2r-114/26 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral, și compensarea cheltuielilor de judecată

La 3 decembrie 2018 Alexei Zagorodniuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chişinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, solicitând: - să fie constatat faptul încălcării dreptului reclamantului garantat de art. 6 din CEDO și art. 1 Protocol nr. 1 la CEDO, cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii din 13 iunie 2006 a Judecătoriei sectorului Centru, mun. Chişinău, menținută prin decizia din 10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău; - încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexei Zagorodniuc a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, pentru perioada 19 mai 2017-19 decembrie 2018; - încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexei Zagorodniuc a sumei de 64 500 lei, cu titlu de prejudiciu material, plata pentru chirie pentru 19 luni, din care pentru perioada 19 mai 2017- 19 iulie 2017 (2 luni x 2 500 lei) - 5 000 lei și pentru perioada 19 iulie 2017-19 decembrie 2018 (17 luni x 3 500 lei) - 59 500 lei, iar în total suma de 64 500 lei, pentru chiria apartamentului în perioada 19 mai 2017-19 decembrie 2018. - încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4 500 lei.

Prin hotărârea din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc.

Prin decizia din 19 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Alexei Zagorodniuc și s-a menținut hotărârea din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat inadmisibil recursul înaintat de Alexei Zagorodniuc împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Chișinău.

La 24 decembrie 2025, Alexei Zagorodniuc, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul, în temeiul art.449 lit. h) din Codul de procedură civilă a depus cerere de revizuire a deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și transmiterea cauzei civile în secția 1 civilă din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală pentru repartizare aleatorie în vederea examinării în ordine de apel a cererilor de apel înaintate de către el și Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Prin încheierea din 18 februarie 2026 a Curţii de Apel Centru, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău depusă de Alexei Zagorodniuc, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul.

La 04 martie 2026, Alexei Zagorodniuc, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul a declarat recurs împotriva încheierii din 18 februarie 2026 a Curţii de Apel Centru, solicitând casarea acesteia și admiterea cererii sale de revizuire cu remiterea cauzei spre examinare la Curtea de Apel Centru, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7500 de lei.

În susținerea cererii de recurs, Alexei Zagorodniuc, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul, a invocat că încheierea din 18 februarie 2026 a Curții de Apel Centru este ilegală, întrucât instanța ierarhic inferioară a respins eronat ca inadmisibilă cererea de revizuire, deși aceasta era întemeiată pe un temei expres prevăzut de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, și anume hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 septembrie 2025, pronunțată în cauza Zagorodniuc c. Republica Moldova, prin care s-a constatat încălcarea dreptului său la un proces echitabil și a dreptului la respectarea bunurilor, ca urmare a neexecutării în termen rezonabil a unei hotărâri judecătorești definitive.

De asemenea, a susținut că cererea de revizuire a fost depusă în termenul legal de 6 luni și că instanța competentă avea obligația de a examina fondul acesteia, întrucât încălcările constatate de Curtea Europeană puteau fi remediate prin anularea hotărârilor interne contestate și rejudecarea cauzei.

Totodată, recurentul a conchis că refuzul examinării cererii a încălcat dreptul său de acces la justiție și obligația instanțelor naționale de a asigura aplicarea efectivă a Convenției Europene și a jurisprudenței Curții Europene, motiv pentru care a solicitat casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre reexaminare.

La 01 aprilie 2026, la adresa de e-mail a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Consiliului mun. Chișinău și a Executorului judecătoresc Oleg Ungureanu, a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Alexei Zagorodniuc, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul.

Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de Alexei Zagorodniuc, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul, intimații nu au depus referințe în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent.

Art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea;”

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanţele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor judecătoreşti, în condiţiile prezentului capitol.”

Art. 449 lit. a), b), c), e), e1), g) și h) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existenţa unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind corectitudinea soluţiei din hotărârea atacată; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.”

Art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă şi a dovezii de plată a taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziţie: 3 a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează să fie respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Potrivit Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, având ca scop înlăturarea unor erori judiciare excepționale, fără a aduce atingere principiului securității raporturilor juridice și autorității lucrului judecat.

Conform art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, revizuirea poate fi declarată dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare CtEDO) a constatat, printr-o hotărâre, încălcarea unor drepturi sau libertăți fundamentale, iar consecințele acestei încălcări pot fi remediate, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii instanței naționale. Prin urmare, pronunțarea unei hotărâri a CtEDO nu determină automat redeschiderea procedurilor interne, fiind necesară verificarea caracterului indispensabil al unei asemenea măsuri.

În acest sens, Recomandarea nr. R(2000)2 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei relevă că redeschiderea procedurilor naționale se justifică atunci când partea lezată continuă să suporte consecințe negative grave, care nu au fost reparate adecvat prin satisfacția echitabilă acordată de CtEDO și nu pot fi înlăturate decât prin reexaminarea cauzei.

Din actele dosarului rezultă că, prin hotărârea CtEDO din 25 septembrie 2025, pronunțată în cauza Zagorodniuc împotriva Republicii Moldova, s-a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1, ca urmare a neexecutării într-un termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău din 13 iunie 2006, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2006, prin care autoritățile municipale au fost obligate să acorde reclamantului un spațiu locativ în baza statutului său profesional. Totodată, CtEDO a dispus ca statul pârât să asigure executarea 4 hotărârii interne și a acordat reclamantului suma de 8 800 euro cu titlu de prejudiciu material, precum și 500 euro cu titlu de costuri și cheltuieli, respingând restul pretențiilor.

Prin cererea de revizuire, Alexei Zagorodniuc a solicitat anularea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2019, pronunțată într-un litigiu privind acordarea despăgubirilor pentru perioada 19 mai 2017 – 19 decembrie 2018, precum și încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 64 500 lei cu titlu de prejudiciu material, reprezentând cheltuieli de chirie.

Instanța de recurs reține că, în mod corect, Curtea de Apel Centru a constatat lipsa condițiilor prevăzute de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă. Astfel, încălcarea reținută de CtEDO a vizat neexecutarea continuă a hotărârii judecătorești pentru perioada începută la 10 octombrie 2006 și aflată încă în curs la data examinării cauzei, iar nu exclusiv legalitatea deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, din hotărârea CtEDO rezultă că reclamantul a beneficiat anterior de despăgubiri în procedurile interne întemeiate pe Legea nr. 87/2011, inclusiv 5 000 euro pentru perioada 18 iulie 2012 – 18 noiembrie 2015 și 3 330 euro pentru perioada 19 decembrie 2018 – 19 iulie 2020, aspecte avute în vedere de instanța europeană la stabilirea satisfacției echitabile.

În aceste circumstanțe, anularea deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu apare ca o măsură necesară pentru remedierea încălcării constatate de CtEDO, de vreme ce Curtea Europeană a dispus executarea hotărârii interne din 2006 și a acordat despăgubiri bănești pentru prejudiciile nereparate, iar nu redeschiderea tuturor procedurilor compensatorii interne.

Revizuirea nu poate servi drept mijloc de rejudecare a unor pretenții deja examinate și nici nu poate fi transformată într-o nouă cale ordinară de atac împotriva unei hotărâri definitive. O interpretare contrară ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice și stabilității hotărârilor judecătorești irevocabile.

Sunt nefondate și criticile recurentului privind încălcarea dreptului de acces la justiție, or, exercitarea căilor extraordinare de atac este supusă condițiilor procedurale stabilite de lege, iar respingerea unei cereri care nu întrunește aceste condiții nu echivalează cu negarea accesului la instanță.

Având în vedere că încheierea din 18 februarie 2026 a Curții de Apel Centru a fost adoptată în conformitate cu prevederile legale și că temeiurile invocate nu justifică admiterea recursului, Completul de judecată al Curții 5 Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Alexei Zagorodniuc, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Alexei Zagorodniuc, reprezentat de avocatul Natalia Culeac-Reul. Menține încheierea din 18 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chişinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral, și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stanilă Ion Munteanu 6