2r-459/25 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna in devalmasie, partajul proprietatii comune in devalmasie, determinarea cotelor parti, incasarea sumelor

2r-459/25 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna in devalmasie, partajul proprietatii comune in devalmasie, determinarea cotelor parti, incasarea sumelor (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului

în cauza civilă

Dorina Jitaru împotriva lui Victor Harcenco

(determinarea cotelor părți din bunurile proprietate în devălmășie a soților,

partajul proprietății comune în devălmășie prin vânzarea bunurilor la licitație)

și acțiunea reconvențională

Victor Harcenco împotriva Dorinei Jitaru, intervenient accesoriu Î.I ,,Jitaru

Dorina”

(recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor,

determinarea cotelor părți din bunuri proprietate în devălmășie a soților, partajul

proprietății comune în devălmășie prin atribuirea bunurilor în favoarea sa în

schimbul unei sulte, încasarea sumelor)

împotriva încheierii din 18 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 2r-459/25

PIGD Nr. 2-20158616-01-2r-11122025)

Încheierea instantei de apel este insuficient motivată.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Lupașcu)

Curtea de Apel Centru (jud. R. Pulbere, R. Pascari, C. Roșca)

21 ianuarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Victor Harcenco și

avocata Donița Pagoni,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

civilă intentată la cererea de chemare în judecată ulterior concretizată, înaintată de

Jitaru Dorina împotriva lui Harcenco Victor cu privire la determinarea cotelor părți

din bunurile proprietate în devălmășie a soților, partajul proprietății comune în

devălmășie prin vânzarea bunurilor la licitație și compensarea cheltuielilor de

judecată, și acțiunea reconvențională înaintată de Harcenco Victor împotriva lui

Jitaru Dorina, intervenient accesoriu Î.I ,,Jitaru Dorina” cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor, determinarea

cotelor părți din bunuri proprietate în devălmășie a soților, partajul proprietății

comune în devălmășie prin atribuirea bunurilor în favoarea sa în schimbul unei

sulte, încasarea sumelor și compensarea cheltuielilor de judecată

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Jitaru Dorina și acțiunea

reconvențională depusă de Harcenco Victor fiind determinat pentru coproprietarii

Harcenco Victor și Jitaru Dorina a cîte ½ cotă - parte ideală din proprietatea

comună în devălmășie, din următoarele bunuri imobile și mobile: - încăpere

locativă cu nr. cadastral *****

- apartamentul *****;

- încăpere izolată (garaj) cu nr.** , nr. cadastral *****, amplasată în *****;

- teren pentru construcții cu nr. cadastral *****, amplasat în *****;

- automobilul marca *****;

- mijloacele financiare extrase din conturile bancare deținute în *****;

- dulap cu 7 deschideri; scaune din lemn - 12 unități; pat; set mobilă peritar -

2; televizor de model SAMSUNG; cinematograf de model DVD - LG; bandă

de alergat de model ProForm; garderobă în 2 deschideri cu fațadă de sticlă;

noptieră cu 3 sertare; pat dormitor; set mobilă din lemn 3 tumbe; canapea din

piele de culoare roșie, mașina de spălat rufe marca Ariston, set compus din

lavoar, mobilier în deschidere; masă; frigider cu congelator marca Samsung;

aspirator Karcher, tumbă în deschideri; condiționer.

1

S-a încetat proprietatea comună a foștilor soți Harcenco Victor și Jitaru Dorina

prin partaj, după cum urmează:

- se atribuie în proprietatea exclusivă lui Harcenco Victor bunul imobil

(încăperea locativă) cu nr. cadastral ***** - apartamentul *****, evaluat la

suma de 1 459 116 lei, în schimbul sultei în mărime de 729 558 (șapte sute

douăzeci și nouă mii cinci sute cinzeci și opt)lei în favoarea Dorinei Jitaru;

- se atribuie în proprietatea exclusivă lui Harcenco Victor bunul imobil ( garaj)

*** cu nr. cadastral *****, amplasat în *****, evaluat la suma de 305 945 lei,

în schimbul unei sulte în mărime de 152 972,50 (una sută cinzeci și doi)lei în

favoarea Dorinei Jitaru;

- se atribuie în proprietatea exclusivă lui Harcenco Victor următoarele bunurile

mobile: dulap cu 7 deschideri; scaune din lemn - 12 unități; pat; set mobilă

peritar - 2; televizor de model SAMSUNG; cinematograf de model DVD - LG;

bandă de alergat de model Pro-Form; garderobă în 2 deschideri cu fațadă de

sticlă; noptieră cu 3 sertare; pat dormitor; set mobilă din lemn din 3 tumbe (în

total 7 sertare și o deschidere cu fațada din lemn), set compus din lavoar,

mobilier în deschidere cu fațada din lemn; masă; frigider cu congelator marca

Samsung; tumbă în deschideri cu fațada din lemn; condiționer, în schimbul uni

sulte în mărime de 28 539 (douăzeci și opt mii cinci sute treizeci și nouă) lei în

favoarea Dorinei Jitaru;

- se dispune partajul bunului imobil - teren pentru construcții cu nr. cadastral

*****, amplasat în mun. Chișinău, *****, precum și bunurilor mobile-

automobilul marca *****, anul producerii 2013; mașina de spălat rufe marca

Ariston, aspirator Karcher, canapea din piele de culoare roșie, prin vânzare la

licitație publică și distribuirea prețului între coproprietarii Harcenco Victor și

Jitaru Dorina, proporțional cotei-părți deținute.

S-a încasat de la Jitaru Dorina în beneficiul lui Harcenco Victor suma de 19

539 (nouăsprezece mii cinci sute treizeci și nouă) euro și 82,5 (optzeci și două)

lire sterline, în monedă națională conform cursului stabilit de Banca Națională

a Moldovei la data executării hotărârii, ce reprezintă ½ cotă- parte din suma

mijloacelor financiare extrase din conturile bancare deținute în Banca

Transilvania, România. În rest, pretențiile înaintate de Jitaru Dorina și

Harcenco Victor s-au respins ca neîntemeiate.

S-a încasat de la Harcenco Victor în bugetul de stat suma de 15 346

(cincisprezece mii trei sute patruzeci și șase) lei cu titlu de taxa de stat.

avocatul Briceac Andrei în interesele Harcenco Victor au depus câte o cerere de

apel împtoriva hotărârii din 2 decembrie 2024 prin care au solicitat casarea parțială

2

a acesteia în îartea respingerii acțiunii reconvenționale și în această parte emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii reconvențională.

curs cererii de apel declarată de avocatul Briceac Andrei în interesele Harcenco

Victor și cererii de apel declarată de Harcenco Victor împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 02 decembrie 2024 fiind acordat

apelantului Harcenco Victor un termen de 10 zile calendaristice din momentul

primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare

de apel, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul,

prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu

numărul participanților la proces, prezentarea dovezii valorii bunurilor, și anume:

Set cercei și inel aur cu piatră albastră; Set cercei și inel aur cu piatră verde; Ceas

Certina (pentru dame); Ceas Movado (pentru dame); Cercei aur cu perle; Set

Cercei aur; Inel cu diamant; Ceas Tissot (pentru dame); Haină de iarnă din blană

naturală (pentru dame); Ceas rotund negru cu curea neagră (pentru dame); Cercei

cu diamante; Laptop DELL 15,5"; Laptop DELL 13,3" ; Laptop HP; Laptop Acer;

Aparat foto NIKON; Televizor LG; Aparat Video Foto SONY; Aspirator Philips;

Imprimantă Canon i-Sensys; Aparatul LG DVD VHS VIDEO PLAYER;

Imprimantă Canon MG5700 (color); Boxa JBL PartyBox 300, cu prezentarea

dovezii de achitare a taxei de stat aferent valorii acestora, în cuantumul prevăzut

de Legea taxei de stat 213/2023, precum și prezentarea originalului dovezii de

achitare a taxei de stat în mărime de 17456,05 lei.

La fel, prin încheierea menționată, s-a explicat apelantului Harcenco Victor că

cererea de înlăturare a neajunsurilor menționate, urmează să fie prezentată și

înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de

Apel Centru în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din

încheiere, cererea de apel va fi restituită.

apel declarată de avocatul Briceac Andrei în interesele lui Harcenco Victor precum

și cererea de apel declarată de Harcenco Victor împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 02 decembrie 2024. În motivarea încheierii a fost

indicat că apelantul nu a înlăturat în totalitate neajunsurile indicate în încheierea

Curții de Apel Centru din 09 septembrie 2025, prin neprezentarea actelor

confirmative privind valoare bunurilor sus-enunțate, valoare, de altfel, necesară

pentru calcularea taxei de stat aferentă cerinței respective din conținutul cererii de

apel. Taxa de stat aferentă cererii de apel este obligatoriu să fie achitată în prealabil

intentării procedurii de apel, instanța de apel, nefiind abilitată în modul prevăzut

de lege să aplice sancțiuni părților în proces pentru neachitarea taxei de stat

aferentă cererii de apel în mod similar sancțiunilor aplicate de instanța de fond

3

pentru neachitarea taxei de stat aferentă cererii de chemare în judecată, potrivit art.

267 lit. k1) Cod de procedură civilă.

Solicitarea apelantului Harcenco Victor cu privire la constatarea îndeplinirii în

termen a indicațiilor din încheierea Curții de Apel Centru din 09.09.2025, inclusiv

cu referire la prezentarea dovezii valorii bunurilor cu prezentarea dovezii de

achitare a taxei de stat aferent valorii acestora, în cuantumul prevăzut de Legea

taxei de stat 213/2023, de către Colegiul civil nu poate fi admisă, or apelantul nu

a prezentat dovada valorii bunurilor menționate în încheierea din 09.09.2025 și nu

a achitat taxa de stat pentru pretenția dată și prin urmare apelantul nu a îndeplinit

în totalitate indicațiile date de instanța de apel din încheierea emisă în conformitate

cu art. 368 alin. (1).

o cerere de recurs împotriva încheierii din 18 noiembrie 2025 prin care au solicitat

casarea acesteia, constatarea că neajunsurile indicate în încheierea din 9

septembrie 2025 au fost înlăturate în termen și să trimită cauza la Curtea de Apel

Centru pentru examinarea în fond a apelului declarat de Victor Harcenco.

bunurile invocate în încheierea de a nu da curs, instanța de fond a reținut că

declarațiile părților cu privire la existența, modul de dobândire și locul în care se

află aceste bunuri sunt contradictorii; sarcina probei existenței, individualizării și

valorii acestor bunuri revenea reclamantului pe cererea reconvențională

(HARCENCO Victor); înscrisurile și imaginile foto prezentate nu permit

identificarea concretă a bunurilor, determinarea regimului juridic (comun sau

personal) și stabilirea valorii acestora; nu s-a făcut dovada existenței în natură a

acestor bunuri la momentul judecății.

Recurentul susține că pe acest temei, instanța de fond a conchis că: nu pot fi

determinate cotele-părți din bunuri a căror existență și valoare nu au fost dovedite

iar capetele de cerere privind această categorie de bunuri (bijuterii, ceasuri, haine

de blană, laptopuri și alte obiecte de lux și tehnică) sunt neîntemeiate și se resping.

Altfel spus, instanța de fond nu a stabilit nicio valoare pentru aceste bunuri și nu

le-a inclus în masa bunurilor partajabile, constatând tocmai imposibilitatea

individualizării și evaluării lor la acel moment.

Victor Harcenco susține că prin cererea de înlăturare a neajunsurilor din

încheierea din 9 septembrie 2025 a indicat expres că:

- bunurile mobile (bijuterii, ceasuri, haine de blană, laptopuri etc.), pentru

care se solicita prezentarea valorii, nu se află în posesia sa, ci în posesia exclusivă

a intimatei Jitaru Dorina, fiind evacuate din apartamentul comun fără acordul lui

Harcenco Victor;

4

- la 05 martie 2020, Harcenco Victor a depus plângere la IP Buiucani cu

privire la aceste acțiuni, iar prin răspunsul organelor de poliție i-a fost recomandat

să se adreseze în procedură civilă cu cerere de partaj al bunurilor comune;

- la 04 iulie 2021, Harcenco Victor a depus demers prin care a solicitat

instanței de fond să ordone elaborarea unui raport de evaluare de către o societate

de evaluare, obligând-o pe Jitaru Dorina să pună la dispoziție bunurile, însă

demersul a fost respins;

- în cadrul cererii reconvenționale Harcenco Victor a achitat taxa de stat

aferentă acestor bunuri în mărime de 450,00 MDL (câte 150,00 MDL pentru

fiecare din cele trei capete de cerere: constatarea dobândirii, stabilirea cotelor-părți

și încetarea proprietății prin vânzare la licitație);

- Harcenco Victor a anexat dovada suplimentară de plată a taxei de stat în

mărime de 800.00 MDL, achitată la 07 noiembrie 2025, pe lângă taxa de 16 700,00

MDL achitată anterior pentru apel.

- Harcenco Victor a anexat dovada suplimentară de plată a taxei de stat în

mărime de 450.00 MDL, achitată la 16 noiembrie 2025 (câte 150,00 MDL pentru

fiecare din cele trei capete de cerere: constatarea dobândirii, stabilirea cotelor-părți

și încetarea proprietății prin vânzare la licitație).

În concluzie, Victor Harcenco a indicat că a explicat motivat imposibilitatea

obiectivă de a prezenta acte privind valoarea bunurilor mobile, despre care a arătat

că se află în posesia intimatei și că instanța de fond a refuzat evaluarea lor, a indicat

expres că taxa de stat aferentă pretențiilor privind aceste bunuri a fost deja achitată

în fond (450,00 MDL), a anexat confirmarea plății unei note suplimentare de plată

a taxei de stat în mărime de 450,00 MDL, achitată la 16 noiembrie 2025 (câte

150,00 MDL pentru fiecare din cele trei capete de cerere: constatarea dobândirii,

stabilirea cotelor-părți și încetarea proprietății prin vânzare la licitație); a anexat

Cererea de apel suplimentar din 16 noiembrie 2025, prin care au fost completate

și dezvoltate temeiurile de drept ale apelului.

Recurentul susține că Curtea de Apel a aplicat art. 369 CPC RM într-un mod

formalist, limitându-se să rețină că nu ar exista „acte confirmative” ale valorii

bunurilor mobile. Or, dispozițiile art. 368-369 CPC nu instituie o sancțiune

automată de restituire pentru cazul în care partea explică imposibilitatea obiectivă

de a obține un anumit înscris, iar defectul nu se datorează culpei sale, ci

circumstanțelor obiective.

În altă ordine de idei, recurentul indică faptul că însăși instanța de fond a

constatat că pentru categoria de bunuri mobile - bijuterii, ceasuri, haine de blană,

laptopuri, tehnică - nu este posibilă individualizarea și evaluarea lor, motiv pentru

care cererile reconvenționale aferente acestor bunuri au fost respinse ca neprobate.

Nu au fost stabilite valori concrete, nu s-a dispus evaluare, nu s-au indicat sume

5

determinate cu privire la care să se poată calcula taxa de stat. în acest context,

Curtea de Apel nu putea, în mod legal, să condiționeze admisibilitatea apelului de

prezentarea unor „acte confirmative ale valorii” și de plata unei taxe de stat

„exacte" pentru bunuri a căror valoare nu a fost determinată nici în fond și nici nu

poate fi determinată fără concursul intimatei și fără o expertiză dispusă de instanță.

Raportat la prevederile art. 88 CPC RM, ceea ce se putea cere apelantului era

cel mult plata unei taxe aproximative, cu posibilitatea ca taxa suplimentară să fie

stabilită ulterior, în funcție de valoarea bunurilor ce ar fi urmat să fie determinată

de instanța de apel, prin administrarea probatoriului (inclusiv evaluare). în speță,

această taxă aproximativă exista deja: cele 450,00 MDL achitate la 16 noiembrie

2025 (câte 150,00 MDL pentru fiecare din cele trei capete de cerere: constatarea

dobândirii, stabilirea cotelor-părți și încetarea proprietății prin vânzare la licitație),

plus taxa de stat achitată la 24.09.2025 în mărime de 16 700,00 MDL și taxa de

stat achitată la 07.11.2025 în mărime de 800,00 MDL.

Astfel, Curtea de Apel ar fi aplicat greșit regimul taxei de stat, condiționând

accesul la apel de o taxă imposibil de calculat.

La fel, instanța de apel ar fi inversat sarcina probațiunii, obligând partea să

dovedească elemente care se află exclusiv în posesia și controlul intimatei, și ar fi

impus recurentului prezentarea unei probe imposibile.

În loc să analizeze dacă cerința impusă este posibilă și rezonabilă, Curtea de

Apel a ignorat impedimentele obiective ale recurentului și, aplicând formal art.

368-369 CPC, a sancționat partea pentru neprezentarea unei probe pe care însăși

instanța de fond a declarat-o imposibilă, iar intimata a împiedicat-o.

Recurentul mai susține că prin încheierea din 18 noiembrie 2025, instanța de

apel, se limitează să rețină, în mod formal, doar faptul că nu ar fi fost prezentate

„actele confirmative ale valorii bunurilor mobile” și „dovada achitării taxei de stat

aferente valorii acestora", concluzionând în baza acestui unic aspect că indicațiile

din încheierea din 09 septembrie 2025 nu au fost îndeplinite. Astfel, motivarea

încheierii se reduce la reluarea sumară a dispozițiilor legale și la o constatare

formală privind pretinsa neexecutare a indicațiilor, fără a se analiza efectiv

explicațiile privind imposibilitatea obiectivă de a prezenta anumite acte iar pe cale

de consecință a dovezii de achitare a taxei de stat. 0 încheiere de restituire a

apelului, cu efectul de a închide calea de atac, trebuie să conțină o motivare

concretă și detaliată.

respingerea recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

6

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii”.

„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:

b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre

rejudecare problema soluționată prin încheierea casată”.

În cazul în care, la momentul depunerii cererii, determinarea valorii acțiunii este

dificilă, taxa de stat se plătește cu aproximație, urmînd să se încaseze ulterior o taxă

suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acțiunii, stabilită de instanță la

soluționarea cauzei în fond, pentru care nu s-a plătit taxă de stat la momentul depunerii

cererii..

MOTIVAREA INSTANȚEI

18 ianuarie 2025 și expediată participanților la proces la 28 noiembrie 2025, prin

intermediul poștei electronice. Astfel, recursul a fost declarat în termen legal,

cererea fiind depusă la data de 2 decembrie 2025.

Supreme de Justiție este dacă în prezenta cauză Curtea de Apel Centru putea

restitui cererea de apel depusă de Victor Harcenco exclusiv pentru lipsa dovezii

privind valoarea bunurilor vizate și a unei taxe „exacte” achitate reieșind din

valoarea lor, în contextul în care, potrivit recurentului valoarea nu este determinată,

bunurile sunt pretins în controlul intimatei, iar recurentul a oferit o explicație

privind imposibilitatea obiectivă și a achitat o taxă pe care o consideră

aproximativă.

recurentului la 6 noiembrie 2025 (Vol. VII, f.d. 93).

noiembrie 2025, Victor Harcenco a prezentat instanței de apel o cerere de

înlăturare a neajunsurilor la care a anexat cererea de apel suplimentar și

confirmarea de achitare a notei de plată în mărime de 450 lei (f.d. 163-172).

obligația impusă de instanța de apel prin încheierea de a nu da curs, de a prezenta

7

dovada valorii bunurilor vizate și achitarea taxei de stat reieșind din valoarea

acestora, Victor Harcenco a invocat următoarele argumente:

17.1. La moment bunurile mobile sunt în posesia și folosința Dorinei Jitaru

și nu se află la Victor Harcenco, ceea ce face imposibilă evaluarea lor;

17.2. A fost achitată taxa de 450 lei, adică câte 150 lei pentru fiecare

pretenție în raport cu bunurile enumerate.

Victor Harcenco în raport cu obligația impusă prin încheierea de a nu da curs a

achitat suma de 450 lei și nu a prezentat acte confirmative privind valoarea

bunurilor vizate.

vizate și nici nu a susținut că le-ar fi prezentat.

restituirii cererii de apel de către Curtea de Apel Chișinău presupunea ca să se

efectueze o verificare efectivă a argumentelor prin care apelantul Victor Harcenco

justifică neexecutarea indicațiilor și să ofere un răspuns explicit asupra acestora.

neajunsurilor, instanța de apel era ținută să examineze, cel puțin, două argumente

care nu se regăsesc în încheierea de restituire:

21.1. Imputabilitatea în privința lui Victor Harcenco a confirmării valorii

bunurilor vizate. În acest sens, instanța de apel trebuia să clarifice dacă

neexecutarea indicației este imputabilă apelantului sau rezultă dintr-

un impediment obiectiv, și dacă, în raport cu acest impediment, cerința

de prezentare imediată a actelor de valoare este posibilă și rezonabilă

la momentul acceptării spre examinare a cererii de apel.

21.2. Proporționalitatea sancționării cu restituire a cererii de apel pentru

neachitarea taxei de stat din valoarea bunurilor vizate în situația

achitării taxei de 450 lei în calitate de taxă de stat aproximativă.

momentul depunerii cererii, determinarea valorii acțiunii este dificilă, taxa de stat

se plătește cu aproximație, urmînd să se încaseze ulterior o taxă suplimentară în

corespundere cu partea din valoarea acțiunii, stabilită de instanță la soluționarea

cauzei în fond, pentru care nu s-a plătit taxă de stat la momentul depunerii cererii.

acțiunii reconvenționale, Victor Harcenco a achitat taxa de 150 lei, invocând faptul

că nu cunoaște valoarea bunurilor vizate. În ședința de judecată din 8 iulie 2021,

instanța de fond a acceptat spre examinare cererea reconvențională.

8

pretențiile privind bunurile mobile în același mod în care a procedat și în prima

instanță, anume în cuantum minim-aproximativ, invocând dificultatea determinării

valorii. Or, instanța de fond a acceptat cererea reconvențională în aceste condiții,

iar ulterior, la soluționarea cauzei, nu a stabilit valoarea bunurilor și nici nu a

dispus încasarea unei taxe suplimentare, deși cadrul art. 88 alin. (1) CPC permite

regularizarea ulterioară atunci când valoarea acțiunii este dificil de determinat.

comportamentul apelantului de a plăti taxa în același mod ca și la depunerea

acțiunii reconvenționale, în lipsa unui alt reper stabilit prin hotărârea primei

instanțe, ar constitui o neexecutare culpabilă a indicațiilor instanței de apel și de ce

nu se acceptă o plată în cuantum minim în sensul art. 88 alin. (1) din Codul de

procedură civilă până la eventuala determinare a valorii în apel.

motivarea nici sub aspectul că restituirea cererii de apel este determinată de lipsa

unui instrument în apel similar celui prevăzut la art. 267 lit. k1) din Codul de

procedură civilă. Or, potrivit art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, niciunei

persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de inexistență a legislației,

de imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în vigoare.

de Victor Harcenco ca fiind pasibilă de admitere cu casarea încheierii contestate și

trimiterea pentru rejudecare a problemei soluționată prin încheierea casată.

principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată

și să reprezinte premisa pentru soluția adoptată. Aceasta dispoziție este dictată atât

în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

concluziile instanței inferioare. Pentru a respecta acest principiu, judecătorii

trebuie să motiveze temeinic convingerea lor, indicând atât faptele și motivele de

drept care au stat la baza acesteia, cât și dovezile care le-au susținut. De asemenea,

aceștia trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților.

constată că instanța de apel prin încheierea emisă a realizat o apreciere superficială

și incompletă a circumstanțelor de fapt și de drept reținute în cauză. Potrivit

dispozițiilor legale menționate, instanța este obligată să indice motivele pentru care

unele probe sunt considerate concludente și pertinente, iar altele sunt înlăturate.

Lipsa unei asemenea motivări echivalează cu o încălcare a dreptului la un proces

echitabil, garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

9

astfel cum a fost interpretat constant în jurisprudența Curții Europene. Instanțele

au obligația pozitivă de a examina în mod efectiv și real argumentele esențiale ale

părților și de a oferi un răspuns motivat acestora. Simpla respingere a cererii, fără

o evaluare analitică a conținutului și relevanței lor, nu satisface exigențele unui

proces echitabil.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Admite cererea de recurs declarat de Victor Harcenco și avocata Domnița

Pagoni.

Casează integral încheierea din 18 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în

cauza civilă, Jitaru Dorina împotriva lui Harcenco Victor cu privire la determinarea

cotelor părți din bunurile proprietate în devălmășie a soților, partajul proprietății

comune în devălmășie prin vânzarea bunurilor la licitație și acțiunea

reconvențională înaintată de Harcenco Victor împotriva lui Jitaru Dorina,

intervenient accesoriu Î.I ,,Jitaru Dorina” cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor, determinarea cotelor părți din

bunuri proprietate în devălmășie a soților, partajul proprietății comune în

devălmășie prin atribuirea bunurilor în favoarea sa în schimbul unei sulte,

încasarea sumelor, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru

rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

10