- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 9 iulie 2019
- Stat pârât
- ARM
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Aliyev împotriva Armeniei
Traducere în română Auto
Comunicat la 9 iulie 2019 THIRD SECTION Cererea nr. 25589/16 Islam ALIYEV împotriva Armenia depusă la 3 mai 2016 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Islam Aliyev, este un național azerigian, care s-a născut în 1937 și locuiește în Gapanli în regiunea Tartar. El este reprezentat în fața Curții de către dl A. Baghirov, un avocat practicant în Baku. La momentul dispariției Uniunii Sovietice, conflictul asupra statutului regiunii Nagorno-Karabakh a apărut. În septembrie 1991 a fost anunțată înființarea „Republicii Nagorno-Karabakh” („NKR”; în 2017 a redenumită „Republica Artsakh”), a cărui independență nu a fost recunoscută de niciun stat sau organizație internațională. La începutul anului 1992, conflictul s-a răspândit treptat într-un război pe scară completă care s-a încheiat cu semnarea, la 5 mai 1994, a unui acord de deces (protocolul Bishkek) de către Armenia, Azerbaidjan și NKR.
După război, nu s-a atins nici o soluție politică a conflictului; situația rămâne ostilă și tensă și au existat încălcări repetate ale acordului de depunere a focului (a se vedea mai departe). Chiragov și alții c. Armenia [GC], nr. 13216/05, §§ 12-31, 16 iunie 2015). Cea mai gravă încălcare a început în timpul nopții între 1 și 2 aprilie 2016 și a durat până la 5 aprilie și a implicat conflicte militare grele aproape de granița dintre „NKR” și Azerbaidjan (denumite uneori „Războiul de 4 zile”). Estimarea victimelor variază considerabil; sursele oficiale indică cel puțin 100 de morți de fiecare parte a conflictului. Marea majoritate a victimelor erau soldați, dar și mai mulți civili au murit.
Mulți rezidenți din orașele și satele vizate au trebuit să părăsească casele lor pentru anumite perioade de timp. În plus, conflicturile au dus la daune substanțiale ale proprietății și infrastructurii. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 2 aprilie 2016, la aproximativ 3 a.m., forțele armate armene au început să bombardeze orașele și satele Azerbaidjan situate de-a lungul liniei de contact între Azerbaidjan și “NKR”, folosind artilerie și lansatoare de rachete. Mai târziu în acea zi, satul Gapanli, situat lângă linia de contact, a intrat sub foc din satul Seysulan pe partea “NKR”. După încheierea unui acord de încetare a focului la 5 aprilie 2016 a fost instituită o comisie de urgență, constituită de reprezentanți ai diferitelor autorități locale, pentru a evalua daunele asupra proprietăților civile din regiune.
Printre altele, a efectuat examene de site. La aproximativ miezul nopții pe 4 aprilie 2016 unele cochile au lovit zona din jurul casei reclamantului, situat la 400-500 de metri de linia de contact. Fragmente rupt ferestre și uși deteriorate și plăci acoperiș. Reclamantul și toate membrii familiei sale au fost acasă, dar a evadat leziuni. La 8 aprilie 2016 comisia menționată mai sus a efectuat un examen locativ la casa reclamantului. Conform protocolului de examinare, cojitura a distrus 48 m mp de sticlă de geam și 250 m mp de plăci de acoperiș de azbest, precum și mai multe uși. Reclamantul a prezentat o carte de identitate azerbaiyană care indică anul de naștere și reședința sa în Gapanli, un certificat oficial care indică componența familiei sale, un extras din registrul de terenuri privind proprietatea sa a casei și terenurile pe care se află, protocolul de examinare a site-ului, fotografii și o înregistrare video a daunelor și mai multe declarații de martor.
Reclamantul se plânge, în temeiul articolelor 2 și 3 din Convenție, că acțiunile forțelor atacante își puneau viața în pericol și îl provoacă anxietate și suferință. El susține, de asemenea, în temeiul art. 8 din Convenție, că dreptul la respectarea vieții sale de familie și a locuinței sale a fost încălcat. 10. În conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul se plânge că casa sa a fost deteriorată în timpul declanșării, privand-o astfel de bucurie pașnică a proprietății sale. 11. Invocând art. 13 din Convenție, coroborat cu articolele 2, 3 și 8 din Convenția și art. 1 din Protocolul nr. 1, el susține că în Armenia nu a existat niciun remediu eficace pentru plângerile sale.
12. În sfârșit, în conformitate cu art. 14 din Convenție, coroborat cu articolele 2, 3, 8 și 13 din Convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul susține că atacurile militare au fost îndreptate împotriva azeriilor din cauza originei lor etnice și naționale. Reclamantul a avut la dispoziția sa un remediu intern eficient pentru plângerile sale, în sensul articolului 13 din Convenție? Dacă este așa, a epuizat acest remediu, astfel cum prevede art. 35 § 1 (a se vedea, de exemplu, Chiragov și alții c. Armenia [GC], nr. 13216/05, §§ 115-120, 16 iunie 2015)? A fost amenințată viața reclamantului în acest caz și, dacă este cazul, a fost dreptul său la viață, asigurat de art. 2 din Convenție?
În special: (a) A fost folosită forța în conformitate cu Convenția sau dreptul umanitar internațional? (b) Ce tipuri de arme au fost utilizate de forțele armate din partea “NKR” în timpul conflictelor din aprilie 2016? (c) Au fost ținte specifice predeterminate și, în cazul în care, care au fost aceste ținte? A fost proprietatea reclamantului sau zona în care el și familia sa trăiesc o țintă și, dacă este cazul, de ce? (d) Operațiunile militare au fost planificate și organizate astfel încât să evite sau să minimizeze, în măsura în care este posibil, orice prejudiciu asupra populației civile și orice prejudiciu asupra proprietății private? Dacă este cazul, care au fost precauțiile precise luate?
A fost reclamantul supus unui tratament inuman sau degradant, în încălcarea articolului 3 din Convenție, ca urmare a operațiunilor militare și a efectelor acestora? A existat vreo ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale de familie sau a domiciliului său, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? Dacă este așa, a fost că interferența justificată în temeiul articolului 8 § 2? În special, a trebuit reclamantul să plece și să stea departe de casa sa din cauza conflicturilor din aprilie 2016 și, în caz afirmativ, pentru cât timp nu a putut să se întoarcă? În sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 a existat vreo interferență cu bucuria pașnică a poseselor reclamantului? În cazul în care această interferență a fost justificată?
A suferit reclamantul discriminări în exercitarea drepturilor convenției sale datorate etniei sau naționalității sau pe orice alt motiv contrar articolului 14 din Convenție?
Communicated on 9 July 2019
THIRD SECTION
Application no. 25589/16 Islam ALIYEV against Armenia lodged on 3 May 2016
STATEMENT OF FACTS
The applicant, Mr Islam Aliyev, is an Azerbaijani national, who was born in 1937 and lives in Gapanli in the region of Tartar. He is represented before the Court by Mr A. Baghirov, a lawyer practising in Baku. A. General background
At the time of the demise of the Soviet Union, the conflict over the status of the region of Nagorno-Karabakh arose. In September 1991 the establishment of the “Republic of Nagorno-Karabakh” (the “NKR”; in 2017 renamed the “Republic of Artsakh”) was announced, the independence of which has not been recognised by any State or international organisation. In early 1992 the conflict gradually escalated into a full-scale war which ended with the signing, on 5 May 1994, of a ceasefire agreement (the Bishkek Protocol) by Armenia, Azerbaijan and the “NKR”. Following the war, no political settlement of the conflict has been reached; the situation remains hostile and tense and there have been recurring breaches of the ceasefire agreement (see further Chiragov and Others v. Armenia [GC], no. 13216/05, §§ 12-31, 16 June 2015). The most serious such breach started during the night between 1 and 2 April 2016 and lasted until 5 April and involved heavy military clashes close to the border between the “NKR” and Azerbaijan (sometimes referred to as the “Four-Day War”). Further clashes took place later that month. Estimates of casualties vary considerably; official sources indicate at least 100 dead on either side of the conflict. The great majority of the casualties were soldiers but also several civilians died. Many residents in the targeted towns and villages had to leave their homes for certain periods of time. Furthermore, the clashes led to substantial property and infrastructure damage. B. The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. 1. The situation in Gapanli
On 2 April 2016, at around 3 a.m., the Armenian armed forces began shelling Azerbaijani towns and villages located along the line of contact between Azerbaijan and the “NKR”, using artillery and rocket launchers. Later that day, the village of Gapanli, situated next to the line of contact, came under shellfire from the Seysulan village on the “NKR” side.
Following the conclusion of a ceasefire agreement on 5 April 2016 an emergency commission, consisting of representatives of various local authorities, was established to assess the damage to civilian property in the region. Among other things, it conducted site examinations. 2. The circumstances of the applicant
At around midnight on 4 April 2016 some shells hit the area surrounding the applicant’s house, situated 400-500 metres away from the line of contact. Fragments broke windows and damaged doors and roof tiles. The applicant and all members of his family were at home but escaped injury.
On 8 April 2016 the above-mentioned commission conducted a site examination at the applicant’s house. According to the protocol of the examination, the shelling had destroyed 48 sq. m of window glass and 250 sq. m of asbestos roof tiles as well as several doors.
The applicant has submitted an Azerbaijani ID card indicating his birth year and residence in Gapanli, an official certificate indicating the composition of his family, an extract from the land register concerning his ownership of the house and the land on which it stands, the site examination protocol, photographs and a video-recording of the damage and several witness statements. COMPLAINTS
The applicant complains, under Articles 2 and 3 of the Convention, that the actions of the attacking forces had put his life at risk and caused him anguish and distress.
He also claims under Article 8 of the Convention that his right to respect for his family life and home had been infringed.
Under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention the applicant complains that his house had been damaged during the shelling, thereby depriving him of the peaceful enjoyment of his property.
Invoking Article 13 of the Convention in conjunction with Articles 2, 3 and 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1, he maintains that there was no effective remedy in Armenia for his complaints.
Finally, under Article 14 of the Convention in conjunction with Articles 2, 3, 8 and 13 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1, the applicant alleges that the military attacks had been directed against Azerbaijanis due to their ethnic and national origin.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Do the facts of which the applicant complains in the present case fall under the jurisdiction of Armenia? 2. Has the applicant had at his disposal an effective domestic remedy for his complaints, within the meaning of Article 13 of the Convention? If so, has he exhausted this remedy, as required by Article 35 § 1 (see, for instance, Chiragov and Others v. Armenia [GC], no. 13216/05, §§ 115-120, 16 June 2015)? 3. Was the applicant’s life threatened in the present case and, if so, was his right to life, ensured by Article 2 of the Convention, violated? In particular: (a) Was the force used in compliance with the Convention or international humanitarian law? (b) What types of weapons were used by the armed forces on the “NKR” side during the clashes in April 2016? (c) Were specific targets pre-determined and, if so, which were these targets?
Was the applicant’s property or the area in which he and his family live a target and, if so, why? (d) Were the military operations planned and organised in such a way as to avoid or minimise as far as practicable any injury to the civilian population and any damage to private property? If so, what were the precise precautions taken? 4. Was the applicant subjected to inhuman or degrading treatment, in breach of Article 3 of the Convention, as a consequence of the military operations and their effects? 5. Has there been an interference with the applicant’s right to respect for his family life or home, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention? If so, was that interference justified in terms of Article 8 § 2? In particular, did the applicant have to leave and stay away from his home due to the clashes in April 2016 and, if so, for how long was he unable to return?
6. Has there been an interference with the applicant’s peaceful enjoyment of possessions, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1? If so, was that interference justified? 7. Has the applicant suffered discrimination in the enjoyment of his Convention rights due to ethnicity or nationality or on any other ground contrary to Article 14 of the Convention?