2ra-1233/23 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului
2ra-1233/23 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General
de Carabinieri,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Inspectoratul General de Carabinieri împotriva lui Andriuța Andrei privind
repararea prejudiciului material,
împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-1233/23
NR. PIGD 2-22047218-01-2ra-04092023)
Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă
(în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu
constituie temei de casare a acesteia.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Judecătoria Soroca, sediul central, jud. D. Brașoveanu,
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,
22 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Inspectoratul General de Carabinieri
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 1 aprilie 2022, Inspectoratul General de Carabinieri a înaintat
cerere de chemare în judecată împotriva lui Andriuța Andrei solicitând
încasarea sumei de 1 560 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat.
În motivarea acțiunii, s-a indicat că în baza extrasului din Ordinul nr.
125ef. din 16.09.2011 a Departamentului Trupelor de Carabinieri (DTC),
Andrei Andriuța a fost exclus din listele nominale ale efectivului militarilor
în termen și a fost inclus în listele nominale ale efectivului militarilor prin
contract din cadrul IGC.
La 18 iulie 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 332/2019 cu privire la
organizarea și funcționarea IGC, Departamentul Trupelor de Carabinieri a
fost reorganizat, prin transformare, în Inspectoratul General de Carabinieri
din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, potrivit pct. 4 al
Anexei nr. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 privind salarizarea
militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul
organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice, militarilor
angajați în serviciul militar pe bază de contract, imediat după încheierea
serviciului în termen și numirea în funcție, li se achită o îndemnizație unică
în mărime de două solde de funcție.
După finalizarea serviciului militar în termen și numirea în funcție în
bază de contract, pârâtului i-a fost achitat îndemnizația unică în mărime de
două salarii de funcții a militarului prin contract. Ulterior, în rezultatul
inspectării financiare tematice a unor aspecte din activitatea economico-
financiară a angajatorului, Inspecția financiară din cadrul Ministerului
Finanțelor a emis Prescripția nr. 27-04-04/1549 din 24 noiembrie 2014
privind înlăturarea iregularităților constatate în urma inspectărilor financiare
a unor aspecte din activitatea economico-financiară a Departamentului
Trupelor de Carabinieri (în prezent IGC) și a unităților militare din
1
subordine. În baza acestui act, s-a stabilit că la momentul angajării pârâtului,
în serviciul militar prin contract, imediat după încheierea serviciului militar
în termen, acestuia i s-au efectuat incorect supraplăți în sumă de 1 560 lei.
Prin urmare, în conformitate cu art. 1979 alin. (1) din Codul civil, dacă
o persoană obține o îmbogățire nejustificată (persoană îmbogățită) care se
atribuie la dezavantajul suferit de o altă persoană (persoană dezavantajată),
ea este obligată fată de persoana dezavantajată să restituie îmbogățirea.
Totodată, pentru a evita soluționarea circumstanțelor survenite în
cadrul instanțelor judecătorești naționale, IGC a expediat pârâtului, în
prealabil, notificarea nr. 1/11-325 din 21 februarie 2022, prin care a solicitat
restituirea benevolă în beneficiul IGC a prejudiciului cauzat în mărime de
1 560 lei, în termen de 15 zile din momentul recepționării notificării.
Notificarea a fost recepționată de către Andrei Andriuța la 3 martie 2022,
însă pârâtul nu a restituit și nici nu a manifestat intenția de a restitui benevol
prejudiciul cauzat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 4 octombrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul
central, s-a respins acțiunea ca fiind depusă tardiv.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 6 octombrie 2022, Inspectoratul General de Carabinieri a declarat
apel împotriva hotărârii din 4 octombrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul
central. La 15 martie 2023 a depus cererea de apel motivată, prin care a
solicitat admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul
declarat de Inspectoratul General de Carabinieri împotriva hotărârii
Judecătoriei Soroca, sediul central din 4 octombrie 2022. S-a casat integral
hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul central din 4 octombrie 2022, și s-a
pronunțat o nouă soluție potrivit căreia: s-a admis excepția de tardivitate. S-
a respins acțiunea formulată de Inspectoratul General de Carabinieri către
Andriuța Andrei privind încasarea prejudiciului material ca fiind tardivă. S-
a încasat de la Inspectoratul General de Carabinieri în beneficiul lui Andriuța
Andrei cheltuielile de judecată în sumă de 1 000 lei.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că prima instanță nu a
respectat procedura legală privind soluționarea excepției de tardivitate,
2
întrucât trebuia să se pronunțe asupra acesteia în faza de pregătire a cauzei
pentru dezbateri judiciare și să adopte o încheiere distinctă în acest sens. De
asemenea, Curtea de Apel Bălți a constatat că Judecătoria Soroca a aplicat
eronat normele de drept material referitoare la termenul de prescripție,
omițând să analizeze natura juridică a bunului solicitat a fi restituit și
caracterul prescriptibil al acțiunii.
Curtea de Apel a reținut că Inspectoratul General de Carabinieri a luat
cunoștință despre presupusa plată nejustificată la data de 26 decembrie 2014,
odată cu recepționarea Prescripției nr. 27-04-04/1549 emisă de Inspecția
financiară din cadrul Ministerului Finanțelor. În consecință, termenul
general de prescripție de trei ani a început să curgă de la 27 decembrie 2014
și a expirat la 26 decembrie 2017.
Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost depusă abia
la 1 aprilie 2022, instanța a constatat că aceasta a fost introdusă cu o
întârziere de peste patru ani, trei luni și patru zile, iar reclamantul nu a
formulat o cerere de repunere în termenul de prescripție.
Totodată, instanța de apel a respins argumentul reclamantului potrivit
căruia suma de 1 560 lei ar constitui bun aparținând domeniului public și,
prin urmare, ar fi imprescriptibilă. Curtea a subliniat că indemnizația achitată
pârâtului a intrat în patrimoniul său privat, pierzând astfel caracterul de bun
public, motiv pentru care raportul juridic este supus regulilor generale ale
prescripției extinctive.
În baza acestor considerente, Curtea de Apel Bălți a admis excepția de
tardivitate invocată de pârâtul Andrei Andriuța și a respins acțiunea
formulată de Inspectoratul General de Carabinieri ca fiind depusă peste
termenul legal de prescripție, fără examinarea fondului pretențiilor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 iulie 2023, prin intermediul poștei terestre, Inspectoratul
General de Carabinieri a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei din 23
mai 2023 a Curții de Apel Bălți.
La 23 august 2023, la fel prin intermediul poștei terestre, Inspectoratul
General de Carabinieri a depus cererea de recurs motivată, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu
pronunțarea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă.
3
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Inspectoratul General de Carabinieri a invocat
că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material referitoare la
prescripția extinctivă, întrucât sumele achitate pârâtului cu titlu de
indemnizație unică reprezintă bunuri aparținând domeniului public, iar
conform art. 471 din Codul civil acestea sunt imprescriptibile.
Recurentul a susținut că fondurile bugetare utilizate pentru achitarea
indemnizației provin din bugetul de stat și, prin urmare, nu pot face obiectul
prescripției extinctive, deoarece nu pot fi considerate bunuri private ale
instituției, ci valori patrimoniale ale statului. În consecință, dreptul la acțiune
al Inspectoratului General de Carabinieri nu poate fi limitat în timp.
De asemenea, s-a arătat că instanța de apel nu a ținut cont de
jurisprudența internă formată în cauze similare, în care instanțele au admis
acțiunile înaintate de Inspectoratul General de Carabinieri pentru
recuperarea sumelor achitate nejustificat foștilor militari, în temeiul acelorași
prescripții financiare emise de Ministerul Finanțelor.
Totodată, recurentul a susținut că instanța de apel a interpretat greșit
momentul din care începe să curgă termenul de prescripție, reținând eronat
că acesta a început din 2014, deși prejudiciul a fost constatat ca cert doar la
data emiterii actului de control financiar, iar procedura de verificare și
confirmare a neregulilor s-a desfășurat pe o perioadă mai lungă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
4
Recursul declarat a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 1 septembrie 2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
5
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 23 mai 2023 și a
expediat-o recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 10 august
Recursul a fost declarat la 12 iulie 2023, în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 1 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 12 iulie 2023.
Din analiza recursului declarat de Inspectoratul General de Carabinieri
rezultă că, drept temei de admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432
din Codul de procedură civilă.
Însă, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele
de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către
Curtea de Apel Bălți la emiterea deciziei din 23 mai 2023.
Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită
îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi
extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
6
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de
apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, argumentele invocate de Inspectoratul General de Carabinieri, nu
pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul declarat de Inspectoratul General de Carabinieri
împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, ca fiind
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul General de
Carabinieri împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
Copia corespunde originalului Ion Munteanu
7