2r-459/25 — Recunoașterea dreptului de proprietate comuna în devălmășie, partajul proprietății comune în devălmășie, determinarea cotelor părți, încasarea sumelor

Pe rolul Judecătoriei Chișinău sediul Centru s-a aflat spre examinare cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată ulterior concretizată, înaintată de Jitaru Dorina împotriva lui Harcenco Victor cu privire la determinarea cotelor părți din bunurile proprietate în devălmășie a soților, partajul proprietății comune în devălmășie prin vânzarea bunurilor la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională înaintată de Harcenco Victor împotriva lui Jitaru Dorina, intervenient accesoriu Î.I ,,Jitaru Dorina” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor, determinarea cotelor părți din bunuri proprietate în devălmășie a soților, partajul proprietății comune în devălmășie prin atribuirea bunurilor în favoarea sa în schimbul unei sulte, încasarea sumelor și compensarea cheltuielilor de judecată

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 2 decembrie 2024 s- a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Jitaru Dorina și acțiunea reconvențională depusă de Harcenco Victor fiind determinat pentru coproprietarii Harcenco Victor și Jitaru Dorina a cîte ½ cotă - parte ideală din proprietatea comună în devălmășie, din următoarele bunuri imobile și mobile: - încăpere locativă cu nr. cadastral ***** - apartamentul *****; - încăpere izolată (garaj) cu nr.** , nr. cadastral *****, amplasată în *****; - teren pentru construcții cu nr. cadastral *****, amplasat în *****; - automobilul marca *****; - mijloacele financiare extrase din conturile bancare deținute în *****; - dulap cu 7 deschideri; scaune din lemn - 12 unități; pat; set mobilă peritar - 2; televizor de model SAMSUNG; cinematograf de model DVD - LG; bandă de alergat de model ProForm; garderobă în 2 deschideri cu fațadă de sticlă; noptieră cu 3 sertare; pat dormitor; set mobilă din lemn 3 tumbe; canapea din piele de culoare roșie, mașina de spălat rufe marca Ariston, set compus din lavoar, mobilier în deschidere; masă; frigider cu congelator marca Samsung; aspirator Karcher, tumbă în deschideri; condiționer. 1 S-a încetat proprietatea comună a foștilor soți Harcenco Victor și Jitaru Dorina prin partaj, după cum urmează: - se atribuie în proprietatea exclusivă lui Harcenco Victor bunul imobil (încăperea locativă) cu nr. cadastral ***** - apartamentul *****, evaluat la suma de 1 459 116 lei, în schimbul sultei în mărime de 729 558 (șapte sute douăzeci și nouă mii cinci sute cinzeci și opt)lei în favoarea Dorinei Jitaru; - se atribuie în proprietatea exclusivă lui Harcenco Victor bunul imobil ( garaj) *** cu nr. cadastral *****, amplasat în *****, evaluat la suma de 305 945 lei, în schimbul unei sulte în mărime de 152 972,50 (una sută cinzeci și doi)lei în favoarea Dorinei Jitaru; - se atribuie în proprietatea exclusivă lui Harcenco Victor următoarele bunurile mobile: dulap cu 7 deschideri; scaune din lemn - 12 unități; pat; set mobilă peritar - 2; televizor de model SAMSUNG; cinematograf de model DVD - LG; bandă de alergat de model Pro-Form; garderobă în 2 deschideri cu fațadă de sticlă; noptieră cu 3 sertare; pat dormitor; set mobilă din lemn din 3 tumbe (în total 7 sertare și o deschidere cu fațada din lemn), set compus din lavoar, mobilier în deschidere cu fațada din lemn; masă; frigider cu congelator marca Samsung; tumbă în deschideri cu fațada din lemn; condiționer, în schimbul uni sulte în mărime de 28 539 (douăzeci și opt mii cinci sute treizeci și nouă) lei în favoarea Dorinei Jitaru; - se dispune partajul bunului imobil - teren pentru construcții cu nr. cadastral *****, amplasat în mun. Chișinău, *****, precum și bunurilor mobile- automobilul marca *****, anul producerii 2013; mașina de spălat rufe marca Ariston, aspirator Karcher, canapea din piele de culoare roșie, prin vânzare la licitație publică și distribuirea prețului între coproprietarii Harcenco Victor și Jitaru Dorina, proporțional cotei-părți deținute. S-a încasat de la Jitaru Dorina în beneficiul lui Harcenco Victor suma de 19 539 (nouăsprezece mii cinci sute treizeci și nouă) euro și 82,5 (optzeci și două) lire sterline, în monedă națională conform cursului stabilit de Banca Națională a Moldovei la data executării hotărârii, ce reprezintă ½ cotă- parte din suma mijloacelor financiare extrase din conturile bancare deținute în Banca Transilvania, România. În rest, pretențiile înaintate de Jitaru Dorina și Harcenco Victor s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat de la Harcenco Victor în bugetul de stat suma de 15 346 (cincisprezece mii trei sute patruzeci și șase) lei cu titlu de taxa de stat.

La 16 decembrie 2024 Harcenco Victor și, ulterior, la 17 decembrie 2024 avocatul Briceac Andrei în interesele Harcenco Victor au depus câte o cerere de apel împtoriva hotărârii din 2 decembrie 2024 prin care au solicitat casarea parțială 2 a acesteia în îartea respingerii acțiunii reconvenționale și în această parte emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii reconvențională.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 09 septembrie 2025, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de avocatul Briceac Andrei în interesele Harcenco Victor și cererii de apel declarată de Harcenco Victor împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 02 decembrie 2024 fiind acordat apelantului Harcenco Victor un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces, prezentarea dovezii valorii bunurilor, și anume: Set cercei și inel aur cu piatră albastră; Set cercei și inel aur cu piatră verde; Ceas Certina (pentru dame); Ceas Movado (pentru dame); Cercei aur cu perle; Set Cercei aur; Inel cu diamant; Ceas Tissot (pentru dame); Haină de iarnă din blană naturală (pentru dame); Ceas rotund negru cu curea neagră (pentru dame); Cercei cu diamante; Laptop DELL 15,5"; Laptop DELL 13,3" ; Laptop HP; Laptop Acer; Aparat foto NIKON; Televizor LG; Aparat Video Foto SONY; Aspirator Philips; Imprimantă Canon i-Sensys; Aparatul LG DVD VHS VIDEO PLAYER; Imprimantă Canon MG5700 (color); Boxa JBL PartyBox 300, cu prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat aferent valorii acestora, în cuantumul prevăzut de Legea taxei de stat 213/2023, precum și prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 17456,05 lei. La fel, prin încheierea menționată, s-a explicat apelantului Harcenco Victor că cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate, urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Centru în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din încheiere, cererea de apel va fi restituită.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 18 noiembrie 2025, cererea de apel declarată de avocatul Briceac Andrei în interesele lui Harcenco Victor precum și cererea de apel declarată de Harcenco Victor împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 02 decembrie 2024. În motivarea încheierii a fost indicat că apelantul nu a înlăturat în totalitate neajunsurile indicate în încheierea Curții de Apel Centru din 09 septembrie 2025, prin neprezentarea actelor confirmative privind valoare bunurilor sus-enunțate, valoare, de altfel, necesară pentru calcularea taxei de stat aferentă cerinței respective din conținutul cererii de apel. Taxa de stat aferentă cererii de apel este obligatoriu să fie achitată în prealabil intentării procedurii de apel, instanța de apel, nefiind abilitată în modul prevăzut de lege să aplice sancțiuni părților în proces pentru neachitarea taxei de stat aferentă cererii de apel în mod similar sancțiunilor aplicate de instanța de fond 3 pentru neachitarea taxei de stat aferentă cererii de chemare în judecată, potrivit art. 267 lit. k1) Cod de procedură civilă. Solicitarea apelantului Harcenco Victor cu privire la constatarea îndeplinirii în termen a indicațiilor din încheierea Curții de Apel Centru din 09.09.2025, inclusiv cu referire la prezentarea dovezii valorii bunurilor cu prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat aferent valorii acestora, în cuantumul prevăzut de Legea taxei de stat 213/2023, de către Colegiul civil nu poate fi admisă, or apelantul nu a prezentat dovada valorii bunurilor menționate în încheierea din 09.09.2025 și nu a achitat taxa de stat pentru pretenția dată și prin urmare apelantul nu a îndeplinit în totalitate indicațiile date de instanța de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).

La 2 decembrie 2025, Victor Harcenco și avocata Donița Pagoni au depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 18 noiembrie 2025 prin care au solicitat casarea acesteia, constatarea că neajunsurile indicate în încheierea din 9 septembrie 2025 au fost înlăturate în termen și să trimită cauza la Curtea de Apel Centru pentru examinarea în fond a apelului declarat de Victor Harcenco.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că în ceea ce privește bunurile invocate în încheierea de a nu da curs, instanța de fond a reținut că declarațiile părților cu privire la existența, modul de dobândire și locul în care se află aceste bunuri sunt contradictorii; sarcina probei existenței, individualizării și valorii acestor bunuri revenea reclamantului pe cererea reconvențională (HARCENCO Victor); înscrisurile și imaginile foto prezentate nu permit identificarea concretă a bunurilor, determinarea regimului juridic (comun sau personal) și stabilirea valorii acestora; nu s-a făcut dovada existenței în natură a acestor bunuri la momentul judecății. Recurentul susține că pe acest temei, instanța de fond a conchis că: nu pot fi determinate cotele-părți din bunuri a căror existență și valoare nu au fost dovedite iar capetele de cerere privind această categorie de bunuri (bijuterii, ceasuri, haine de blană, laptopuri și alte obiecte de lux și tehnică) sunt neîntemeiate și se resping. Altfel spus, instanța de fond nu a stabilit nicio valoare pentru aceste bunuri și nu le-a inclus în masa bunurilor partajabile, constatând tocmai imposibilitatea individualizării și evaluării lor la acel moment. Victor Harcenco susține că prin cererea de înlăturare a neajunsurilor din încheierea din 9 septembrie 2025 a indicat expres că: - bunurile mobile (bijuterii, ceasuri, haine de blană, laptopuri etc.), pentru care se solicita prezentarea valorii, nu se află în posesia sa, ci în posesia exclusivă a intimatei Jitaru Dorina, fiind evacuate din apartamentul comun fără acordul lui Harcenco Victor; 4 - la 05 martie 2020, Harcenco Victor a depus plângere la IP Buiucani cu privire la aceste acțiuni, iar prin răspunsul organelor de poliție i-a fost recomandat să se adreseze în procedură civilă cu cerere de partaj al bunurilor comune; - la 04 iulie 2021, Harcenco Victor a depus demers prin care a solicitat instanței de fond să ordone elaborarea unui raport de evaluare de către o societate de evaluare, obligând-o pe Jitaru Dorina să pună la dispoziție bunurile, însă demersul a fost respins; - în cadrul cererii reconvenționale Harcenco Victor a achitat taxa de stat aferentă acestor bunuri în mărime de 450,00 MDL (câte 150,00 MDL pentru fiecare din cele trei capete de cerere: constatarea dobândirii, stabilirea cotelor-părți și încetarea proprietății prin vânzare la licitație); - Harcenco Victor a anexat dovada suplimentară de plată a taxei de stat în mărime de 800.00 MDL, achitată la 07 noiembrie 2025, pe lângă taxa de 16 700,00 MDL achitată anterior pentru apel. - Harcenco Victor a anexat dovada suplimentară de plată a taxei de stat în mărime de 450.00 MDL, achitată la 16 noiembrie 2025 (câte 150,00 MDL pentru fiecare din cele trei capete de cerere: constatarea dobândirii, stabilirea cotelor-părți și încetarea proprietății prin vânzare la licitație). În concluzie, Victor Harcenco a indicat că a explicat motivat imposibilitatea obiectivă de a prezenta acte privind valoarea bunurilor mobile, despre care a arătat că se află în posesia intimatei și că instanța de fond a refuzat evaluarea lor, a indicat expres că taxa de stat aferentă pretențiilor privind aceste bunuri a fost deja achitată în fond (450,00 MDL), a anexat confirmarea plății unei note suplimentare de plată a taxei de stat în mărime de 450,00 MDL, achitată la 16 noiembrie 2025 (câte 150,00 MDL pentru fiecare din cele trei capete de cerere: constatarea dobândirii, stabilirea cotelor-părți și încetarea proprietății prin vânzare la licitație); a anexat Cererea de apel suplimentar din 16 noiembrie 2025, prin care au fost completate și dezvoltate temeiurile de drept ale apelului. Recurentul susține că Curtea de Apel a aplicat art. 369 CPC RM într-un mod formalist, limitându-se să rețină că nu ar exista „acte confirmative” ale valorii bunurilor mobile. Or, dispozițiile art. 368-369 CPC nu instituie o sancțiune automată de restituire pentru cazul în care partea explică imposibilitatea obiectivă de a obține un anumit înscris, iar defectul nu se datorează culpei sale, ci circumstanțelor obiective. În altă ordine de idei, recurentul indică faptul că însăși instanța de fond a constatat că pentru categoria de bunuri mobile - bijuterii, ceasuri, haine de blană, laptopuri, tehnică - nu este posibilă individualizarea și evaluarea lor, motiv pentru care cererile reconvenționale aferente acestor bunuri au fost respinse ca neprobate. Nu au fost stabilite valori concrete, nu s-a dispus evaluare, nu s-au indicat sume 5 determinate cu privire la care să se poată calcula taxa de stat. în acest context, Curtea de Apel nu putea, în mod legal, să condiționeze admisibilitatea apelului de prezentarea unor „acte confirmative ale valorii” și de plata unei taxe de stat „exacte" pentru bunuri a căror valoare nu a fost determinată nici în fond și nici nu poate fi determinată fără concursul intimatei și fără o expertiză dispusă de instanță. Raportat la prevederile art. 88 CPC RM, ceea ce se putea cere apelantului era cel mult plata unei taxe aproximative, cu posibilitatea ca taxa suplimentară să fie stabilită ulterior, în funcție de valoarea bunurilor ce ar fi urmat să fie determinată de instanța de apel, prin administrarea probatoriului (inclusiv evaluare). în speță, această taxă aproximativă exista deja: cele 450,00 MDL achitate la 16 noiembrie 2025 (câte 150,00 MDL pentru fiecare din cele trei capete de cerere: constatarea dobândirii, stabilirea cotelor-părți și încetarea proprietății prin vânzare la licitație), plus taxa de stat achitată la 24.09.2025 în mărime de 16 700,00 MDL și taxa de stat achitată la 07.11.2025 în mărime de 800,00 MDL. Astfel, Curtea de Apel ar fi aplicat greșit regimul taxei de stat, condiționând accesul la apel de o taxă imposibil de calculat. La fel, instanța de apel ar fi inversat sarcina probațiunii, obligând partea să dovedească elemente care se află exclusiv în posesia și controlul intimatei, și ar fi impus recurentului prezentarea unei probe imposibile. În loc să analizeze dacă cerința impusă este posibilă și rezonabilă, Curtea de Apel a ignorat impedimentele obiective ale recurentului și, aplicând formal art. 368-369 CPC, a sancționat partea pentru neprezentarea unei probe pe care însăși instanța de fond a declarat-o imposibilă, iar intimata a împiedicat-o. Recurentul mai susține că prin încheierea din 18 noiembrie 2025, instanța de apel, se limitează să rețină, în mod formal, doar faptul că nu ar fi fost prezentate „actele confirmative ale valorii bunurilor mobile” și „dovada achitării taxei de stat aferente valorii acestora", concluzionând în baza acestui unic aspect că indicațiile din încheierea din 09 septembrie 2025 nu au fost îndeplinite. Astfel, motivarea încheierii se reduce la reluarea sumară a dispozițiilor legale și la o constatare formală privind pretinsa neexecutare a indicațiilor, fără a se analiza efectiv explicațiile privind imposibilitatea obiectivă de a prezenta anumite acte iar pe cale de consecință a dovezii de achitare a taxei de stat. 0 încheiere de restituire a apelului, cu efectul de a închide calea de atac, trebuie să conțină o motivare concretă și detaliată.

La 15 decembrie 2025, Dorina Jitaru a depus o referință prin care a solicitat respingerea recursului.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii”.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată”.

Art. 88 alin. (1) din Codul de procedură civilă: În cazul în care, la momentul depunerii cererii, determinarea valorii acțiunii este dificilă, taxa de stat se plătește cu aproximație, urmînd să se încaseze ulterior o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acțiunii, stabilită de instanță la soluționarea cauzei în fond, pentru care nu s-a plătit taxă de stat la momentul depunerii cererii..

Principala problematică la care este chemat completul de judecată al Curții Supreme de Justiție este dacă în prezenta cauză Curtea de Apel Centru putea restitui cererea de apel depusă de Victor Harcenco exclusiv pentru lipsa dovezii privind valoarea bunurilor vizate și a unei taxe „exacte” achitate reieșind din valoarea lor, în contextul în care, potrivit recurentului valoarea nu este determinată, bunurile sunt pretins în controlul intimatei, iar recurentul a oferit o explicație privind imposibilitatea obiectivă și a achitat o taxă pe care o consideră aproximativă.

Copia încheierii de a nu da curs din 9 septembrie 2025 a fost expediată recurentului la 6 noiembrie 2025 (Vol. VII, f.d. 93).

În interiorul termenului acordat prin încheierea de a nu da curs, la 16 noiembrie 2025, Victor Harcenco a prezentat instanței de apel o cerere de înlăturare a neajunsurilor la care a anexat cererea de apel suplimentar și confirmarea de achitare a notei de plată în mărime de 450 lei (f.d. 163-172).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că în raport cu obligația impusă de instanța de apel prin încheierea de a nu da curs, de a prezenta 7 dovada valorii bunurilor vizate și achitarea taxei de stat reieșind din valoarea acestora, Victor Harcenco a invocat următoarele argumente: 17.1. La moment bunurile mobile sunt în posesia și folosința Dorinei Jitaru și nu se află la Victor Harcenco, ceea ce face imposibilă evaluarea lor; 17.2. A fost achitată taxa de 450 lei, adică câte 150 lei pentru fiecare pretenție în raport cu bunurile enumerate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că recurentul Victor Harcenco în raport cu obligația impusă prin încheierea de a nu da curs a achitat suma de 450 lei și nu a prezentat acte confirmative privind valoarea bunurilor vizate.

Victor Harcenco nu a prezentat acte confirmative ale valorii bunurilor vizate și nici nu a susținut că le-ar fi prezentat.

Astfel, standardul de motivare ce se impunea în raport cu sancțiunea restituirii cererii de apel de către Curtea de Apel Chișinău presupunea ca să se efectueze o verificare efectivă a argumentelor prin care apelantul Victor Harcenco justifică neexecutarea indicațiilor și să ofere un răspuns explicit asupra acestora.

Or, din perspectiva argumentelor invocate în cererea de înlăturare a neajunsurilor, instanța de apel era ținută să examineze, cel puțin, două argumente care nu se regăsesc în încheierea de restituire: 21.1. Imputabilitatea în privința lui Victor Harcenco a confirmării valorii bunurilor vizate. În acest sens, instanța de apel trebuia să clarifice dacă neexecutarea indicației este imputabilă apelantului sau rezultă dintr- un impediment obiectiv, și dacă, în raport cu acest impediment, cerința de prezentare imediată a actelor de valoare este posibilă și rezonabilă la momentul acceptării spre examinare a cererii de apel. 21.2. Proporționalitatea sancționării cu restituire a cererii de apel pentru neachitarea taxei de stat din valoarea bunurilor vizate în situația achitării taxei de 450 lei în calitate de taxă de stat aproximativă.

La art. 88 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care, la momentul depunerii cererii, determinarea valorii acțiunii este dificilă, taxa de stat se plătește cu aproximație, urmînd să se încaseze ulterior o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acțiunii, stabilită de instanță la soluționarea cauzei în fond, pentru care nu s-a plătit taxă de stat la momentul depunerii cererii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că la depunerea acțiunii reconvenționale, Victor Harcenco a achitat taxa de 150 lei, invocând faptul că nu cunoaște valoarea bunurilor vizate. În ședința de judecată din 8 iulie 2021, instanța de fond a acceptat spre examinare cererea reconvențională. 8

Instanța de apel reține că, în speță, apelantul a achitat taxa de stat pentru pretențiile privind bunurile mobile în același mod în care a procedat și în prima instanță, anume în cuantum minim-aproximativ, invocând dificultatea determinării valorii. Or, instanța de fond a acceptat cererea reconvențională în aceste condiții, iar ulterior, la soluționarea cauzei, nu a stabilit valoarea bunurilor și nici nu a dispus încasarea unei taxe suplimentare, deși cadrul art. 88 alin. (1) CPC permite regularizarea ulterioară atunci când valoarea acțiunii este dificil de determinat.

Astfel, instanța de apel era obligată să motiveze în ce măsură comportamentul apelantului de a plăti taxa în același mod ca și la depunerea acțiunii reconvenționale, în lipsa unui alt reper stabilit prin hotărârea primei instanțe, ar constitui o neexecutare culpabilă a indicațiilor instanței de apel și de ce nu se acceptă o plată în cuantum minim în sensul art. 88 alin. (1) din Codul de procedură civilă până la eventuala determinare a valorii în apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate fi de acord cu motivarea nici sub aspectul că restituirea cererii de apel este determinată de lipsa unui instrument în apel similar celui prevăzut la art. 267 lit. k1) din Codul de procedură civilă. Or, potrivit art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, niciunei persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de inexistență a legislației, de imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în vigoare.

Din aceste considerațiuni, completul de judecată consideră recursul depus de Victor Harcenco ca fiind pasibilă de admitere cu casarea încheierii contestate și trimiterea pentru rejudecare a problemei soluționată prin încheierea casată.

Instanța de recurs consemnează că legea procesual civilă consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția adoptată. Aceasta dispoziție este dictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla concluziile instanței inferioare. Pentru a respecta acest principiu, judecătorii trebuie să motiveze temeinic convingerea lor, indicând atât faptele și motivele de drept care au stat la baza acesteia, cât și dovezile care le-au susținut. De asemenea, aceștia trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților.

În prezenta cauză, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel prin încheierea emisă a realizat o apreciere superficială și incompletă a circumstanțelor de fapt și de drept reținute în cauză. Potrivit dispozițiilor legale menționate, instanța este obligată să indice motivele pentru care unele probe sunt considerate concludente și pertinente, iar altele sunt înlăturate. Lipsa unei asemenea motivări echivalează cu o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, 9 astfel cum a fost interpretat constant în jurisprudența Curții Europene. Instanțele au obligația pozitivă de a examina în mod efectiv și real argumentele esențiale ale părților și de a oferi un răspuns motivat acestora. Simpla respingere a cererii, fără o evaluare analitică a conținutului și relevanței lor, nu satisface exigențele unui proces echitabil.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,