3ra-1160/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1160/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului depus de Andriuța Cristina,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Andriuța Cristina împotriva

Inspectoratului General de Carabinieri și Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea actelor

administrative individual defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil privind calcularea și achitarea

penalității pentru întârzierea achitării salariului din vina angajatorului,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1160/22

NR. PIGD2-21059608-01-3ra-04112022)

Netemeinicia recursului. Momentul în care apare dreptul de a cere

achitarea penalității, conform prevederilor art. 330 alin. (2) Codul

Muncii

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: I. Barbacaru,

Instanța de apel : Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,

23 octombrie 2024

Examinând cererea de recurs depusă Andriuța Cristina,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Inspectoratului General de Carabinieri și Ministerului

Afacerilor Interne, în procedura în contencios administrativ, cu privire la

anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil privind calcularea și achitarea penalității pentru

întârzierea achitării salariului din vina angajatorului.

scrisoarea recomandată nr.DS2089008245AS, a expediat în adresa

Inspectoratului General de Carabinieri o cerere, notificată ultimului la 18

februarie 2021, înregistrată cu nr.A-41/21, prin care a solicitat în temeiul

art.330 alin.(2) din Codul muncii achitarea sumei de 31 116,49 de lei cu titlu

de penalitate pentru achitarea cu întârziere a salariului pentru absența

nemotivată de la lucru pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie 2016.

la 24 februarie 2021 a emis răspunsul nr.1/11-A41/21, notificat ei la 26

februarie 2021, prin care a fost respinsă cererea sa din motiv că aceasta a fost

depusă cu omiterea termenului de prescripție general prevăzut la art. 391 și

art. 395 alin. (1) din Codul civil.

adresat Inspectoratului General de Carabinieri cu cerere prealabilă,

înregistrată la 05 martie 2021 cu nr.A-56/21, solicitând anularea răspunsului

nr.1/11-A41/21 din 24 februarie 2021, cu admiterea solicitării privind

1

achitarea penalității în sumă de 31.116,49 de lei pentru achitarea cu întârziere

a salariului pentru absența forată de la lucru pentru perioada 12 august 2016 –

23 octombrie 2016.

General de Carabinieri a respins cererea prealabilă din același motiv, invocând

că dreptul ei ar fi apărut la data de 24 octombrie 2016, când a fost emis ordinul

nr.231ef. de încetare a raportului de muncă cu DTC. Totodată i s-a comunicat

că dosarul administrativ și răspunsul la cererea prealabilă se remit

Ministerului Afacerilor Interne în vederea luării unei decizii definitive în acest

sens.

la 15.04.2021, Ministerul Afacerilor Interne a menținut decizia emisă de

Inspectoratul General de Carabinieri.

Carabinieri și al Ministerului Afacerilor Interne privind achitarea în temeiul

art.330 alin.(2) din Codul muncii a sumei de 31116,49 de lei cu titlu de

penalitate pentru fiecare zi de întârziere la plata salariului pentru absența

nemotivată de la lucru pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie 2016,

invocând omiterea termenului de prescripție.

este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în

toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație

survine, în particular, în caz de :a) refuz neîntemeiat de angajare; b) eliberare

ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă; c) staționare a unității

din vina angajatorului, cu excepția perioadei șomajului tehnic (art.80); e)

reținere a plății salariului; f) reținere a tuturor plăților sau a unora din ele în

caz de eliberare din serviciu; g) răspândire, prin orice mijloace (de informare

în masă, referințe scrise etc.), a informațiilor calomnioase despre salariat; h)

neîndeplinire în termen a hotărârii organului competent de jurisdicție a muncii

care a soluționat un litigiu (conflict) având ca obiect privarea de posibilitatea

de a munci.

de reținere din vina angajatorului a salariului (art.142), a indemnizației de

concediu (art.117), a plăților în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăți

(art.123, 124, 127, 139, 186, art.225 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului,

2

acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere 0,3 la sută din

suma neplătită în termen.

prejudiciul cauzat în mărime de 0,3% pentru fiecare zi ce întârziere urmează

să fie întrunite anumite condiții strict-obligatorii, și anume: 1) existența

reținerii achitării; 2) vina angajatorului.

a fost pe deplin demonstrată prin hotărârea irevocabilă din 11 august 2016 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, menținută prin decizia din 05 decembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 21 martie 2018 a Curții

Supreme de Justiție, precum și prin hotărârea irevocabilă din 05 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, menținută prin decizia din 19

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 23 septembrie 2020

a Curții Supreme de Justiție.

în mărime de 0,3 la sută pentru fiecare zi de întârziere din suma neplătită în

termen, urmează a fi constatat dacă a fost respectat termenul de prescripție

pentru apărarea dreptului încălcat.

în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni

în instanța de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

începe a curge termenul prescripției extinctive.

stipulează că, în acțiunile privind repararea prejudiciului, termenul de

prescripție extinctivă începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau

trebuia să cunoască atât tipul prejudiciului, cât și pe cel care răspunde de el.

pretins este din 23 septembrie 2020, data când a fost emisă încheierea

irevocabilă din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție (în cauza nr.

3ra-779/2020), ori, anume prin acest act judecătoresc în mod definitiv și

irevocabil s-a constatat vina angajatorului (Inspectoratul General de

Carabinieri), la plata drepturilor salariale ce i se cuvin, condiție obligatorie

pentru aplicarea prevederilor art.330 alin.(2) din Codul muncii.

3

aplicate și se calculează numai până la data la care hotărârea judecătorească a

devenit definitivă.

angajatorul care nu și-a executat obligațiile prevăzute de lege și de contractul

individual de muncă este prezumat ca fiind culpabil, fiind - apărat (eliberat)

de răspundere numai dacă dovedește că a fost împiedicat să execute

prevederile contractului printr-o cauză care nu-i poate fi imputată.

necesită a fi prezentă vinovăția angajatorului la reținerea plăților cuvenite

salariatului, la caz, se constată vinovăția Inspectoratului General de

Carabinieri, în reținerea achitării salariului proporțional pentru 7 ore pentru

perioada 12.08.2016 - 23.10.2016.

următoare, de exemplu pentru luna august 2016 urma să fie achitată în luna

septembrie 2016, pe când însă, salariului restant i s-a achitat abia în luna

decembrie 2020.

perioada de până la data devenirii definitive a hotărârii irevocabile din 05

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, (sediul) Râșcani, menținută prin

decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 23

septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

modificării prevederilor art.330 alin.(2) din Codul muncii (în redacția Legii

nr.157 din 20.07.2017, în vigoare din 13.08.2017), potrivit cărora a fost

majorat cuantumul penalității de la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere până

la 0,3%, ceea ce de notă că penalitatea pentru perioada de până la 17.08.2017

urmează a fi calculată în cuantum de 0,1%, iar începând cu 18.08.2017, în

cuantum de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere.

perioada 18.08.2017 – 19.02.2020 (946 zile) - 0.3% (pentru salariul perioadei

12.08.16 - 31.08.2016); pentru perioada 01.10.2016 - 17.08.2017 (321 zile) -

0.1% + perioada 18.08.2017 – 19.02.2020 (946 zile) - 0.3% (pentru salariul

lunii martie 2016) și pentru perioada 01.11.2016 - 17.08.2017 (290 zile) -

4

0.1% + perioada 18.08.2017 – 19.02.2020 (946 zile) - 0.3% (pentru salariul

lunii aprilie 2016).

Carabinieri nr.1/11-A165/20 din 12 ianuarie 2021, achitarea salariului restant

a fost efectuată abia în luna decembrie 2020 în mărime de 12 022,67 de lei.

privind mărimea lunară salariului calculat pentru 7 ore, astfel acesta

constituind, fără reținerea impozitului pe venit și a plăților sociale: pentru

perioada 12.08.2016 - 31.08.2016, în sumă de 2935,11 lei; pentru luna

septembrie 2016 - 5192,89 de lei; și pentru perioada 01.10.2016 - 23.10.2016

- 3894,67 de lei.

deduse și sumele destinate pentru achitarea fondului social (6%) și respectiv

impozitului pe venit (12%) astfel fiind determinată suma pentru calcularea

penalităților.

suma penalității pentru suma salariului achitat cu întârziere din vina

Inspectoratului General de Carabinieri pentru perioada 12.08.2016 -

23.10.2016, a constituit suma de 31 116,49 de lei.

Carabinieri precum că dreptul său ar fi apărut la data de 24.10.2016, când a

fost emis ordinul nr.231ef, prin care a încetat raportul de muncă cu

Departamentul Trupelor de Carabinieri, deoarece nu a ținut cont de faptul că

la data emiterii ordinului respectiv, se afla în litigiu cu Inspectoratul General

de Carabinieri (anterior Departamentul Trupelor de Carabinieri) finalizat în

anul 2018, cu emiterea hotărârii din 11.08.2016 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, devenită irevocabilă la 21.03.2018 prin încheierea Curții

Supreme de Justiție, dosarul nr.3ra-226/18).

Chișinău, sediul Centru, Inspectoratului General de Carabinieri a refuzat să-i

achite salariul pentru lipsa forțată de la muncă pentru perioada 12.08.2016 -

24.10.2016, ca rezultat prin hotărârea din 05.12.2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, devenită irevocabilă la 23 septembrie 2020 prin încheierea

Curții Supreme de Justiție, dosarul nr.3ra-779/2020, pârâtul refuzul a fost

anulat și s-a dispus încasarea din contul Inspectoratului General de Carabinieri

5

în beneficiul său salariul pentru absența forțată de la serviciu, calculat pentru

7 ore de muncă, pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie 2016.

direct și neîntemeiat să încalce drepturile sale, invocând omiterea termenilor

de prescripție fără a lua în considerație refuzul neîntemeiat de-ai achita

salariul pentru absența forțată de la muncă după data emiterii hotărârii

irevocabile din 11.08.2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, precum și

după emiterea hotărârii din 05.12.2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

și fără suport juridic probatoriu a respins pretenția înaintată de achitare a

penalităților pentru achitarea cu întârziere a salariului pentru perioada

12.08.2016 - 24.10.2016

12.04.2021 este neîntemeiat, nefiind examinate pe deplin toate circumstanțele

privind data apariției dreptului încălcat de către Inspectoratul General de

Carabinieri, deoarece faptul dat rezultă din hotărârea irevocabilă din

05.12.2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din.

anularea răspunsului nr.1/11-A41/21 din 24 februarie 2021 al Inspectoratului

General de Carabinieri, anularea răspunsului nr.1/11-A56/21 din 09 martie

2021 al Inspectoratului General de Carabinieri și răspunsului nr.44/10-1894

din 12 aprilie 2021 al Ministerului Afacerilor Interne, cu obligarea

Inspectoratului General de Carabinieri să emită act administrativ individual

favorabil, prin care să-i calculeze și să-i achite în conformitate cu prevederile

art.330 alin.(2) din Codul muncii a penalității în legătură cu întârzierea de

către angajator a salariului pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie

2016, ce constituie suma de 31.116,49 de lei.

Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de Andriuța Cristina. A fost anulat

răspunsul nr.1/11-A41/21 din 24 februarie 2021 al Inspectoratului General de

Carabinieri, răspunsul nr.1/11-A56/21 din 09 martie 2021 al Inspectoratului

General de Carabinieri și răspunsul nr.44/10-1894 din 12 aprilie 2021 al

Ministerului Afacerilor Interne. A fost obligat Inspectoratul General de

Carabinieri să emită act administrativ individual favorabil, prin care să-i

6

calculeze și să-i achite Cristinei Andriuța în conformitate cu prevederile

art.330 alin.(2) din Codul muncii a penalității în legătură cu întârzierea de

către angajator a salariului cuvenit Cristinei Andriuța pentru perioada 12

august 2016 – 23 octombrie 2016.

pentru ca salariatul să poată beneficia de dreptul de a solicita prejudiciul

cauzat în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere, urmează să fie

întrunite următoarele condiții: 1) existența reținerii achitării și 2) vina

angajatorului.

pe deplin demonstrată prin hotărârea din 11.08.2016 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, devenită definitivă și irevocabilă la 21.03.2018, prin încheierea

Curții Supreme de Justiție, dosarul nr. 3ra-226/18), cât și hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 05.12.2019, devenită irevocabilă

prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23.09.2020, dosarul nr. 3ra-

779/2020.

Andriuța privind achitarea penalității în legătură cu achitarea cu întârziere a

salariului pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie 2016, este tardivă,

deoarece termenul urmează a fi calculat de la data aducerii la cunoștință a

actului administrativ defavorabil și anume, a răspunsului nr.1/2-A151/18 din

03 decembrie 2018 a Inspectoratului General de Carabinieri precum și că

dreptul pretins încălcat al reclamantei ar fi apărut atunci când a făcut

cunoștință cu ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 231 ef. din

24.10.2016, prin care s-a încetat raportul de muncă cu DTC, dar nu de la data

când a fost emisă încheierea Curții Supreme de Justiție din 23.09.2020, din

următoarele considerente.

instanță a stabilit că reclamanta a aflat cine urmează să răspundă abia la

23.09.2020 când a fost emisă încheierea din 23 septembrie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în dosarul nr. 3ra-779/2020, or, anume prin acest act

judecătoresc în mod definitiv și irevocabil a fost constatată vina angajatorului

- Inspectoratul General de Carabinieri, care este un elementul obligatoriu

pentru aplicarea prevederilor art.330 alin.(2) din Codul muncii.

7

prejudiciului cauzat salariatului necesită a fi prezentă vinovăția angajatorului

la reținerea plăților cuvenite salariatului, la caz, vinovăția Inspectoratului

General de Carabinieri în reținerea achitării Cristinei Andriuța a salariului

restant proporțional pentru 7 ore pentru perioada 12.08.2016 - 23.10.2016, a

fost constatată.

emiterea refuzului cu privire la calcularea și achitarea Cristinei Andriuța

penalității pentru perioada 12.08.2016 - 23.10.2016 conform prevederilor

art.330 alin.(2) din Codul muncii, pentru achitarea cu întârziere a salariului

cuvenit, contrar prevederilor art. 92 Cod administrativ, nu a luat în

considerație faptul că:

- la data emiterii ordinului nr. 231 ef din 24.10.2016 prin care s-a încetat

raportul de muncă cu DTC, între Cristina Andriuța și Inspectoratul General de

Carabinieri (anterior Departamentul trupelor de carabinieri) exista un litigiu

de muncă finalizat abia în anul 2018 (Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 11.08.2016, dosarul nr.3-157/16 (devenită definitivă și irevocabilă

la 21.03.2018, fapt confirmat prin Încheierea Curții Supreme de Justiție,

dosarul nr. 3ra-226/18);

- refuzul de a achita salariul pentru lipsa forțată de la muncă pentru perioada

12.08.2016 - 24.10.2016 de după emiterea Hotărârii menționate supra, a fost

emis în decembrie 2018, fiind constatat ca ilegal și anulat de către instanța de

judecată (Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 05.12.2019,

dosarul nr.3-1826/19, devenită irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 23 septembrie 2020, dosarul nr. 3ra-779/2020).

de Carabinieri continuă în mod direct și neîntemeiat să încalce drepturile

Cristinei Andriuța, invocând depășirea anumitor termeni de prescripție, fără a

lua în considerație aspectele imputabile și anume, că refuzul de a achita

salariul pentru absența forțată de la muncă a reclamantei a avut loc după data

emiterii hotărârii din 11.08.2016, dosarul nr. 3-157/16, ilegalitatea căruia a

fost constatat ulterior prin hotărârea irevocabilă din 05.12.2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani.

General de Carabinieri neîntemeiat și ilegal a refuzat reclamantei în admiterea

8

solicitării de a achita acesteia penalitatea pentru achitarea cu întârziere a

salariului restant pentru perioada 12.08.2016 - 23.10.2016, or, obligația

Inspectoratului General de Carabinieri, la calcularea și achitarea penalității

respective rezultă din prevederile art.330 alin.(2) din Codul muncii.

din Codul administrativ, prin intermediul oficiului poștal, Inspectoratul

General de Carabinieri a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la

21 ianuarie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii depuse de Cristina Andriuța, în partea anulării răspunsurilor

contestate, ca fiind neîntemeiată, iar în partea obligării emiterii actului

administrativ privind calcularea și achitarea penalității în legătură cu achitarea

cu întârziere a salariului pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie 2016,

în mărime de 31 116,49 de lei, ca fiind tardivă.

apelul depus de Inspectoratul General de Carabinieri, s-a casat integral

hotărârea din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-

a emis o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de Andriuța Cristina ca

neîntemeiată.

având în vedere că hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani a fost menținută prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, și încheierea din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de

Justiție, la 08 octombrie 2020 șeful Secției juridice și practică

contravențională a IGC a depus raportul nr.3288 în scopul executării de către

Secția financiară a IGC a solicitărilor înaintate de Cristina Andriuța în cererea

nr.A-115/20, respectiv a fost dispusă efectuarea calculelor corespunzătoare de

către subdiviziunea competentă în acest sens, și, în consecință, achitarea

efectivă a sumei pe 08 decembrie 2020.

ca urmare a achitării plăților cuvenite conform hotărârii din 05 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

pretențiilor înaintate de Cristina Andriuța, în temeiul cărora a fost adoptată

hotărârea din 05.12.2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, aceasta nu

9

a formulat pretenții cu privire la calculare și achitare a penalității potrivit

prevederilor art.330 alin.(2) din Codul muncii în legătură cu faptul achitării

cu întârziere din vina angajatorului a salariului pentru perioada 12.08.2016 -

23.10.2016 în mărime de 31 116,49 de lei.

perioada 12.08.2016 - 23.10.2016 (f.d.27), în urma executării hotărârii din

05.12.2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, aceasta cunoștea despre

pretinsul drept încălcat încă din anul 2016, însă a sesizat instanța de

contencios administrativ cu prezenta acțiune după 4 ani, solicitând calcularea

unei penalități de trei ori mai mare decât salariul achitat pentru perioada

12.08.2016 - 23.10.2016.

General de Carabinieri pentru a se putea pretinde plata unei penalități. Or, din

hotărârile invocate de Cristina Andriuța nu se atestă culpa Inspectoratului

General de Carabinieri în vederea obligării acestuia de a emite actul

administrativ individual favorabil, cu privire la calcularea și achitarea

Cristinei Andriuța a penalității conform prevederilor art.330 alin.(2) din Codul

muncii pentru achitarea cu întârziere a salariului pentru perioada 12.08.2016

- 23.10.2016.

căruia se pretinde achitarea penalității conform prevederilor art.330 alin.(2)

din Codul muncii nu constituie unul achitat cu reținere din vina angajatorului

în sensul reglementărilor art.142 din Codul muncii. Or, acesta a rezultat din

obiectul litigiului cu privire la calcularea zilei de muncă 7 ore pentru perioada

01.02.2016-11.08.2016 (f.d.11- 16), care s-a soluționat cu emiterea unei

hotărâri definitive doar că s-a dispus încasarea din contul pârâtului a salariului

restant pentru absență forțată de la muncă, calculat pentru 7 ore pentru

perioada 01.02.2016-11.08.2016 (f.d.11- 16).

instanței de apel, iar la 07 noiembrie 2022, a prezentat motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

menținerea hotărârii primei instanțe, pe care o consideră legală și întemeiată.

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău

a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate,

10

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind

stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material, în special a

prevederilor art.330 alin.(2) din Codul muncii, or, dreptul său încălcat a

survenit în momentul în care Inspectoratul General de Carabinieri nu și-a

executat obligația prevăzută la art.330 din Codul muncii de a-i achita salariul

pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie 2016.

hotărârii din 05 decembrie 2019, menținută prin decizia din 19 februarie 2020

a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 23 septembrie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, și anume abia în decembrie 2020.

consecințelor prevăzute la art.300 alin.(2) din Codul muncii, care însă nu au

fost în aplicare de către Inspectoratul General de Carabinieri.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a

prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în

vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești”.

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia;

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru

depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate

de participanții la proces”.

11

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor”.

februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),

„Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru

a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce ia fost

cauzată”.

februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019)

„Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

printrun act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau

nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța

de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate”.

„Statul facilitează, prin măsuri economice și prin alte măsuri, formarea familiei și

îndeplinirea obligațiilor ce îi revin. Statul ocrotește maternitatea, copiii și tinerii, stimulând

dezvoltarea instituțiilor necesare”.

„Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să

obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei ”.

„ Salariatul are dreptul:

la achitarea la timp și integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu

complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului efectuat;

la repararea prejudiciului material și a celui moral cauzat în legătură cu îndeplinirea

obligațiilor de muncă, în modul stabilit de prezentul cod și de alte acte normative”.

„Angajatorul este obligat: să plătească integral salariul în termenele stabilite de

prezentul cod, de contractul colectiv de muncă și de contractele individuale de muncă; ”.

12

„În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim

din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:a) plata

obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-

o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului în cazul transferului sau

al eliberării nelegitime din serviciu;

b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a

eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.);

c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului”.

„Angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat

salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul

discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea

de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral

se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile

și conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de

instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat.”.

„ Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a

primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație

survine, în particular, în caz de:

a) refuz neîntemeiat de angajare;

b) eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă în condițiile art.90

alin.(2) lit.a);

c) staționare a unității din vina angajatorului, cu excepția perioadei șomajului tehnic

(art.80);

e) reținere a plății salariului;

f) reținere a tuturor plăților sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu;

g) răspîndire, prin orice mijloace (de informare în masă, referințe scrise etc.), a

informațiilor calomnioase despre salariat;

h) neîndeplinire în termen a hotărîrii organului competent de jurisdicție a muncii care

a soluționat un litigiu (conflict) avînd ca obiect privarea de posibilitatea de a munci.

În caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizației de

concediu (art.117), a plăților în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăți (art.123, 124,

13

127, 139, 186, art.225 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar,

pentru fiecare zi de întîrziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen.”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

modificarea unor acte normative (aspecte de procedură privind activitatea

instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31 iulie 2024 (în vigoare 16 august

2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din

30 martie 2023 (în vigoare 06 aprilie 2023), s-a completat cu alineatul (51)

cu următoarele cuprins: (51) Până la începerea activității Curții Supreme de

Justiție în noua componență, președintele Curții formează completele de

judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători

cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au

fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea

vor fi examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul

raportor.

va fi examinat de un complet de 3 judecători, format prin dispoziția

Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29 decembrie

2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”,

modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07

martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, nr. 112 din

13 iunie 2024, nr. 119 din 28 iunie 2024.

recurs și referință, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra

respingerii recursului declarat de Andriuța Cristina, din următoarele

considerente.

dreptului material și procedural, completul reține starea de fapt constatată de

instanțe și confirmată de părți.

de 21 decembrie 2018, Andriuța Cristina a depus în instanța de judecată cerere

împotriva Inspectoratului General de Carabinieri, terț Curaciov Larisa, prin

14

care a solicitat constatarea ilegalității refuzului pârâtului privind achitarea

salariului pentru absență forțată de la muncă, calculat pentru 7 ore de muncă

pentru perioada de după emiterea hotărârii pe dosar nr.3-157/2016 și până la

încetarea raporturilor contractuale, și anume 12.08.2016 - 23.10.2016;

dispunerea încasării salariului, pentru perioada lipsei forțate de la lucru,

calculat proporționala pentru 7 ore lucrătoare, pentru perioada 12.08.2016-

23.10.2016, cu păstrarea indemnizației pentru îngrijirea copilului; achitarea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei. (f.d.10, vol. I)

Rîșcani din 05 decembrie 2019, cererea de chemare în judecată înaintată de

Andriuța Cristina împotriva Inspectoratului General de Carabinieri, terț

Curaciov Larisa privind recunoașterea ilegalității răspunsului, încasarea

salariului și repararea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. S-a anulat

actul administrativ defavorabil nr.1/2-A151/18 din data de 03 decembrie 2018

ca ilegal. De asemenea s-a dispus încasarea de la Inspectoratul General de

Carabinieri în beneficiul lui Andriuța Cristina salariul pentru absență forțată

de la muncă, calculat pentru 7 ore de muncă, pentru perioada 12 decembrie

2016 - 23 octombrie 2016. În rest, cererea s-a respins. (f.d. 10-18, vol. I).

menținută hotărârea nr. 3-1826/2019 din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23

septembrie 2021, recursul depus de Inspectoratul General de Carabinieri al

Ministerului Afacerilor Interne, a fost declarat inadmisibil. (f.d. 19-24, vol. I).

practică contravențională a IGC a depus Raportul nr. 3288 în scopul executării

de către Secția financiară a IGC, a solicitărilor înaintate de Cristina Andriuța

în cererea nr. A-115/20, respectiv a fost dispusă efectuarea calculelor

corespunzătoare de către subdiviziunea competentă în acest sens și, în

consecință, achitarea efectivă a sumei pe 8 decembrie 2020.

achitării plăților cuvenite conform hotărârii din 5 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

împotriva Inspectoratului General de Carabinieri și Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, prin care a solicitat, admiterea acțiunii,

15

anularea răspunsului nr.1/11-A41/21 din 24 februarie 2021 al Inspectoratului

General de Carabinieri, anularea răspunsului nr.1/11-A56/21 din 09 martie

2021 al Inspectoratului General de Carabinieri și răspunsului nr.44/10-1894

din 12 aprilie 2021 al Ministerului Afacerilor Interne, cu obligarea

Inspectoratului General de Carabinieri să emită act administrativ individual

favorabil, prin care să-i calculeze și să-i achite în conformitate cu prevederile

art.330 alin.(2) din Codul muncii a penalității în legătură cu întârzierea de

către angajator a salariului pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie

2016, ce constituie suma de 31 116,49 de lei.

Râșcani prin hotărârea din 19 octombrie 2021, a admis acțiunea depusă de

Andriuța Cristina. A anulat răspunsul nr.1/11-A41/21 din 24 februarie 2021

al Inspectoratului General de Carabinieri, răspunsul nr.1/11-A56/21 din 09

martie 2021 al Inspectoratului General de Carabinieri și răspunsul nr.44/10-

1894 din 12 aprilie 2021 al Ministerului Afacerilor Interne și a obligat

Inspectoratul General de Carabinieri să emită act administrativ individual

favorabil, prin care să-i calculeze și să-i achite Cristinei Andriuța în

conformitate cu prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii a penalității în

legătură cu întârzierea de către angajator a salariului cuvenit Cristinei

Andriuța pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie 2016.

depus de Inspectoratul General de Carabinieri, a casat integral hotărârea din

19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o decizie

nouă de respingere a acțiunii depuse de Andriuța Cristina ca neîntemeiată.

legalitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

instanța de apel corect a determinat obiectul probațiunii în cauza dedusă

judecății, și a apreciat circumstanțe esențiale pentru examinarea justă a cauzei.

materialul probator anexat la actele cauzei care denotă incontestabil faptul că

Andriuța Cristina nu a formulat careva pretenții cu privire la calcularea și

achitarea penalității, conform prevederilor art. 330 alin. (2) Codul Muncii, în

legătură cu faptul achitării cu întârziere, din vina angajatorului, a salariului

pentru perioada 12 august 2016 – 23 octombrie 2016, în mărime de 31 116,49

de lei, în cadrul examinării pretențiilor înaintate de Cristina Andriuța, în

16

temeiul cărora a fost adoptată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 05 decembrie 2019.

despre dreptul pretins încălcat încă din anul 2016, a sesizat instanța de

contencios administrativ cu prezenta acțiune după mai bine de 4 ani solicitând

inter alia calcularea unei penalități pentru perioada de perioada 12 august

2016-23 octombrie 2016.

în care au fost încetate raporturile de muncă între părți, Andriuța Cristina

cunoștea despre faptul că nu i-a fost achitat salariul, cum la fel de bine

cunoștea și cine nu l-a achitat. Respectiv, urma să formuleze și o pretenție

privind încasarea penalității odată cu solicitarea salariului restant.

Argumentul, potrivit căruia, doar odată cu emiterea unui act final în litigiul

privind încasarea salariului, a putut să identifice subiectul care era responsabil

pentru neachitare, este unul total impropriu și alogic.

la caz, sunt întrunite toate elementele obligatorii pentru survenirea

consecințelor prevăzute la art. 300 alin. (2) din Codul muncii, care însă nu au

fost în aplicare de către Inspectoratul General de Carabinieri.

este neîntemeiată poziția formulată prin prisma motivelor de recurs,

susținerile recurentei nu și-au găsit confirmare și nu constituie temei de

admitere a recursului, deoarece se combat prin cumulul de probe cercetate și

apreciate cu respectarea normelor de drept material și procedural.

cele indicate în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o apreciere

corespunzătoare.

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele de drept

material, hotărârea instanței de judecată fiind întemeiată și legală, iar criticele

formulate în recurs sunt nejustificate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

decizia instanței de apel.

17

Codul administrativ.

COMPLETUL, CU MAJORITATEA DE VOTURI,

Respinge recursul depus de Andriuța Cristina, și menține decizia din 31 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

18