2ra-518/25 — Repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral

La 17 aprilie 2024, Alexei Gheorghe, reprezentat de avocatul Alina Ceban, a depus o cerere de chemare în judecată privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău, executor judecătoresc Vasian Nicolae prin care a solicitat constatarea încălcării art. 6 par. 1 al Convenției Europene pentru Drepturilor Omului, al protocolului nr. 1 la convenție exprimat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-2178/11 din 27 aprilie 2011 emis în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexei Gheorghe împotriva Consiliului mun. Chișinău privind obligarea de a-i atribui spațiu locativ împreună cu membrii familiei sale, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției prejudiciul material în sumă de 150000 lei pentru perioada 23 februarie 2022 – până în prezent cu titlu de cheltuieli pentru închirierea spațiului locativ, a prejudiciului moral în mărime de 23900 lei pentru perioada de la 23 februarie 2022 – 23 martie 2024 de neexecutare.

În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-2178/11 din 27 aprilie 2011 a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Alexei Gheorghe împotriva Consiliului mun. Chișinău privind obligarea de a-i atribui spațiu locativ împreună cu membrii familiei sale. Deși documentul executoriu în temeiul hotărârii menționate a fost prezentat spre executare, după scurgerea a 23 ani acesta nu a fost executat din motiv că Consiliul municipal nu dispune de spațiu locativ în vederea executării hotărârii.

În această perioadă, reclamantul cu familia sa susține că a fost nevoit să închirieze locuință costul chiriei constituind suma de 6000 lei lunar.

Prejudiciul moral invocat se referă la suferințe psihice manifestate prin sentimente de neajutorare, complex de inferioritate, de rușine, insatisfacție de lipsirea de posibilitatea de a locui într-un spațiu locativ decent care i se cuvine în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pentru munca silnică de ani de zile. 1

Reclamantul și-a concretizat de două ori pretențiile solicitând compensarea prejudiciului material pentru perioada 23.02.2022-04.09.2024 în mărime de 182 000 lei. În rest pretențiile au rămas aceleași.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că pentru o examinare completă și obiectivă a cauzei privind respectarea termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești este necesar a lua în vedere anumite criterii relevante, și anume: complexitatea cauzei, care trebuie evaluată de la caz la caz; comportamentul părților implicate, inclusiv conduita reclamantului și a autorităților publice; precum și importanța cauzei pentru reclamant, reflectată prin interesul personal și semnificația practică pe care hotărârea o are pentru acesta.

Cu referire la primul criteriu, complexitatea cauzei – instanța de apel constată că hotărârea Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2011 nu presupunea o executare care să implice dificultăți deosebite. Obiectul obligației era clar și bine determinat – atribuirea unui spațiu locativ reclamantului și familiei sale, în conformitate cu normele locative în vigoare. Astfel, din perspectiva complexității, nu se justifică sub nicio formă întârzierea de peste 13 ani în executarea unei hotărâri clare și obligatorii. Această cauză este una standard în materia obligațiilor de atribuire a unei locuințe din fondul locativ al statului și nu prezintă caracteristici 2 care să fi făcut imposibilă sau excesiv de dificilă executarea într-un termen rezonabil.

Cu referire la al doilea criteriu – comportamentul părților, instanța de apel reține că reclamantul-intimat Alexei Gheorghe a dat dovadă de diligență procesuală. A depus în termen documentul executoriu, a menținut o atitudine activă pe parcursul procedurii de executare și, în lipsa executării obligației de către autorități, a inițiat proceduri legale atât pe plan intern, cât și în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Mai mult, a fost nevoit să suporte din resurse proprii costul închirierii unui spațiu locativ pentru el și familia sa.

Referitor la conduita autorității responsabile de executarea hotărârii judecătorești - Consiliul municipal Chişinău, Curtea de Apel Centru nu poate reține drept motiv de neexecutare a hotărârii lipsa spațiului locativ şi lipsa resurselor financiare în vederea construirii spațiului locativ, or, Consiliul mun. Chişinău, fiind autoritate publică avea obligația pozitivă de a întreprinde măsuri în vederea executării documentului executoriu. Mai mult, este cert că o autoritatea de stat nu poate invoca lipsa fondurilor şi a spaţiului locativ alternativ.

Instanța de apel observă că, Consiliul mun. Chișinău și Direcția Locativ Comunală – au invocat în mod repetat lipsa fondurilor și a locuințelor disponibile, dar nu au demonstrat vreo acțiune concretă și eficientă pentru a remedia această situație pe parcursul a mai bine de 13 ani.

În ceea ce privește aprecierea comportamentului executorilor judecătorești, instanța de apel constată că, de-a lungul întregii perioade, aceștia au întreprins anumite demersuri în vederea executării documentului executoriu. Totuși, aceste acțiuni nu au condus la realizarea efectivă a obligației stabilite prin hotărârea judecătorească irevocabilă din 27 aprilie 2011. Chiar și măsura aplicării unui sechestru asupra unui apartament în data de 16 decembrie 2021 nu a generat un rezultat concret.

Respectiv, această conduită pasivă și lipsită de diligență a autorităților publice confirmă existența unei încălcări a obligației statului de a asigura executarea efectivă a hotărârii judecătorești sus-indicate într-un termen rezonabil.

Cu referire la al treilea criteriu – importanța cauzei pentru reclamant – Curtea de Apel Centru reține că, obiectul litigiului a fost acordarea unui spațiu locativ, ceea ce reprezintă o necesitate fundamentală și o condiție esențială pentru un trai decent, cu impact direct asupra vieții personale și familiale.

În speță, reclamantul Alexei Gheorghe împreună cu soția și cei doi copii minori, a fost lipsit de acest drept, fiind nevoit să suporte lunar, din resurse proprii, plata unei chirii în sumă de 6 000 de lei.

În aceste circumstanțe, Curtea de Apel Centru reține că întârzierea de peste 13 ani în executarea unei hotărâri judecătorești clare, definitive și irevocabile este 3 nejustificată. Din aceste motive, prima instanță corect a constatat încălcarea dreptului lui Alexei Gheorghe la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 27 aprilie 2011.

Instanța de apel apreciază că instanța de fond corect a admis pretenția reclamantului din acțiune privind repararea prejudiciului material în cuantum de 182 000 de lei, sumă ce reprezintă contravaloarea chiriei achitate pentru perioada 23 februarie 2022 – 4 septembrie 2024, urmare a neexecutării în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2011.

În același timp, Curtea de Apel Centru conchide că, prima instanță corect a ajuns la concluzia cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 8 000 de lei, ce constituie o satisfacere echitabilă şi nu este excesivă pentru apelantul – pârât, ţinut să o plătească şi nici venit nejustificat pentru intimatul – reclamant. La rândul său, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Alexei Gheorghe în mărime de 29 205 de lei este vădit disproporțional şi excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz şi principiul general al echității.

La fel, instanța de apel reține și faptul că, în pofida existenței a cinci hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate anterior, și anume: decizia Curții Supreme de Justiție din 13 februarie 2019, decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2020, precum și încheierile Curții Supreme de Justiție din 7 aprilie 2021, 12 mai 2021 și din 11 octombrie 2023 – toate recunoscând încălcarea dreptului reclamantului – intimat Alexei Gheorghe la executarea într-un termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2011 (nr. 3-2178/11), această din urmă hotărâre a continuat să nu fie executată nici până la data înaintării prezentei acțiuni.

Această circumstanță confirmă nu doar existența unei situații de neexecutare, ci și caracterul său repetitiv și sistemic, reflectând inacțiunea autorităților competente în fața unei obligații legale clare de a asigura punerea efectivă în aplicare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Recursul a fost întemeiat pe art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, invocând în calitate de precedent cauza nr. 2ra-1246/23.

În special, recurentul a susținut că nivelul despăgubirilor acordate în prezenta speță este neîntemeiat și exagerat.

La fel, susține că prin hotărârea Curții Europene pentru Drepturile Omului în cauza Gîrbu și Alții c. Republicii Moldova din 5 octombrie 2023, pentru 4 perioada vizată intimatul a fost compensat material cu 3 400 euro și costuri și cheltuieli – 500 euro.

La fel, recurentul susține că hotărârea și decizia se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, rezultând din faptul că hotărârea din 27 aprilie 2011 a fost executată la 18 septembrie 2024 când s-a decis eliberarea ordinului de repartiție pentru domiciliere permanentă intimatului. Prin urmare, hotărârea din 27 aprilie 2011 și-a atins scopul său final, fiind executată cu succes.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.”

Art. 2 alin. (1) și alin. (6) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti nr. 87 din 21.04.2011: „(1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă. 5 (6) Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.”

Decizia integrală a Curții de Apel Centru a fost expediată participanților la proces la 16 iunie 2025 (f.d.141), motiv pentru care cererea de recurs depusă de Ministerul Justiție, a fost depusă cu respectarea termenului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că principala critică a recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova vizează următoarele trei aspecte: 36.1. Alexei Gheorghe nu are dreptul de a pretinde repararea prejudiciului, or la 4 septembrie 2024 s-a decis eliberarea acestuia și familiei sale a ordinului de repartiție pentru domiciliere permanentă a unui apartament. 36.2. Cuantumul prejudiciului material și moral acordat lui Alexei Gheorghe raportat la perioada de neexecutare pretinsă este unul neîntemeiat și exagerat în report cu sumele acordate anterior pentru alte perioade; 36.3. Cuantumul prejudiciului material acordat prin actele de dispoziție ale instanțelor inferioare nu ar ține cont de cuantumul de 3400 euro și costuri și cheltuieli de 500 euro acordate lui Alexei Gheorghe prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Gîrbu și alții împotriva Republicii Moldova.

Referitor la critica faptului că prin decizia Consiliului mun. Chișinău din 4 septembrie 2024 familiei intimatului a fost acordat un apartament, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție o consideră irelevantă atât timp cât obiect al reparării prejudiciului cauzat este neexecutarea hotărârii judecătorești pentru o perioadă anterioară emiterii deciziei din 4 septembrie 2024.

Referitor la cuantumul prejudiciului moral acordat lui Alexei Gheorghe pentru perioada de neexecutare că ar fi exagerată în raport cu perioada de neexecutare vizată în prezenta cauză, completul de judecată observă că în prezenta cauză pentru perioada 23.02.2022 – 04.09.2024 a fost adjudecată suma de 8000 lei. 6

Recurentul aduce în calitate de comparație acte judecătorești în care au fost adjudecate următoarele cuantumuri ale prejudiciului moral: 14000 lei – decizia CSJ din 13 februarie 2019, 3000 lei – hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 15 noiembrie 2019, 3000 lei – Decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2020 pentru perioada 23 iulie 2019 – 23 ianuarie 2020.

Completul de judecată consideră fundamentat argumentul prezentat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, or se atestă un caracter disproporționat al cuantumului prejudiciului moral adjudecat în prezenta cauză cu cel adjudecat prin actele judecătorești de dispoziție prezentat spre comparație.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel în mod corect a determinat raportul material litigios și a cercetat circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei în partea ce ține de verificarea respectării termenului rezonabil a hotărârii judecătorești prin prisma criteriilor relevante - complexitatea cauzei, care trebuie evaluată de la caz la caz; comportamentul părților implicate, inclusiv conduita reclamantului și a autorităților publice; precum și importanța cauzei pentru reclamant, reflectată prin interesul personal și semnificația practică pe care hotărârea o are pentru acesta.

La fel, instanța de apel corect a constatat încălcarea dreptului lui Alexei Gheorghe la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 27 aprilie 2011

Totuși, cuantumul prejudiciului moral care urma a fi compensat intimatului a fost adjudecat într-un cuantum disproporționat, motiv din care nu poate fi satisfăcut integral, or, cuantumul despăgubirii trebuie astfel stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi că suma nu trebuie să fie vădit disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare.

În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest principiu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerare argumentele ambelor părţi în proces. 7

Drept urmare, instanța de recurs va diminua cuantumul prejudiciului moral stabilit de prima instanța și instanța de apel în beneficiul lui Alexei Gheorghe de la 8000 lei până la 1000 lei, sumă ce ar compensa suferințele avute și ar constitui o satisfacție echitabilă reclamantului.

Referitor la cuantumul prejudiciului material acordat în prezenta cauză lui Alexei Gheorghe pentru perioada 23 februarie 2022 – 4 septembrie 2024, în sumă de 182 000 de lei, calculat după formula – 6000 lei pentru fiecare lună de întârziere (în total 30 de luni), completul de judecată reține următoarele.

Prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Gîrbu și alții împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 72146/14) din 5 octombrie 2023, emisă după deliberările din 14 septembrie 2023, lui Alexei Gheorghe i-a fost acordată cu titlu de prejudiciu material suma de 3400 euro.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție (decizia nr. 2ra-1246/23 din 18 iunie 2025, §64) a apreciat ca fiind corecte concluziile referitor la perioada de neexecutare pentru care poate fi încasat prejudiciul. Prin urmare, în situațiile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privința aceluiași reclamant a încasat prejudiciul, instanțele judecătorești la examinarea prejudiciului cauzat prin neexecutarea aceleiași hotărâri pentru o altă perioadă ulterioară urmează să țină cont, pe lângă cuantumul adjudecat prin hotărârea anterioară, și de cuantumul prejudiciului adjudecat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În aceste condiții, prejudiciului adjudecat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru o perioadă de întârziere nu poate fi încasat și printr-o hotărâre judecătorească la nivel național. În caz contrar s-ar admite o dublă compensare a aceluiași prejudiciu.

Raportând aceste considerațiuni asupra cauzei deduse judecății, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că prejudiciul material compensat prin hotărârea Curții Europene a drepturilor Omului a vizat perioada de după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 7 aprilie 2021 și până la 14 septembrie 2023.

Din aceste considerațiuni, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că lui Alexei Gheorghe urmează a-i fi compensat prejudiciul material în mărime de 6000 lei pentru fiecare lună de întârziere pentru perioada 15 septembrie 2023 – 4 septembrie 2024, în total 68000 lei.

Având în vedere că interpretarea legii din decizia Curții de Apel Chișinău din 2 aprilie 2025, în partea în care nu s-a ținut cont de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Gîrbu și alții împotriva Republicii Moldova la determinarea cuantumului prejudiciului material este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. 8

Prin urmare, recursul Ministerului Justiției al Republicii Moldova este pasibil de admitere cu modificarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 2 aprilie 2025 și hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 11 septembrie 2024 prin micșorarea sumei dispuse spre încasare din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexei Gheorghe de la 182000 lei la 68000 cu titlu de prejudiciu material cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 27 aprilie 2011, în perioada 15 septembrie 2023 – 4 septembrie 2024.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 445, alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 2 aprilie 2025 și hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 11 septembrie 2024 prin micșorarea sumei dispuse spre încasare din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexei Gheorghe de la 182000 (o sută optzeci și două mii) lei la 68000 (șaizeci și opt mii) lei cu titlu de prejudiciu material și sumei dispuse spre încasare din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexei Gheorghe de la 8000 (opt mii) lei la 1000 (o mie) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 27 aprilie 2011, în perioada 15 septembrie 2023 – 4 septembrie 2024. În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 2 aprilie 2025 se menține fără modificări. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 9