3ra-1024/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1024/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1024/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chiselița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Muruianu, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea recurentului Inspectoratul General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la amânarea examinării admisibilității

recursului depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Cristina Andriuța împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea

actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

și repararea prejudiciului moral,

constată:

La 07 octombrie 2019, Cristina Andriuța a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General

de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și

repararea prejudiciului moral, prin care a solicitat:

- anularea deciziei Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019 privind respingerea cererii

prealabile;

- constatarea ca fiind ilegală respingerea tacită a cererii prealabile de către

Ministerul Afacerilor Interne;

- obligarea Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne să indexeze salariul pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016,

neachitat la timp din vina acestuia în sumă de 27 999,89 de lei;

- încasarea din contul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 3 000 de lei, cu titlu de reparare a

prejudiciului moral cauzat ca urmare a acțiunilor/inacțiunilor de încălcare a

drepturilor;

- încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a

sumei de 2 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cauzat ca urmare

a inacțiunii admise la examinarea cererii prealabile.

1

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea Cristinei Andriuța în partea pretențiilor cu privire

la repararea prejudiciului moral (vol. I, f.d. 79-86).

Prin hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis acțiunea depusă de către Cristina Andriuța.

S-a anulat decizia Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019.

S-a obligat Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne să emită actul administrativ prin care să dispună indexarea salariului

neachitat în termen Cristinei Andriuța pentru perioada 01 februarie 2016 – 11

august 2016, în sumă de 27 999 lei 89 bani (vol. I, f.d. 87, 100-113).

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. II, f.d. 4, 5-19).

La 09 iulie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului

poștal, recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi prin care să fie

admis apelul (vol. II, f.d. 21, 22).

La 16 august 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea recursului

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 27-

31).

La 05 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților

Cristina Andriuța și Ministerului Afacerilor Interne copia recursului motivat

depus de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne,

explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs.

La 22 octombrie 2021, intimata Cristina Andriuța a depus referință prin care

a solicitat declararea recursului Inspectoratului General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil.

Totodată, până la examinarea admisibilității recursului, Ministerul

Afacerilor Interne nu a făcut uz de dreptul său procedural și n au depus referință.

La 02 noiembrie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus prin e-mail la Curtea Supremă de Justiție cerere prin

care solicită amânarea examinării admisibilității recursului depus împotriva

deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pentru a depune o motivare

suplimentară la recurs.

Drept temei de amânare recurentul a invocat faptul că în urma examinării

materialelor dosarului a identificat unele împrejurări noi de natură să influențeze

soluția Curții Supreme de Justiție și care nu au fost indicate în cererea de recurs

depusă inițial.

Examinând cererea recurentului Inspectoratul General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la amânarea examinării admisibilității

recursului depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

2

Justiție a conchis netemeinicia acesteia și consideră necesar de a o respinge, din

următoarele motive.

În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 208 alin. (1) din Codul de procedură civilă, amânarea

procesului se admite doar în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurentului invocat

de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne în

motivarea cererii de amânare, și anume că în urma examinării materialelor

dosarului a identificat unele împrejurări noi de natură să influențeze soluția Curții

Supreme de Justiție și care nu au fost indicate în cererea de recurs depusă inițial.

La caz sunt imperioase dispozițiile art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

conform cărora motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Astfel, art. 245 din Codul administrativ prevede atât dreptul participanților

procedurii administrative de a contesta cu recurs decizia apelului, cât și obligația

de a respecta modul și termenele de exercitare a acestui drept.

Respectiv, recurenții au obligația de a depune motivarea recursului în

interiorul limitelor instituite la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În condițiile speței, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțat la 23 iunie 2021, iar copia deciziei motivate a fost

notificată Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne la 06 august 2021 (vol. II, f.d. 24).

Totodată, se atestă că Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus recursul la 09 iulie 2021 (vol. II, f.d. 21, 22), iar

motivarea recursului la 16 august 2021 (vol. II, f.d. 27-31).

Prin urmare, în opinia completului specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, de la momentul notificării copiei

deciziei motivate a instanței de apel – 06 august 2021, recurentul a dispus de timp

suficient și rezonabil pentru a face uz de drepturile sale procedurale, inclusiv de a

lua cunoștință de materialele cauzei și de a formula o cerere de recurs motivată în

baza înscrisurilor și suportului probator administrat la materialele cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție apreciază cererea recurentului cu privire la amânarea

examinării admisibilității recursului ca fiind o modalitate de tergiversare a

examinării cauzei, fapt care este inadmisibil.

În circumstanțele expuse supra, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea recurentului Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului

3

depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind

neîntemeiată.

Conform art. 230 și art. 195 din Codul administrativ, precum și în

conformitate cu art. 208 din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului

depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind

neîntemeiată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4

Dosarul nr. 3ra-1024/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chiselița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Muruianu, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Inspectoratul General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Cristina Andriuța împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea

actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis acțiunea depusă de către Cristina

Andriuța,

constată:

La 07 octombrie 2019, Cristina Andriuța a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General

de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că este angajată a Inspectoratului General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, care este succesorul în drepturi și

obligații al Departamentului trupelor de carabinieri.

Totodată, reclamanta a relevat că, prin hotărârea din 11 august 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16, a fost obligat

Departamentul trupelor de carabinieri să îi stabilească timp de muncă parțial de 7

ore, începând cu data de 01 februarie 2016 și s-a încasat salariatului pentru

perioada lipsei forțate de la muncă pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august

Interne a achitat salariul pentru perioada lipsei forțate de la muncă pentru

perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 abia în lunile septembrie 2018 și

februarie 2019.

5

În opinia reclamantei, acest fapt constituie o încălcare din partea

angajatorului a termenelor de plată a salariului cu mai mult de o lună

calendaristică.

Astfel, la caz, sunt incidente prevederile art. 35 alin. (1) din Legea salarizării

nr. 847 din 14 februarie 2002, în sensul cărora compensarea pierderii unei părți

din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se efectuează

prin indexarea obligatoriu și în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă

reținerea acestuia a constituit o lună calendaristică și mai mult după expirarea

lunii următoare lunii pentru care urma să se plătească salariul.

Respectiv, la 08 mai 2019, reclamanta s-a adresat Inspectoratului General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu cerere înregistrată cu nr. A-

77/19, prin care a solicitat calcularea și achitarea compensării salariului neachitat

la timp, în cuantum de 27 999,89 de lei.

Prin răspunsul Departamentului trupelor de carabinieri nr. 1/2-A58/19 din 10

aprilie 2019, achitarea salariului a fost efectuată în două tranșe, în luna

septembrie 2018 în mărime de 20 525,86 de lei și în luna februarie 2019 în

mărime de 12 755,84 de lei. Ca anexă la acel răspuns a fost prezentată informația

privind mărimea lunară a salariului calculat pentru 7 ore, acesta constituind, fără

reținerea impozitului pe venit și a plăților sociale, suma de 5 192,89 de lei.

Reclamanta a indicat că suma de 20 525,86 de lei a fost preconizată pentru

circa 4 luni de zile, perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016, iar suma de

12 755,84 de lei pentru perioada rămasă.

Prin urmare, din motiv că plățile salariale pentru perioada 01 februarie 2016

– 11 august 2016 nu au fost achitate la timp, Inspectoratul General de Carabinieri

al Ministerului Afacerilor Interne, ca succesor de drepturi și obligații a

Departamentului trupelor de carabinieri este obligat să-i compenseze pierderile

cauzate de neachitarea la timp a salariului, neachitare care a avut loc exclusiv din

inacțiunile angajatorului și cu încălcarea drepturilor de către acesta.

Cristina Andriuța a indicat că potrivit prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea

salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002, compensarea pierderii unei părți din

salariul neachitat la timp se efectuează separat pentru fiecare lună prin majorarea

lui în conformitate cu coeficientul inflației, care se calculează prin împărțirea

ultimului indice publicat al prețurilor de consum la momentul plății reale a

salariului la indicele prețurilor de consum ale următoarei luni pentru care se

plătește salariul. Indicele prețurilor de consum se determină în calcul cumulativ

de la începutul anului față de luna decembrie a anului precedent anului de plată.

Conform alin. (5) al aceluiași articol, modul de calculare a sumei de

compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor

de plată a acestuia se stabilește de Guvern.

În sensul pct. 5 din Modul de calculare și de plată a sumei de compensare a

pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a

acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.535 din 07 mai 2003, în cazurile

când salariul calculat pentru o lună a anului precedent se achită în una din lunile

anului următor, coeficientul inflației se determină prin împărțirea produsului

ultimului indice publicat al prețurilor de consum la momentul plății reale a

salariului cu indicele cumulativ al prețurilor de consum pentru anul precedent la

indicele cumulativ al prețurilor de consum de la începutul anului precedent în

raport cu luna următoare a lunii pentru care urma să se plătească salariul. Salariul

6

calculat pentru luna august a anului precedent a fost plătit în luna martie a anului

următor.

Indicele prețurilor de consum în septembrie față de decembrie precedent a

constituit 99,3%, iar în ianuarie – decembrie 106,4%, în februarie a anului

următor acest indice în raport cu decembrie precedent s-a estimat la 100,9%.

Coeficientul inflației pentru calculul sumei de compensare constituie 100,9x

106,4/ 99,3x100=1,081.

Informația privind indicele prețurilor de consum este publicată lunar în

Monitorul Oficial de către Biroul național de statistică a Republicii Moldova.

Potrivit pct. 3 din Modul menționat supra, este supusă indexării suma

salariului calculat pentru luna respectivă, cuvenită angajatului spre achitare după

reținerea impozitelor, cotelor de asigurare de stat obligatorii, primelor de

asigurare obligatorie de asistentă medicală și altor plăti obligatorii, indiferent de

faptul dacă această sumă constituie salariul pentru timpul efectiv lucrat sau

salariul mediu păstrat în cazurile prevăzute de legislație.

Astfel, reclamanta a notat că din suma salariului calculat pentru 7 ore, adică

5 192,89 de lei lunar, urmează a fi deduse sumele destinate pentru achitarea

fondului social (6%) și respectiv impozitului pe venit (până în 01 noiembrie 2018

– 18%, după 01 noiembrie 2018 – 12%).

Prima suma achitată a constituit suma de 20 525,86 de lei, ceea ce constituie

salariului pentru lunile februarie – mai câte 5 192,89 de lei, pentru perioada

acestor luni urmează a fi calculate 6%, fondul social și respectiv 18% impozitul

pe venit. Suma din care urmează a fi calculată indexarea este de 4 002,68 de lei.

Pentru cea de-a două sumă – 12 755,84 de lei, care a fost destinată pentru

plata salariului pentru lunile iunie, iulie și august, respectiv suma pentru

calcularea indexării este de 4 295,56 de lei pentru lunile iunie și iulie, iar pentru

luna august constituie 1960,51 de lei, din motiv că plata era destinată numai până

la 11 august 2016.

Așadar, prin prisma formulei prevăzute la pct. 5 din Modul de calculare și de

plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu

încălcarea termenelor de achitare a acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 535 din 07 mai 2003, cu reflectarea informației oferite de Biroul național de

statistică nr. 44 din 13 ianuarie 2017, nr. 70 din 19 ianuarie 2018, nr. 112 din 18

ianuarie 2019 și nr. 688 din 19 aprilie 2019, suma totală de compensare a

salariului neachitat la timp constituie 27 999,89 de lei, care este formată din:

- 4 273 de lei pentru luna februarie 2016;

- 4 238 de lei pentru luna martie 2016;

- 4 230 de lei pentru luna aprilie 2016;

- 4 244 de lei pentru luna mai 2016;

- 4 290 de lei pentru luna iunie 2016;

- 2 110 lei pentru luna iulie 2016.

Succesiv, reclamata a menționat că potrivit art. 145 din Codul muncii,

compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectuează

prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă

reținerea acestuia a constituit cel puțin o lună calendaristică de la data stabilită

pentru achitarea salariului lunar. Compensarea prevăzută se efectuează separat

pentru fiecare lună, prin majorarea salariului în conformitate cu coeficientul

inflației calculat în modul stabilit.

7

Așa, la 08 mai 2019, a depus la Inspectoratul General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne o cerere înregistrată cu nr. A-77/19 privind

solicitarea compensării salariului neachitat la timp prin indexarea acestuia în

modul stabilit.

Însă, prin răspunsul nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019, Inspectoratul General

de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a refuzat în satisfacerea acestei

cereri, motivând prin faptul că a executat integral hotărârea din 11 august 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16, iar cererea

privind executarea ar fi parvenit abia la 06 august 2018 înregistrată cu nr. A-

102/18.

Considerând răspunsul neîntemeiat, la 14 iunie 2019, reclamanta a depus

cerere prealabilă nr. A-105/19, motivând ilegalitatea răspunsului nr. 1/2-A77/19

din 05 iunie 2019 prin faptul că autoritatea publică nu s-a referit în el la existența

obligației efectuării indexării mijloacelor bănești neachitate la timp.

Prin răspunsul nr. l/2-A105/19 din 17 iunie 2019, cererea prealabilă a fost

respinsă ca inadmisibilă. Totodată, în conformitate cu art. 168 alin. (1) din Codul

administrativ, dosarul administrativ a fost transmis Ministerului Afacerilor

Interne, care urma să emită decizia finală asupra cererii prealabile.

Având în vedere că Ministerul Afacerilor Interne nu a oferit niciun răspuns

la cererea prealabilă, la 28 august 2019, reclamanta a depus cererea înregistrată

cu nr. A-2934/19, prin care a solicitat să-i fie comunicat dacă a fost sau nu

examinată cererea prealabilă, iar prin răspunsul din 19 septembrie 2019, a fost

informată că Inspectoratul General de Carabinieri a expediat dosarul

administrativ în adresa Ministerului Afacerilor Interne doar cu titlu de informare,

dar nu pentru examinare.

În asemenea circumstanțe, Ministerul Afacerilor Interne în mod tacit a

respins cererea prealabilă, recunoscând legalitatea și temeinicia acțiunilor

Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamanta a opinat că respingerea cererii prealabile este neîntemeiată și

ilegală, deoarece executarea integrală a hotărârii din 11 august 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16 nu poate

constitui temei de respingere a solicitării de indexare a plăților salariale

neachitate la timp, or, prin prisma art. 35 alin. (1) din Legea salarizării nr. 847 din

14 februarie 2002, compensarea pierderii unei părți din salariu în legătură cu

încălcarea termenelor de plată a acestuia se efectuează prin indexarea obligatorii

și în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă reținerea acestuia a

constituit o lună calendaristică și mai mult după expirarea lunii următoarei luni

pentru care urma să se plătească salariul. Mai mult ca atât, obligația privind

indexarea sumelor este stipulată expres și la art. 145 din Codul muncii.

Prin urmare, executarea hotărârii din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16 nu scutește angajatorul de obligația

efectuării indexării plăților salariale neachitate la timp.

Potrivit pct. 2 din Modul de calculare și de plată a sumei de compensare a

pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a

acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 535 din 07 mai 2003,

compensarea pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor

de plată a acestuia se efectuează de către toate întreprinderile, instituțiile și

organizațiile din sectorul real și sectorul bugetar, indiferent de tipul de proprietate

8

și forma de organizare juridică, prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a

sumei salariului calculat, dacă reținerea a durat o lună calendaristică și mai mult

după expirarea lunii următoare lunii pentru care urma să fie plătit.

Punctul 3 al aceluiași act normativ prevedere că este supusă indexării suma

salariului calculat pentru luna respectivă, cuvenită angajatului spre achitare după

reținerea impozitelor, cotelor de asigurare de stat obligatorii, primelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală și altor plăți obligatorii, indiferent de

faptul dacă această sumă constituie salariul pentru timpul efectiv lucrat sau

salariul mediu păstrat în cazurile prevăzute de legislație.

Conform pct. 7 din același act normativ, salariul neprimit la timp din vina

angajatului nu este supus indexării.

Reclamanta a menționat că nu poartă nicio vină că salariul pentru lunile

februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie și august 2016 i-au fost achitate cu

întârziere, acest fapt fiind confirmat și de către martorul Larisa Curaciov, șef al

direcției finanțe a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne, care fiind audiată la 30 mai 2019, în cadrul procedurii

administrative, a confirmat că angajatul nu poartă nicio vină asupra faptului că

salariul i-a fost achitat cu întârziere.

În opinia reclamantei, toate aceste fapte circumscrise denotă că refuzul de a-i

satisface cererea de indexare a salariului achitat cu întârziere este neîntemeiat.

Mai mult ca atât, în tot conținutul motivării răspunsului nu se regăsește o

prevedere legală pe care ar fi bazat refuzul Inspectoratului General de Carabinieri

al Ministerului Afacerilor Interne de a satisface cererea sa.

Prin urmare, în lipsa unei motivări legale, întemeiată pe prevederile actelor

normative, sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (1) din Codul administrativ,

care prescrie că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Astfel, în cadrul procedurii administrative Inspectoratul General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nu a respectat prevederile art. 118

din Codul administrativ, care prevede că motivarea este operațiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act

administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de

fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa.

Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul

audierii.

Reclamanta a conchis că faptul achitării salariului cu întârziere din motivul

unor proceduri interne efectuate de către angajații Inspectoratului General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nu poate servi temei de refuz în

calcularea și achitarea compensării salariului neachitat la timp din vina

angajatorului.

Succesiv, Cristina Andriuța a notat că și norma art. 1998 alin. (1) din Codul

civil prevede obligația angajatorului de a-i compensa pierderea unei părți din

salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, or, cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție, este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune.

9

La fel, reclamanta a considerat că angajatorul a examinat superficial cererea

nr. A-77/19 din 08 mai 2019, adică nu sub toate aspectele invocate de petiționar

(motivelor de fapt și prevederilor legale).

Finalmente, reclamanta a invocat că, prin prisma art. 2036 alin. (1)-(2) și

art. 2037 din Codul civil, angajatorul trebuie să-i repare și prejudiciul moral

cauzat prin neachitarea la timp din vina acestuia a plăților salariale, respingerea

cererii de indexare a plăților salariale neachitate mai mult de 12 luni, precum și

neexaminarea cererii prealabile.

Reclamanta Cristina Andriuța a solicitat prin cererea de chemare în judecată:

- anularea deciziei Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019 privind respingerea cererii

prealabile;

- constatarea ca fiind ilegală respingerea tacită a cererii prealabile de către

Ministerul Afacerilor Interne;

- obligarea Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne să indexeze salariul pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016,

neachitat la timp din vina acestuia în sumă de 27 999,89 de lei;

- încasarea din contul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 3 000 de lei, cu titlu de reparare a

prejudiciului moral cauzat ca urmare a acțiunilor/inacțiunilor de încălcare a

drepturilor;

- încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a

sumei de 2 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cauzat ca urmare

a inacțiunii admise la examinarea cererii prealabile.

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea Cristinei Andriuța în partea pretențiilor cu privire

la repararea prejudiciului moral (vol. I, f.d. 79-86).

Prin hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis acțiunea depusă de către Cristina Andriuța.

S-a anulat decizia Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019.

S-a obligat Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne să emită actul administrativ prin care să dispună indexarea salariului

neachitat în termen Cristinei Andriuța pentru perioada 01 februarie 2016 – 11

august 2016, în sumă de 27 999 lei 89 bani (vol. I, f.d. 87, 100-113).

Dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat public la 02 iulie 2020

și a fost notificat reprezentantului Inspectoratului General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne la 02 iulie 2020 (vol. I, f.d. 88). La 14 iulie 2020,

Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 96-97, 98-99). Potrivit extrasului din poșta electronică

cu adresa „victoria.pascaru@justice.md”, copia hotărârii motivate a fost

notificată apelantului la 23 octombrie 2020 (vol. I, f.d. 114-116). Apelul motivat

a fost depus la 02 noiembrie 2020 (vol. I, f.d. 120-122).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a

respectat termenul de atac instituit la art. 232 din Codul administrativ.

10

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. II, f.d. 4, 5-19).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că din

vina angajatorului reclamanta Cristina Andriuța nu a beneficiat de salariul achitat

la timp, deoarece salariul urma să fie achitat începând cu luna martie 2016 pentru

luna februarie 2016 și în continuare pentru perioada 01 februarie 2016 – 11

august 2016, însă, acesta a fost achitat abia în lunile septembrie 2018 și februarie

2019.

Având în vedere formula oferită la pct. 5 din Modul de calculare și de plată a

sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea

termenelor de achitare a acestuia menționat supra, cu reflectarea informației

oferite de Biroul național de statistică nr. 44 din 13 ianuarie 2017, nr. 70 din 19

ianuarie 2018, nr. 112 din 18 ianuarie 2019, nr. 688 din 19 aprilie 2019, instanțele

inferioare au conchis că suma de compensare a salariului neachitat Cristinei

Andriuța la timp pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 constituie în

total suma de 27 999,89 de lei.

Prin urmare, refuzul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019 este neîntemeiat și ilegal

urmând a fi anulat, iar angajatorul obligat să emită actul administrativ prin care să

dispună indexarea salariului neachitat în termen Cristinei Andriuța pentru

perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 în sumă de 27 999,89 de lei.

La 09 iulie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului

poștal, recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi prin care să fie

admis apelul (vol. II, f.d. 21, 22).

La 16 august 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea recursului

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 27-

31).

În motivarea recursului a reiterat temeiurile faptice ale litigiului și a invocat

că, în speță, plățile salariale care le pretinde intimata a fi plătite cu întârziere sunt

rezultate dintr-o hotărâre judecătorească, și anume hotărârea din 11 august 2016 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16.

Astfel, intimata la 06 august 2018 a depus la Departamentul trupelor de

carabinieri cererea cu nr. A-102/18 privind executarea hotărârii din 11 august

2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16, iar

angajatorul a efectuat plățile conform acestui document executoriu în 2 tranșe: în

septembrie 2018 – suma de 20 525,86 de lei și februarie 2019 – restul sumei de

12 755,84 de lei, conform încheierii din 06 februarie 2019 a executorului

judecătoresc Liudmila Ghețiu.

Recurentul a opinat că obligația sa de plată a restanțelor salariale față de

Cristina Andriuța pentru perioada lipsei forțate a acesteia de la muncă pentru

perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 a apărut odată ce hotărârea din 11

august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16,

a devenit definitivă și executorie. Or, această hotărâre nu conținea mențiunea

11

privind executarea imediată și nici nu face parte din categoria hotărârilor

judecătorești enumerate la articolul 256 din Codul de procedură civilă, care se

execută imediat.

În acest sens, instanțele inferioare nu au ținut cont de prevederile art. 68 din

Legea finanțelor publice și responsabilităților bugetar-fiscale nr. 181/2014, prin

prisma cărora plățile pentru executarea silită a sumelor adjudecate conform

documentelor executorii se efectuează în limita bugetului aprobat al

autorității/instituției bugetare. Suma plăților pentru executare silită nu poate

depăși 20 la sută din bugetul aprobat al autorității/instituției bugetare pe anul

respectiv.

Astfel, recurentul a considerat că a executat în termen hotărârea din 11

august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16.

Succesiv, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne a opinat că atât intimata, cât și instanțele inferioare au aplicat dispozițiile

pct. 5 din Modul de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei

părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 335/2003. Or, efectuând un calcul

matematic al mijloacelor bănești pretinse de intimată se constată că suma totală a

acestora constituie 23 385 de lei, dar nicidecum nu 27 999,89 de lei.

Mai mult ca atât, instanțele inferioare nu au aplicat prevederile pct. 3 din

același act normativ, care prevede că este supusă indexării suma salariului

calculat pentru luna respectivă, cuvenită angajatului spre achitare după reținerea

impozitelor, cotelor de asigurare de stat obligatorii, primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală și altor plăți obligatorii, indiferent de faptul dacă

această sumă constituie salariul pentru timpul efectiv lucrat sau salariul mediu

păstrat în cazurile prevăzute de legislație.

Respectiv, în opinia recurentului, calculul efectuat de intimata Cristina

Andriuța și reținut de către instanțele ierarhic inferioare este unul eronat,

supraevaluat și contrar calcului care ar corespunde actelor normative pertinente.

Astfel, prima instanță și Curtea de Apel Chișinău au admis o eroare

lamentabilă, și anume greșit au conchis prin faptul că instanța de judecată în

litigiul anterior a dispus încasarea forțată a plăților salariale în folosul Cristinei

Andriuța, s-a constatat culpa angajatorului în neachitarea acestora. Or, în speță,

nu se atestă vreo culpă a angajatorului în achitarea pretinsului salariu, de vreme

ce abia prin hotărârea din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

emisă în dosarul nr. 3-157/16, angajatorul a fost obligat să achite Cristinei

Andriuța salariul pentru lipsa forțată de la muncă.

La 05 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților

Cristina Andriuța și Ministerului Afacerilor Interne copia recursului motivat

depus de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne,

explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs.

La 22 octombrie 2021, intimata Cristina Andriuța a depus referință prin care

a solicitat declararea recursului Inspectoratului General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil.

Totodată, până la examinarea admisibilității recursului, Ministerul

Afacerilor Interne nu a făcut uz de dreptul său procedural și n au depus referință.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

12

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 23 iunie 2021 (vol. II,

f.d. 4). La 09 iulie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat (vol. II, f.d. 21, 22). Potrivit avizului

de recepție a corespondenței DS8003421951AS decizia motivată a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată recurentului la 06 august 2021 (vol. II, f.d. 24).

Motivarea recursului a fost depusă la 16 august 2021 (vol. II, f.d. 27).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

13

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

14