alexandru, fapt confirmat prin adeverința anexată la scrisoarea expediată ultimului.

Având în vedere circumstanțele de fapt expuse, în temeiul art. 9, 10, 16 alin. (1) lit. g), art. 1979 alin. (1) din Codul civil, art. 2762 – 2764 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat încasarea de la Gașpar Alexandru, în beneficiul Inspectoratului General de Carabinieri, a sumei de 1530 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat.

La 19 septembrie 2022, Inspectoratul General de Carabinieri a depus în adresa instanței cerere, prin care a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 372 lei, suportate în legătură cu citarea publică a pârâtului.

Prin hotărârea din 25 octombrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

La 11 noiembrie 2022, Inspectoratul General de Carabinieri a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii menționate și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Inspectoratul General de Carabinieri și s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a reținut că, pretențiile formulate de Inspectoratul General de Carabinieri privind repararea prejudiciului material din contul pârâtului/intimatului, sunt neîntemeiate, or, materialele cauzei nu conțin probe care ar confirma efectuarea achitărilor indemnizației către pârâtul Gașpar Alexandru.

Instanța de apel a evidențiat că, potrivit informației privind indemnizația de instalare în serviciul militarilor prin contract, angajați imediat după încheierea serviciului în termen, achitată pe parcursul anilor 2009-2019 a IGC a MAI, nu se constată achitarea către Gașpar Alexandru a sumelor pretinse, or la rubrica ,,Document confirmativ de achitare” la nr. de ordine 2 20 – Gașpar Alexandru, nu este indicată nici o dispoziție de achitare a sumelor invocate de reclamant.

Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a menționat că, pentru a pretinde întoarcerea unei sume de bani achitate neîntemeiat, urmează a se dovedi că această sumă a fost achitată și primită de către persoană, însă, în speța dată, careva probe, înscrisuri, care ar dovedi achitarea și primirea sumei de bani nu au fost prezentate instanței.

Prin urmare, pretențiile reclamantului Inspectoratul General de Carabinieri formulate împotriva lui Gașpar Alexandru privind încasarea prejudiciului material, nu pot fi admise pe motiv că nu sunt probate.

Colegiul civil al Curții de Apel Bălți, în final, a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la netemeinicia cererii de chemare în judecată înaintate de Inspectoratul General de Carabinieri împotriva lui Gașpar Alexandru privind încasarea prejudiciului material cauzat.

La 03 martie 2023, Inspectoratul General de Carabinieri a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea deciziei din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

Suplimentar s-a invocat faptul că, instanțelor ierarhic inferioare i-au fost prezentate suficiente probe care atestă achitările efectuate.

În drept, s-au invocat prevederile art. 357-358, 360, 364-365, art. 431 alin. (1), art. 432, 436, art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Gașpar Alexandru copia recursului depus de Inspectoratul General de Carabinieri, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Gașpar Alexandru nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede că: 3 „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Inspectoratul General de Carabinieri a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu.” 4

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 03 martie 2023.

Din analiza recursului declarat de către Inspectoratul General de Carabinieri rezultă că, drept temei de admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432 din Codul de procedură civilă, precum că decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată a circumstanțelor de fapt, ceea ce a cauzat aplicarea necorespunzătoare a normelor de drept.

Subsecvent, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către Curtea de Apel Bălți la emiterea deciziei din 26 ianuarie 2023.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit săvârșirea de către instanțele ierarhic inferioare a altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) al art. 432 din Codul de procedură civilă, că aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară și nici nu a identificat alte erori, care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai 5 asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, argumentele invocate de către Inspectoratul General de Carabinieri nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Inspectoratul General de Carabinieri împotriva deciziei din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,