3ra-1024/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1024/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chiselița Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Muruianu, A. Minciuna ÎNCHEIERE 03 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând cererea recurentului Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Cristina Andriuța împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea prejudiciului moral, constată: La 07 octombrie 2019, Cristina Andriuța a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea prejudiciului moral, prin care a solicitat: - anularea deciziei Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019 privind respingerea cererii prealabile;

- constatarea ca fiind ilegală respingerea tacită a cererii prealabile de către Ministerul Afacerilor Interne; - obligarea Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să indexeze salariul pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016, neachitat la timp din vina acestuia în sumă de 27 999,89 de lei; - încasarea din contul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 3 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat ca urmare a acțiunilor/inacțiunilor de încălcare a drepturilor; - încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 2 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cauzat ca urmare a inacțiunii admise la examinarea cererii prealabile.

1 Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea Cristinei Andriuța în partea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral (vol. I, f.d. 79-86). Prin hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de către Cristina Andriuța. S-a anulat decizia Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019. S-a obligat Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să emită actul administrativ prin care să dispună indexarea salariului neachitat în termen Cristinei Andriuța pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016, în sumă de 27 999 lei 89 bani (vol. I, f.d.

87, 100-113). Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 4, 5-19). La 09 iulie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi prin care să fie admis apelul (vol. II, f.d. 21, 22). La 16 august 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea recursului împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d.

27- 31). La 05 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților Cristina Andriuța și Ministerului Afacerilor Interne copia recursului motivat depus de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs. La 22 octombrie 2021, intimata Cristina Andriuța a depus referință prin care a solicitat declararea recursului Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil. Totodată, până la examinarea admisibilității recursului, Ministerul Afacerilor Interne nu a făcut uz de dreptul său procedural și n au depus referință.

La 02 noiembrie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus prin e-mail la Curtea Supremă de Justiție cerere prin care solicită amânarea examinării admisibilității recursului depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pentru a depune o motivare suplimentară la recurs. Drept temei de amânare recurentul a invocat faptul că în urma examinării materialelor dosarului a identificat unele împrejurări noi de natură să influențeze soluția Curții Supreme de Justiție și care nu au fost indicate în cererea de recurs depusă inițial.

Examinând cererea recurentului Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de 2 Justiție a conchis netemeinicia acesteia și consideră necesar de a o respinge, din următoarele motive. În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 208 alin. (1) din Codul de procedură civilă, amânarea procesului se admite doar în cazurile prevăzute de prezentul cod. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurentului invocat de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne în motivarea cererii de amânare, și anume că în urma examinării materialelor dosarului a identificat unele împrejurări noi de natură să influențeze soluția Curții Supreme de Justiție și care nu au fost indicate în cererea de recurs depusă inițial. La caz sunt imperioase dispozițiile art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Astfel, art. 245 din Codul administrativ prevede atât dreptul participanților procedurii administrative de a contesta cu recurs decizia apelului, cât și obligația de a respecta modul și termenele de exercitare a acestui drept. Respectiv, recurenții au obligația de a depune motivarea recursului în interiorul limitelor instituite la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În condițiile speței, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 23 iunie 2021, iar copia deciziei motivate a fost notificată Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne la 06 august 2021 (vol. II, f.d.

24). Totodată, se atestă că Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus recursul la 09 iulie 2021 (vol. II, f.d. 21, 22), iar motivarea recursului la 16 august 2021 (vol. II, f.d. 27-31). Prin urmare, în opinia completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, de la momentul notificării copiei deciziei motivate a instanței de apel – 06 august 2021, recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de drepturile sale procedurale, inclusiv de a lua cunoștință de materialele cauzei și de a formula o cerere de recurs motivată în baza înscrisurilor și suportului probator administrat la materialele cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază cererea recurentului cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului ca fiind o modalitate de tergiversare a examinării cauzei, fapt care este inadmisibil. În circumstanțele expuse supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea recurentului Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului 3 depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiată.

Conform art. 230 și art. 195 din Codul administrativ, precum și în conformitate cu art. 208 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului depus împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4 Dosarul nr. 3ra-1024/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chiselița Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Muruianu, A. Minciuna ÎNCHEIERE 03 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Cristina Andriuța împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis acțiunea depusă de către Cristina Andriuța, constată: La 07 octombrie 2019, Cristina Andriuța a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că este angajată a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, care este succesorul în drepturi și obligații al Departamentului trupelor de carabinieri. Totodată, reclamanta a relevat că, prin hotărârea din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16, a fost obligat Departamentul trupelor de carabinieri să îi stabilească timp de muncă parțial de 7 ore, începând cu data de 01 februarie 2016 și s-a încasat salariatului pentru perioada lipsei forțate de la muncă pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016. Însă, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a achitat salariul pentru perioada lipsei forțate de la muncă pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 abia în lunile septembrie 2018 și februarie 2019. 5 În opinia reclamantei, acest fapt constituie o încălcare din partea angajatorului a termenelor de plată a salariului cu mai mult de o lună calendaristică.

Astfel, la caz, sunt incidente prevederile art. 35 alin. (1) din Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002, în sensul cărora compensarea pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se efectuează prin indexarea obligatoriu și în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă reținerea acestuia a constituit o lună calendaristică și mai mult după expirarea lunii următoare lunii pentru care urma să se plătească salariul. Respectiv, la 08 mai 2019, reclamanta s-a adresat Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu cerere înregistrată cu nr. A- 77/19, prin care a solicitat calcularea și achitarea compensării salariului neachitat la timp, în cuantum de 27 999,89 de lei.

Prin răspunsul Departamentului trupelor de carabinieri nr. 1/2-A58/19 din 10 aprilie 2019, achitarea salariului a fost efectuată în două tranșe, în luna septembrie 2018 în mărime de 20 525,86 de lei și în luna februarie 2019 în mărime de 12 755,84 de lei. Ca anexă la acel răspuns a fost prezentată informația privind mărimea lunară a salariului calculat pentru 7 ore, acesta constituind, fără reținerea impozitului pe venit și a plăților sociale, suma de 5 192,89 de lei. Reclamanta a indicat că suma de 20 525,86 de lei a fost preconizată pentru circa 4 luni de zile, perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016, iar suma de 12 755,84 de lei pentru perioada rămasă.

Prin urmare, din motiv că plățile salariale pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 nu au fost achitate la timp, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, ca succesor de drepturi și obligații a Departamentului trupelor de carabinieri este obligat să-i compenseze pierderile cauzate de neachitarea la timp a salariului, neachitare care a avut loc exclusiv din inacțiunile angajatorului și cu încălcarea drepturilor de către acesta. Cristina Andriuța a indicat că potrivit prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002, compensarea pierderii unei părți din salariul neachitat la timp se efectuează separat pentru fiecare lună prin majorarea lui în conformitate cu coeficientul inflației, care se calculează prin împărțirea ultimului indice publicat al prețurilor de consum la momentul plății reale a salariului la indicele prețurilor de consum ale următoarei luni pentru care se plătește salariul.

Indicele prețurilor de consum se determină în calcul cumulativ de la începutul anului față de luna decembrie a anului precedent anului de plată. Conform alin. (5) al aceluiași articol, modul de calculare a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se stabilește de Guvern.

În sensul pct. 5 din Modul de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.535 din 07 mai 2003, în cazurile când salariul calculat pentru o lună a anului precedent se achită în una din lunile anului următor, coeficientul inflației se determină prin împărțirea produsului ultimului indice publicat al prețurilor de consum la momentul plății reale a salariului cu indicele cumulativ al prețurilor de consum pentru anul precedent la indicele cumulativ al prețurilor de consum de la începutul anului precedent în raport cu luna următoare a lunii pentru care urma să se plătească salariul.

Salariul 6 calculat pentru luna august a anului precedent a fost plătit în luna martie a anului următor. Indicele prețurilor de consum în septembrie față de decembrie precedent a constituit 99,3%, iar în ianuarie – decembrie 106,4%, în februarie a anului următor acest indice în raport cu decembrie precedent s-a estimat la 100,9%. Coeficientul inflației pentru calculul sumei de compensare constituie 100,9x 106,4/ 99,3x100=1,081. Informația privind indicele prețurilor de consum este publicată lunar în Monitorul Oficial de către Biroul național de statistică a Republicii Moldova.

Potrivit pct. 3 din Modul menționat supra, este supusă indexării suma salariului calculat pentru luna respectivă, cuvenită angajatului spre achitare după reținerea impozitelor, cotelor de asigurare de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistentă medicală și altor plăti obligatorii, indiferent de faptul dacă această sumă constituie salariul pentru timpul efectiv lucrat sau salariul mediu păstrat în cazurile prevăzute de legislație. Astfel, reclamanta a notat că din suma salariului calculat pentru 7 ore, adică 5 192,89 de lei lunar, urmează a fi deduse sumele destinate pentru achitarea fondului social (6%) și respectiv impozitului pe venit (până în 01 noiembrie 2018 – 18%, după 01 noiembrie 2018 – 12%).

Prima suma achitată a constituit suma de 20 525,86 de lei, ceea ce constituie salariului pentru lunile februarie – mai câte 5 192,89 de lei, pentru perioada acestor luni urmează a fi calculate 6%, fondul social și respectiv 18% impozitul pe venit. Suma din care urmează a fi calculată indexarea este de 4 002,68 de lei.

Pentru cea de-a două sumă – 12 755,84 de lei, care a fost destinată pentru plata salariului pentru lunile iunie, iulie și august, respectiv suma pentru calcularea indexării este de 4 295,56 de lei pentru lunile iunie și iulie, iar pentru luna august constituie 1960,51 de lei, din motiv că plata era destinată numai până la 11 august 2016. Așadar, prin prisma formulei prevăzute la pct. 5 din Modul de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 535 din 07 mai 2003, cu reflectarea informației oferite de Biroul național de statistică nr. 44 din 13 ianuarie 2017, nr. 70 din 19 ianuarie 2018, nr. 112 din 18 ianuarie 2019 și nr. 688 din 19 aprilie 2019, suma totală de compensare a salariului neachitat la timp constituie 27 999,89 de lei, care este formată din: - 4 273 de lei pentru luna februarie 2016; - 4 238 de lei pentru luna martie 2016; - 4 230 de lei pentru luna aprilie 2016; - 4 244 de lei pentru luna mai 2016; - 4 290 de lei pentru luna iunie 2016; - 2 110 lei pentru luna iulie 2016. Succesiv, reclamata a menționat că potrivit art. 145 din Codul muncii,

compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectuează prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă reținerea acestuia a constituit cel puțin o lună calendaristică de la data stabilită pentru achitarea salariului lunar. Compensarea prevăzută se efectuează separat pentru fiecare lună, prin majorarea salariului în conformitate cu coeficientul inflației calculat în modul stabilit. 7 Așa, la 08 mai 2019, a depus la Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne o cerere înregistrată cu nr. A-77/19 privind solicitarea compensării salariului neachitat la timp prin indexarea acestuia în modul stabilit. Însă, prin răspunsul nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a refuzat în satisfacerea acestei cereri, motivând prin faptul că a executat integral hotărârea din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16, iar cererea privind executarea ar fi parvenit abia la 06 august 2018 înregistrată cu nr. A- 102/18. Considerând răspunsul neîntemeiat, la 14 iunie 2019, reclamanta a depus cerere prealabilă nr. A-105/19, motivând ilegalitatea răspunsului nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019 prin faptul că autoritatea publică nu s-a referit în el la existența obligației efectuării indexării mijloacelor bănești neachitate la timp. Prin răspunsul nr. l/2-A105/19 din 17 iunie 2019, cererea prealabilă a fost respinsă ca inadmisibilă. Totodată, în conformitate cu art. 168 alin. (1) din Codul administrativ, dosarul administrativ a fost transmis Ministerului Afacerilor Interne, care urma să emită decizia finală asupra cererii prealabile.

Având în vedere că Ministerul Afacerilor Interne nu a oferit niciun răspuns la cererea prealabilă, la 28 august 2019, reclamanta a depus cererea înregistrată cu nr. A-2934/19, prin care a solicitat să-i fie comunicat dacă a fost sau nu examinată cererea prealabilă, iar prin răspunsul din 19 septembrie 2019, a fost informată că Inspectoratul General de Carabinieri a expediat dosarul administrativ în adresa Ministerului Afacerilor Interne doar cu titlu de informare, dar nu pentru examinare. În asemenea circumstanțe, Ministerul Afacerilor Interne în mod tacit a respins cererea prealabilă, recunoscând legalitatea și temeinicia acțiunilor Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamanta a opinat că respingerea cererii prealabile este neîntemeiată și ilegală, deoarece executarea integrală a hotărârii din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16 nu poate constitui temei de respingere a solicitării de indexare a plăților salariale neachitate la timp, or, prin prisma art. 35 alin. (1) din Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002, compensarea pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se efectuează prin indexarea obligatorii și în mărime deplină a sumei salariului calculat dacă reținerea acestuia a constituit o lună calendaristică și mai mult după expirarea lunii următoarei luni pentru care urma să se plătească salariul.

Mai mult ca atât, obligația privind indexarea sumelor este stipulată expres și la art. 145 din Codul muncii. Prin urmare, executarea hotărârii din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16 nu scutește angajatorul de obligația efectuării indexării plăților salariale neachitate la timp.

Potrivit pct. 2 din Modul de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 535 din 07 mai 2003, compensarea pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se efectuează de către toate întreprinderile, instituțiile și organizațiile din sectorul real și sectorul bugetar, indiferent de tipul de proprietate 8 și forma de organizare juridică, prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a sumei salariului calculat, dacă reținerea a durat o lună calendaristică și mai mult după expirarea lunii următoare lunii pentru care urma să fie plătit.

Punctul 3 al aceluiași act normativ prevedere că este supusă indexării suma salariului calculat pentru luna respectivă, cuvenită angajatului spre achitare după reținerea impozitelor, cotelor de asigurare de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și altor plăți obligatorii, indiferent de faptul dacă această sumă constituie salariul pentru timpul efectiv lucrat sau salariul mediu păstrat în cazurile prevăzute de legislație. Conform pct. 7 din același act normativ, salariul neprimit la timp din vina angajatului nu este supus indexării.

Reclamanta a menționat că nu poartă nicio vină că salariul pentru lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie și august 2016 i-au fost achitate cu întârziere, acest fapt fiind confirmat și de către martorul Larisa Curaciov, șef al direcției finanțe a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, care fiind audiată la 30 mai 2019, în cadrul procedurii administrative, a confirmat că angajatul nu poartă nicio vină asupra faptului că salariul i-a fost achitat cu întârziere. În opinia reclamantei, toate aceste fapte circumscrise denotă că refuzul de a-i satisface cererea de indexare a salariului achitat cu întârziere este neîntemeiat. Mai mult ca atât, în tot conținutul motivării răspunsului nu se regăsește o prevedere legală pe care ar fi bazat refuzul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne de a satisface cererea sa.

Prin urmare, în lipsa unei motivări legale, întemeiată pe prevederile actelor normative, sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, care prescrie că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Astfel, în cadrul procedurii administrative Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nu a respectat prevederile art. 118 din Codul administrativ, care prevede că motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa.

Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Reclamanta a conchis că faptul achitării salariului cu întârziere din motivul unor proceduri interne efectuate de către angajații Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nu poate servi temei de refuz în calcularea și achitarea compensării salariului neachitat la timp din vina angajatorului.

Succesiv, Cristina Andriuța a notat că și norma art. 1998 alin. (1) din Codul civil prevede obligația angajatorului de a-i compensa pierderea unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, or, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție, este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. 9 La fel, reclamanta a considerat că angajatorul a examinat superficial cererea nr. A-77/19 din 08 mai 2019, adică nu sub toate aspectele invocate de petiționar (motivelor de fapt și prevederilor legale).

Finalmente, reclamanta a invocat că, prin prisma art. 2036 alin. (1)-(2) și art. 2037 din Codul civil, angajatorul trebuie să-i repare și prejudiciul moral cauzat prin neachitarea la timp din vina acestuia a plăților salariale, respingerea cererii de indexare a plăților salariale neachitate mai mult de 12 luni, precum și neexaminarea cererii prealabile.

Reclamanta Cristina Andriuța a solicitat prin cererea de chemare în judecată: - anularea deciziei Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019 privind respingerea cererii prealabile; - constatarea ca fiind ilegală respingerea tacită a cererii prealabile de către Ministerul Afacerilor Interne; - obligarea Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să indexeze salariul pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016, neachitat la timp din vina acestuia în sumă de 27 999,89 de lei; - încasarea din contul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 3 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat ca urmare a acțiunilor/inacțiunilor de încălcare a drepturilor; - încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 2 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cauzat ca urmare a inacțiunii admise la examinarea cererii prealabile.

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea Cristinei Andriuța în partea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral (vol. I, f.d. 79-86). Prin hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de către Cristina Andriuța. S-a anulat decizia Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019. S-a obligat Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne să emită actul administrativ prin care să dispună indexarea salariului neachitat în termen Cristinei Andriuța pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016, în sumă de 27 999 lei 89 bani (vol. I, f.d.

87, 100-113). Dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat public la 02 iulie 2020 și a fost notificat reprezentantului Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne la 02 iulie 2020 (vol. I, f.d. 88). La 14 iulie 2020, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 96-97, 98-99). Potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa „victoria.pascaru@justice.md”, copia hotărârii motivate a fost notificată apelantului la 23 octombrie 2020 (vol. I, f.d. 114-116). Apelul motivat a fost depus la 02 noiembrie 2020 (vol. I, f.d.

120-122). Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de apel, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a respectat termenul de atac instituit la art. 232 din Codul administrativ. 10 Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 4, 5-19).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că din vina angajatorului reclamanta Cristina Andriuța nu a beneficiat de salariul achitat la timp, deoarece salariul urma să fie achitat începând cu luna martie 2016 pentru luna februarie 2016 și în continuare pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016, însă, acesta a fost achitat abia în lunile septembrie 2018 și februarie 2019. Având în vedere formula oferită la pct. 5 din Modul de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia menționat supra, cu reflectarea informației oferite de Biroul național de statistică nr. 44 din 13 ianuarie 2017, nr. 70 din 19 ianuarie 2018, nr. 112 din 18 ianuarie 2019, nr. 688 din 19 aprilie 2019, instanțele inferioare au conchis că suma de compensare a salariului neachitat Cristinei Andriuța la timp pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 constituie în total suma de 27 999,89 de lei.

Prin urmare, refuzul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019 este neîntemeiat și ilegal urmând a fi anulat, iar angajatorul obligat să emită actul administrativ prin care să dispună indexarea salariului neachitat în termen Cristinei Andriuța pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 în sumă de 27 999,89 de lei. La 09 iulie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi prin care să fie admis apelul (vol. II, f.d.

21, 22). La 16 august 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea recursului împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 27- 31). În motivarea recursului a reiterat temeiurile faptice ale litigiului și a invocat că, în speță, plățile salariale care le pretinde intimata a fi plătite cu întârziere sunt rezultate dintr-o hotărâre judecătorească, și anume hotărârea din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16. Astfel, intimata la 06 august 2018 a depus la Departamentul trupelor de carabinieri cererea cu nr. A-102/18 privind executarea hotărârii din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16, iar angajatorul a efectuat plățile conform acestui document executoriu în 2 tranșe: în septembrie 2018 – suma de 20 525,86 de lei și februarie 2019 – restul sumei de 12 755,84 de lei, conform încheierii din 06 februarie 2019 a executorului judecătoresc Liudmila Ghețiu. Recurentul a opinat că obligația sa de plată a restanțelor salariale față de Cristina Andriuța pentru perioada lipsei forțate a acesteia de la muncă pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016 a apărut odată ce hotărârea din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16, a devenit definitivă și executorie. Or, această hotărâre nu conținea mențiunea 11 privind executarea imediată și nici nu face parte din categoria hotărârilor judecătorești enumerate la articolul 256 din Codul de procedură civilă, care se execută imediat.

În acest sens, instanțele inferioare nu au ținut cont de prevederile art. 68 din Legea finanțelor publice și responsabilităților bugetar-fiscale nr. 181/2014, prin prisma cărora plățile pentru executarea silită a sumelor adjudecate conform documentelor executorii se efectuează în limita bugetului aprobat al autorității/instituției bugetare. Suma plăților pentru executare silită nu poate depăși 20 la sută din bugetul aprobat al autorității/instituției bugetare pe anul respectiv. Astfel, recurentul a considerat că a executat în termen hotărârea din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16.

Succesiv, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a opinat că atât intimata, cât și instanțele inferioare au aplicat dispozițiile pct. 5 din Modul de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 335/2003. Or, efectuând un calcul matematic al mijloacelor bănești pretinse de intimată se constată că suma totală a acestora constituie 23 385 de lei, dar nicidecum nu 27 999,89 de lei.

Mai mult ca atât, instanțele inferioare nu au aplicat prevederile pct. 3 din același act normativ, care prevede că este supusă indexării suma salariului calculat pentru luna respectivă, cuvenită angajatului spre achitare după reținerea impozitelor, cotelor de asigurare de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și altor plăți obligatorii, indiferent de faptul dacă această sumă constituie salariul pentru timpul efectiv lucrat sau salariul mediu păstrat în cazurile prevăzute de legislație. Respectiv, în opinia recurentului, calculul efectuat de intimata Cristina Andriuța și reținut de către instanțele ierarhic inferioare este unul eronat, supraevaluat și contrar calcului care ar corespunde actelor normative pertinente.

Astfel, prima instanță și Curtea de Apel Chișinău au admis o eroare lamentabilă, și anume greșit au conchis prin faptul că instanța de judecată în litigiul anterior a dispus încasarea forțată a plăților salariale în folosul Cristinei Andriuța, s-a constatat culpa angajatorului în neachitarea acestora. Or, în speță, nu se atestă vreo culpă a angajatorului în achitarea pretinsului salariu, de vreme ce abia prin hotărârea din 11 august 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, emisă în dosarul nr. 3-157/16, angajatorul a fost obligat să achite Cristinei Andriuța salariul pentru lipsa forțată de la muncă. La 05 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților Cristina Andriuța și Ministerului Afacerilor Interne copia recursului motivat depus de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs.

La 22 octombrie 2021, intimata Cristina Andriuța a depus referință prin care a solicitat declararea recursului Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil. Totodată, până la examinarea admisibilității recursului, Ministerul Afacerilor Interne nu a făcut uz de dreptul său procedural și n au depus referință. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de 12 apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 23 iunie 2021 (vol. II, f.d. 4). La 09 iulie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat (vol. II, f.d. 21, 22). Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS8003421951AS decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la 06 august 2021 (vol. II, f.d. 24). Motivarea recursului a fost depusă la 16 august 2021 (vol. II, f.d. 27). În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul s-a conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe 13 care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 14