3rh-88/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-88/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chiselița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, I. Muruianu, A. Minciuna

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea cererii de revizuire depuse de către Inspectoratul

General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Cristina Andriuța împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea

actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin

care s-a declarat inadmisibil recursul Inspectoratului General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău,

constată:

La 07 octombrie 2019, Cristina Andriuța a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General

de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat:

-anularea deciziei Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019 privind respingerea cererii

prealabile;

-constatarea ca fiind ilegală respingerea tacită a cererii prealabile de către

Ministerul Afacerilor Interne;

-obligarea Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne să indexeze salariul pentru perioada 01 februarie 2016 – 11 august 2016,

neachitat la timp din vina acestuia în sumă de 27 999,89 de lei;

-încasarea din contul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 3 000 de lei, cu titlu de reparare a

prejudiciului moral cauzat ca urmare a acțiunilor/inacțiunilor de încălcare a

drepturilor;

1

-încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei

de 2 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cauzat ca urmare a

inacțiunii admise la examinarea cererii prealabile.

Prin încheierea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea Cristinei Andriuța în partea pretențiilor cu privire la

repararea prejudiciului moral (vol. I, f.d. 79-86).

Prin hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis acțiunea depusă de către Cristina Andriuța.

S-a anulat decizia Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 1/2-A77/19 din 05 iunie 2019.

S-a obligat Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne să emită actul administrativ prin care să dispună indexarea salariului

neachitat în termen Cristinei Andriuța pentru perioada 01 februarie 2016 – 11

august 2016, în sumă de 27 999 lei 89 bani (vol. I, f.d. 87, 100-113).

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. II, f.d. 4, 5-19).

La 09 iulie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului

poștal, recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi prin care să fie

admis apelul (vol. II, f.d. 21, 22).

La 16 august 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 23 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 27-31).

La 22 octombrie 2021, intimata Cristina Andriuța a depus referință prin care a

solicitat declararea recursului Inspectoratului General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a

declarat inadmisibil recursul Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 noiembrie 2021, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire în

temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, solicitând casarea integrală a

încheierii din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 23

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu adoptarea unei decizii noi de respingere a

acțiunii Cristinei Andriuța ca neîntemeiată.

Prin referința din 06 decembrie 2021, Cristina Andriuța a solicitat respingerea

revizuirii depuse de către Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne împotriva încheierii din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, din motiv că acest act judecătoresc de dispoziție nu poate constitui obiect

al revizuirii conform Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă.

În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul

administrativ, care la articolul 258 alin. (3) stipulează că procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

2

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Relevant este că noul Cod administrativ nu reglementează instituția revizuirii

actelor judecătorești de dispoziție, însă, la articolul 195 prevede că procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă.

Examinând admisibilitatea revizuirii, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

aceasta este inadmisibilă, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul notează că, în sensul principiului lucrului judecat (res judicata), în

cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție. Acest principiu, însă, nu este

absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin

prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării

hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii

acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii.

Astfel, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri judecătorești, în ordine de

revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a judecătorului.

Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de

dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța

competentă să examineze cererea de revizuire.

În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă statuează că (1) pot

fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

(2) Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și

cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri,

încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și

(2) că cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă

prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărâre.

În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu rezonabil că, fondul litigiului a

fost soluționat prin hotărârea din 02 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, care a fost menținută decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

3

Dealtfel, Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a

considerat inadmisibil recursul Inspectoratului General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

Astfel, Colegiul vădește că, deși decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a căpătat irevocabilitatea în baza încheierii din 03 noiembrie 2021 a

Curții Supreme de Justiție, totuși ultima nu poate constitui obiect al revizuirii,

deoarece nu se referă la fondul cauzei. Mai mult decât atât, prin încheierea Curții

Supreme de Justiție nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra fondului

cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele formulate

de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne în

cererea de revizuire împotriva încheierii din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme

de Justiție, or, această cale de atac extraordinară este îndreptată împotriva unui act

de dispoziție judecătoresc care în virtutea legii nu se supune revizuirii.

Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă

de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne

împotriva încheierii din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție urmează a

fi respinsă ca inadmisibilă.

Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ, precum și în

conformitate cu art. 446, art. 448 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne împotriva

încheierii din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza de

contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Cristina Andriuța

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Carabinieri

al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea

prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4