2r-176/26 — Recunoașterea și apărarea dreptului de proprietate în devălmășie asupra bunului imobil și partajul averii comune

La 23 octombrie 2025, Pavel Grosu a depus cerere privind revizuirea deciziei Curții de Apel Chișinău din 6 octombrie 2022, prin care a fost examinat apelul declarat de avocatul Pavel Cotruță, în interesele reclamantei Ina Grosu, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 decembrie 2021, pronunțată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ina Grosu împotriva lui Pavel Grosu privind recunoașterea și apărarea dreptului de proprietate privată în devălmășie asupra bunului imobil, partajul averii comune dobândite în timpul căsătoriei. Revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire, revizuirea deciziei Curții de Apel Chișinău din 6 octombrie 2022, rejudecarea fondului cauzei și respingerea cererii de apel depuse în interesele Inei Grosu.

În motivarea cererii, Pavel Grosu a invocat că prin hotărârea judecătorească din 30 octombrie 2018 a fost desfăcută căsătoria dintre el și Ina Grosu. A arătat că, în anul 1993, i-a fost repartizat apartamentul *****, în calitate de tânăr specialist, iar acest apartament a fost privatizat în anul 1995, anterior încheierii căsătoriei din 10 octombrie 1998. Ulterior, la 11 noiembrie 1999, a realizat un schimb de locuințe, obținând *****, fără plată suplimentară.

Revizuentul a menționat că Ina Grosu a solicitat recunoașterea apartamentului obținut prin schimb ca bun comun, invocând dobândirea acestuia în timpul căsătoriei. Prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că bunul nu are caracter de proprietate comună, întrucât provine dintr-un bun dobândit anterior căsătoriei. Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat hotărârea primei instanțe și a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra apartamentului, motivând că acesta a fost dobândit cu titlu oneros în timpul căsătoriei. Recursul declarat de Pavel Grosu a fost respins ca inadmisibil de Curtea Supremă de Justiție, fiind depus tardiv.

Pavel Grosu a invocat încălcări procedurale în cadrul examinării apelului, susținând că nu a fost citat legal la prima ședință de judecată, actele fiind expediate la o adresă greșită, diferită de cea indicată în dosar, fapt ce i-ar fi afectat dreptul la apărare. A mai arătat că referința depusă la 22 iunie 2022, împreună cu anexele, a 1 fost restituită ca tardivă, deși la materialele dosarului nu ar fi existat mandatul avocatului Borislav Babenco, căruia s-ar fi comunicat citația în numele intimatului.

Revizuentul a susținut că, după depunerea cererii de reluare a examinării cauzei, a prezentat o nouă referință, însoțită de probe suplimentare, inclusiv răspunsul Agenției Servicii Publice, Departamentul cadastru nr. 11-35/12632/2022 din 2 august 2022, însă în ședința din 6 octombrie 2022 instanța a dispus din nou restituirea referinței ca tardivă. În opinia sa, această situație a determinat încălcarea principiilor contradictorialității, egalității armelor și accesului la justiție, garantate de art. 6 CEDO.

Pavel Grosu a mai invocat lipsa mandatului avocatului Borislav Babenco din materialele dosarului, lipsa originalului răspunsului Agenției Servicii Publice din 2 august 2022 și neluarea în considerare a probelor anexate referinței restituite. De asemenea, a susținut că în procesele-verbale ale ședințelor din 23 iunie 2022 și 30 iunie 2022 a fost indicată eronat componența completului de judecată, fiind omisă menționarea unor judecători, ceea ce ar fi afectat posibilitatea formulării cererilor de recuzare și ar fi creat riscul judecării cauzei de către un complet necorespunzător.

În susținerea cererii de revizuire, Pavel Grosu a anexat declarațiile scrise ale unor martori, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, din 11 octombrie 1993 privind evacuarea persoanei care ocupa apartamentul ***** și răspunsuri ale Curții de Apel Chișinău privind respingerea rectificării proceselor- verbale ale ședințelor din 23 iunie 2022 și 30 iunie 2022. Revizuentul a susținut că aceste înscrisuri confirmă faptul că apartamentul ***** a fost obținut și utilizat exclusiv de el anterior căsătoriei, iar ulterior a fost schimbat fără plăți suplimentare cu apartamentul ce a constituit obiectul litigiului.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 18 martie 2026, cererea depusă de Pavel Grosu privind revizuirea deciziei Curții de Apel Chișinău din 6 octombrie 2022 a fost respinsă ca inadmisibilă.

Instanța a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de retractare, nu de reformare a hotărârii. Prin urmare, în cadrul revizuirii nu se verifică din nou legalitatea și temeinicia soluției pronunțate, ci doar existența unor temeiuri strict și limitativ prevăzute de lege, care trebuie să fie obiective, reale și apte să justifice redeschiderea procesului. Încheierea subliniază că admiterea nejustificată a revizuirii ar afecta principiul securității raporturilor juridice și autoritatea lucrului judecat.

Referitor la declarațiile celor trei martori invocate de Pavel Grosu ca circumstanțe noi, instanța a considerat că acestea nu constituie circumstanțe noi în sensul art. 449 lit. b) CPC, ci mijloace de probă care puteau fi administrate în 2 procesul inițial. Curtea a reținut că revizuentul nu a demonstrat imposibilitatea obiectivă de a identifica și prezenta aceste probe în timpul examinării cauzei în fond.

Cu privire la celelalte critici invocate de revizuent, referitoare la citare, restituirea referinței, componența completului de judecată, lipsa mandatului avocatului sau lipsa unor acte din dosar, instanța a apreciat că acestea vizează pretinse erori procedurale ori aspecte de legalitate și temeinicie a deciziei, care trebuiau invocate prin căile ordinare de atac, nu prin revizuire.

Instanța a concluzionat că din cererea de revizuire nu rezultă temeiuri de fapt sau de drept care să justifice retractarea unei hotărâri judecătorești irevocabile. Revizuentul nu a prezentat circumstanțe sau probe care să se încadreze în ipotezele prevăzute de art. 449 CPC, iar temeiurile de revizuire au caracter exhaustiv. Din acest motiv, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea”.

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanţele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condiţiile prezentului capitol”.

Art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanţa care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emiţându-se o nouă hotărâre, se soluţionează de instanţa care a menţinut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre”.

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”.

Art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă: 3 „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competenţa Curţii Supreme de Justiţie sau a instanţei de apel, şedinţele se desfăşoară fără înştiinţarea participanţilor la proces. Dacă instanţa care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezenţa participanţilor la proces, aceasta dispune înştiinţarea lor”.

Astfel completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus la 30 aprilie 2026 ca fiind depus în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că revizuirea este o cale extraordinară de atac care permite desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și redeschiderea procesului exclusiv în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, urmărind asigurarea stabilității și securității raporturilor juridice (decizia nr. 2r-436/25, §22).

În temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea poate fi exercitată doar în condițiile expres stabilite de lege.

Completul de judecată reține pentru ca o cerere de revizuire să fie admisibilă pe această bază, legea impune cumulativ următoarele condiții: descoperirea unor circumstanțe noi, esențiale, necunoscute anterior și imposibil de descoperit cu prudența necesară.

Totodată, procedura de revizuire nu poate servi drept mijloc de reexaminare a fondului cauzei, ci este destinată corectării unor erori judiciare majore constatate prin acte definitive (decizia nr. 2rci-52/25, §29).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Centru a aplicat corect dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, constatând în mod întemeiat că împrejurările invocate de Pavel Grosu nu constituie circumstanțe ori fapte esențiale ale cauzei, necunoscute și care nu puteau fi cunoscute la momentul examinării anterioare a litigiului, ci exprimă, în esență, dezacordul recurentei cu modul în care instanța de apel a apreciat probele administrate și a soluționat cauza.

Raportând aceste exigențe la circumstanțele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele Curții de Apel Centru și reține că aceasta a aplicat corect dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Curtea de Apel Centru a constatat întemeiat că declarațiile martorilor invocate de Pavel Grosu nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale, necunoscute și 4 imposibil de cunoscut la momentul examinării anterioare a litigiului, ci reprezintă mijloace de probă care puteau fi administrate în cadrul procesului inițial, prin exercitarea diligenței procesuale.

Totodată, criticile referitoare la pretinsa citare nelegală, restituirea referinței, componența completului de judecată, lipsa mandatului avocatului sau lipsa unor acte din dosar vizează, în esență, pretinse încălcări procedurale ori aspecte ce țin de legalitatea și temeinicia deciziei supuse revizuirii. Asemenea critici nu pot constitui temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, acestea urmând a fi valorificate, după caz, prin căile de atac prevăzute de lege.

În aceste condiții, completul de judecată constată că recurentul nu a prezentat argumente care să combată concluzia instanței de apel privind inexistența temeiurilor legale pentru admiterea cererii de revizuire. Prin urmare, recursul este neîntemeiat, iar încheierea Curții de Apel Centru din 18 martie 2026 urmează a fi menținută.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că procedura de revizuire nu poate servi drept mijloc de reexaminare a fondului cauzei, ci este destinată corectării unor erori judiciare majore constatate prin acte definitive. Se reiterează că revizuirea este o cale extraordinară de atac, cu caracter de retractare, și nu de reformare, având ca scop corectarea unor erori judiciare esențiale, și nu oferirea unei noi evaluări asupra fondului cauzei. O retractare nejustificată a unei hotărâri irevocabile ar constitui o ingerință inadmisibilă în principiul stabilității raporturilor juridice, care impune că o soluție definitivă nu poate fi rediscutată decât în condițiile strict și expres prevăzute de lege. În consecință, revizuirea poate fi admisă doar în cazurile expres determinate de legislația procesuală, iar exercitarea acestei căi de atac trebuie limitată la corectarea erorilor judiciare semnificative, fără a se transforma într-un apel deghizat (decizia nr. 2r-436/25, §29-31; nr. 2r-404/25, §32-34).

Drept urmare, circumstanțele reținute confirmă că instanța de revizuire a respins în mod justificat cererea ca fiind inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 18 martie 2026, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,