AFFAIRE AKTAȘ ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

01.10.2019

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 10 - Liberté d'expression-{général} (Article 10-1 - Liberté d'expression)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE AKTAȘ ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2019)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA AKTAȘ ȘI ALTE C. TURCIA (Cercetarea nr. 22112/12) HOTĂRÂREA STRASBURG octombrie 2019 Această hotărâre este definitivă. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Aktaș și alții c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-un comitet compus din Valeriu Grițco, președinte, Egidijus Kūris, Darian Pavli, judecători, și Hasan Bak grefier adjunct al secțiunii După ce a intenționat în camera Consiliului la 10 septembrie 2019, Tribunalul a adoptat la această dată procedural La originea cauzei se află o cerere (n 22112/12) îndreptată împotriva Republicii Turcia și din care cinci resortisanți ai acestui stat, dnii Kemal Aktaș, Hac Üzen, Hasan Eren și Mesut Asan și M Sabrye Burumtekin ( La 13 martie 2012, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 30 septembrie 2013, a fost comunicat guvernului, iar cererea a fost declarată inadmisibilă pentru surplus, în conformitate cu art. 54 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Curții. Reclamanții Kemal Aktaș, Hac Üzen și Hasan Eren s-au născut în 1958, 1957 și 1982 și reclamanții Mesut Asan și Sabriye Burumtekin s-au născut în 1980. Ei locuiesc în Șanl Printr-un act de punere sub acuzare din 2 iunie 2006, procurorul Republicii Diyarbak a inculpat reclamanții șefului de propagandă în favoarea PKK (Partea Lucrătorilor din Kurdistan, o organizație ilegală armată) din cauza actelor comise de aceștia în cadrul unei reuniuni organizate la 21 martie 2006 la Șnarnak la data de 6 martie 2008, la data de 6 martie 2008, la data de 6 martie 2008, la data de Diyarbakr ( Tribunalul a recunoscut că reclamanții au fost vinovați de propagandă în favoarea unei organizații teroriste. Ea i-a condamnat pe reclamanții Kemal Aktaș, Hac Üzen, Mesut Asan și Sabrye Burumtekin la doi ani și o lună de închisoare, iar reclamantul Hasan Eren la 10 luni de închisoare. Motivația hotărârii sale se putea citi după cum urmează în pasajele sale relevante în speță. În discursul său ținut în kurdă, el a acuzat gărzile de sat că sunt oameni care își sacrificau poporul în schimbul a 400 de cărți: ; Ei trimit acești tineri la Gabar și Cudi pentru a ucide frații lor și prietenii lor El a afirmat că dorim ca cetățenii noștri, înrolați în armată și trimiși ca soldați în lupta împotriva terorismului la Gabar și la Cudi, să-și ucidă frații și prietenii și a susținut că operațiunile de combatere a terorismului au fost întreprinse pentru a-i ucide pe frați și pe cei apropiați. ; în continuarea discursului său, el a indicat că tinerii kurzi care se alătură armatei erau eliminați, că nici tinerii, nici bătrânii, nici persoanele cu handicap n .. urmau să renunțe la cauza kurde, pe care trebuie să o unească pentru cauza kurdă, că, în primul rând, trebuie să înceteze operațiunile împotriva organizației teroriste, pe care le doream o amnistie generală ; el a desemnat prin expresia " Kurdistan" teritoriul pe care organizația teroristă dorește să-l despartă de restul țării în conformitate cu obiectivele sale și a afirmat că cheia problemei kurde se află în Kurdistan ; s-a stabilit că, ținând această cuvântare care oferă sprijin moral organizației teroriste, pârâtul a făcut propagandă pentru scopurile și activitățile organizației menționate anterior, că acțiunea acuzatului nu poate fi considerată libertate de exprimare, așa cum este protejată de Constituție și de Convenția europeană a drepturilor omului (...) În ceea ce privește acuzatul Agha, în discursul său, el a afirmat: Dragii mei locuitori din Botan, ați ajuns până în zilele noastre plătind prețuri grele, epuizante și grele. Ați ajuns până aici arătând o rezistență onorabilă împotriva persecuției, persecuției. Astăzi este încă o zi pentru a scrie istoria. Astăzi, încă un Newroz, care creează încă unul nou. ; a indicat că populația locală este persecutată din cauza politicilor și practicilor naționale, că trebuie să ne împotrivim în lupta împotriva persecuțiilor; el a definit lupta forțelor de ordine împotriva organizației ilegale și teroriste ca un apel la război ; [el a indicat] că lanurile se află în afara acestor operațiuni în conformitate cu climatul de pace instituit de [ideațiile] propuneri de soluționare [problema] și de pace dezvoltate din 1999 de primul terorist Abdullah Öcalan ; în Observăm cu tristețe traumele cauzate de înmormântarea fiecărui om care și-a pierdut viața în luptele armate din munți, din acest motiv nu vrem să purtăm acest război. □ lupta împotriva terorismului de către forțele de ordine și sai este adecvată pentru membrii organizației teroriste decedate, desemnându-le ca fiind Pentru a se referi în mod repetat la Abdullah Öcalan, [...] a auzit complimente și laudarea acestuia din urmă [în ciuda] pentru conducerea unei organizații teroriste și pentru desfășurarea de activități în vederea sinelui unei părți a teritoriului ; considerate în ansamblul lor, actele [ale acuzatului] se analizează (...) într-o propagandă în favoarea unei organizații teroriste; declarațiile pârâtului nu pot fi incluse în domeniul libertății de exprimare, așa cum este protejată de Constituție și de Convenția europeană a drepturilor omului (...) [Cant] la discursul acuzatului Mesut Asan, în Azi e o zi de război. El a spus că sărbătorile din Newroz sunt un război și că trebuie să ne luptăm. O parte din teritoriul pe care organizația teroristă îl dorește și l-a numit martiri pe teroriștii morți în luptă, i-a glorificat și i-a considerat potriviti; el l-a numit ghid și lider pe primul terorist Abdullah Öcalan și l-a auzit înălțându-se astfel în public și rugându-i pe oameni să-i strige numele și să se ridice. ; [prezentat] Abdullah Öcalan ca ghid [în ciuda] condamnării sale pentru conducerea unei organizații teroriste și pentru desfășurarea de activități în vederea sinelui unei părți a teritoriului (...) ; acțiunile sale nu pot intra în sfera libertății de exprimare, așa cum este protejată de Constituție și de Convenția europeană a drepturilor omului, și [partent,] sunt constituente ale propagandei în favoarea unei organizații teroriste (...) În ceea ce privește discursul ținut în kurdă de acuzata Sabrye Burumtekin, în Viața noastră nu este suficientă, suntem astăzi aici pentru tine în frig, sub zăpadă, vom duce o luptă pentru libertatea noastră. Șefule! Bun Newroz, într-o zi vom celebra Newroz în Diyarbak'r. Nu este o zi îndepărtată, este aproape, ochii noștri sunt îndreptați spre maimuți, nu vom face nimic fără să fii informat, capitala Kurdistanului este Diyarbakrr În urma discursului său, ea și-a declarat atașamentul față de acesta; la sfârșitul discursului său, ea a arătat că Diyarbakr este capitala teritoriului pe care (...) organizația teroristă intenționa să-l despartă de restul teritoriului național și pe care o desemna ca În acest fel, acuzata Sabriye Burumtekin este adresată de către șeful de stat al lui Abdullah Öcalan, condamnată pentru conducerea unei organizații teroriste și pentru desfășurarea unor activități în scopul de a se asigura că o parte din teritoriu, a vorbit despre acest lucru ca un lider, și a precizat că vor duce o luptă pentru libertatea acestuia. ; [în acest fel] a comis propagandă în favoarea unei organizații teroriste din cauza declarațiilor sale care desemnează o parte a teritoriului [național] ca fiind Kurdistan și îl prezintă pe Diyarbakr drept capitala sa, în conformitate cu scopul urmărit de organizația teroristă (...) ; acțiunile sale nu pot intra în sfera libertății de exprimare, astfel cum este protejată de Constituție și de Convenția europeană a drepturilor omului (...) În ceea ce privește acuzatul Hasan Eren, se stabilește că a distribuit postere care conțin imagini ale șefului organizației teroriste Abdullah Öcalan femeilor care au fost reunite pentru sărbătorile din Newroz, că reuniunea [care a avut loc] a devenit ilegală ca urmare a sloganelor și distribuției de piste și pancarte ilegale ; (...) pârâtul a comis propagandă în favoarea unei organizații teroriste prin distribuirea de postere [la laffigie] ale lui Abdullah Öcalan, condamnat pentru conducerea unei organizații teroriste și pentru desfășurarea de activități în vederea sinelui unei părți a teritoriului, și [le] actelor sale nu pot intra în domeniul libertății de exprimare, astfel cum este protejată prin Constituție și prin Convenția europeană a drepturilor omului (...) La 22 septembrie 2011, Curtea de Casație a respins recursul formulat de reclamanți și a confirmat hotărârea Curții. La 24 iulie 2012, Curtea a luat act de intrarea în vigoare a Legii nr. 6352 (punctul 12 de mai jos), aceasta a decis, în temeiul articolului 1 provizoriu din aceasta, să suspende executarea pedepselor impuse reclamanților. II. DREPTUL INTERNE PERTINENT La art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 la: art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului, care a intrat în vigoare la 12 aprilie 1991, a fost formulat după cum urmează: Cine acordă asistență organizațiilor menționate [la alineatul (1) ] deasupra] și va face propagandă în favoarea lor va fi condamnat la o pedeapsă de la un an la cinci ani de închisoare, precum și la o pedeapsă de la 50 de milioane la 100 de milioane de lire sterline (...). După ce a fost modificat prin Legea nr. 5532, intrată în vigoare la 18 iulie 2006, la art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 dispunea de următoarele: Oricine face propagandă în favoarea unei organizații teroriste va fi condamnat la o pedeapsă între un an și cinci ani de închisoare (...) 11. De la modificarea efectuată prin Legea nr. 6459, care a intrat în vigoare la 30 aprilie 2013, această dispoziție se citește astfel. Oricine face propagandă în favoarea unei organizații teroriste prin legitimarea metodelor de constrângere, de violență sau de amenințare a acestui tip de organizații, făcând apologie sau invocând utilizarea lor va fi condamnat la o pedeapsă de un an până la cinci ani de închisoare (...) Legea nr. 6352, intitulată Legea nr. Legea de modificare a diferitelor legi în scopul optimizării eficienței serviciilor judiciare și al suspendării procedurilor și a pedepselor impuse în cauzele privind infracțiunile comise prin intermediul presei și al mijloacelor de informare în masă 1 provizoriu, alineatele (1) (c) și (3), care va fi suspendat pentru o perioadă de trei ani de la executarea oricărei pedepse care a devenit definitivă, constând într-o amendă sau într-o închisoare mai mică de cinci ani, aplicată în cazul unei infracțiuni comise prin intermediul presei, al mass-mediei sau al altor mijloace de comunicare a gândirii și a opiniei publice, cu condiția ca infracțiunea să fi fost săvârșită înainte de 31 decembrie 2011. În ceea ce privește violarea dreptului la libertatea de exprimare, reclamanții își denunță condamnarea penală prin faptul că ar fi fost vorba de o încălcare a dreptului lor la libertatea de exprimare. Constatând că nu există un motiv clar întemeiat în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din Convenție și că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz, Curtea o declară admisibilă. 16. Reclamanții susțin că condamnarea lor penală le-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare. 17. Guvernanța respondentă că ingerința impusă în exercitarea de către reclamanții dreptului lor era prevăzută de art. 7 alineatul (2) din Legea 3713 și că aceasta urmărea obiectivele protecției securității naționale, apărării ordinii și prevenirii criminalității: de asemenea, în opinia sa, în circumstanțele cauzei, această ingerință avea un temei juridic. Potrivit guvernului, declarațiile și actele incriminate ale reclamanților demonstrau sprijinul părților interesate în cauza PKK, al șefului și al membrilor săi, precum și angajamentul lor față de aceștia. Guvernul consideră că, din acest motiv, ingerința în litigiu era necesară într-o societate democratică și proporțională cu obiectivele legitime urmărite. 18. Curtea consideră că, având în vedere efectul disuasiv pe care l-a putut provoca, condamnarea penală a reclamanților, chiar dacă este însoțită de o suspendare a executării pedepsei, constituie o ingerință în exercitarea de către părțile interesate a dreptului lor la libertatea de exprimare (Erdode c. Turcia, nr. 25723/94, § 72, CEDH 2000-VI, și Ergündoćan c. Turcia, n 48979/10, § 26, 17 aprilie 2018; a se vedea, de asemenea, a contrario Otegi Mondragon c. Spania , n 2034/07, § 60, CEDH 2011 19. Ea observă apoi că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 din Convenție, și anume protecția securității naționale, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunii. 20. În ceea ce privește necesitatea unei ingerințe, Curtea reamintește principiile care decurg din jurisprudența sa în materie de libertate de exprimare, care sunt rezumate în special în Hotărârile Bedat c. Elveția ([GC], n 56925/08, § 48, 29 martie 2016) și Belge c. Turcia 50171/09, § 31, 34 și 35, 6 decembrie 2016). În conformitate cu jurisprudența sa, aceasta trebuie să se situeze în principal în raport cu motivarea reținută de instanțele turce în susținerea condamnărilor penale ale persoanelor interesate (Gözel și Özer c. Turcia, n 43453/04 și 31098/05, § 51, 6 iulie 2010). 21. Ea observă că, în speță, reclamanții au fost găsiți vinovați și condamnați la penalitatea șefului propagandei în favoarea unei organizații teroriste, în ceea ce privește domnii Kemal Aktaș, Hac Üzen și Mesut Asan și, respectiv, domnul Sabriye Burumtekin, având în vedere conținutul declarațiilor făcute de aceștia în cadrul unei reuniuni publice și, în special, ale dlui Hasan. Eren, din cauza distribuției de către el a posterelor de la Abdullah Öcalan la efigia. Examinând pasajele incriminate ale acestor declarații și actele reclamanților, Curtea constată că acestea prezentau, în principal, dorința celor interesați de a înceta operațiunile desfășurate de forțele de ordine împotriva membrilor PKK și de a se vedea stabilirea păcii astfel încât să se asigure că nu mai există decese din cauza conflictelor armate. Aceasta arată că nici hotărârea Curții de Casație, nici hotărârea Curții de Casație, care a confirmat această ultimă decizie, nu au adus suficiente explicații cu privire la problema dacă sloganurile, declarațiile și actele în litigiu, în general, ținând cont de conținutul acestora, contextul în care acestea sinteau și capacitatea lor de a face rău, pot fi percepute ca fiind un motiv de a utiliza violența, rezistența armată sau revolta, sau ca un discurs de ură, ceea ce este în ochii săi elementul esențial care trebuie luat în considerare ( Zana c. Turcia [GC], 25 noiembrie 1997, §§ 60, Rec., 1997, 1997-VII, Sürek c. Turcia [GC], n 24762/94, § 58, 8 iulie 1999, Perinçek c. Elveția [GC], n 27510/08, § 204-208, CEDH 2015 (extracti), Gül și alții c. Turcia, n 4870/02, § 41 și 42, 8 iunie 2010, și Belek și Velio Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că măsura luată de autoritățile interne împotriva reclamanților nu răspundea unei nevoi sociale imediate, pe care nu o reprezenta, în orice caz, proporțională cu obiectivele legitime vizate și, prin urmare, nu era necesară într-o societate democratică. 23. CU PRIVIRE LA APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 24. Reclamanții solicită în comun 140 000 de lire turcești (TRY EUR) pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată pe care le-au angajat; în sprijinul acestei cereri, aceștia furnizează Curții un tabel rezumativ întocmit de avocații lor care detaliază activitatea desfășurată de aceștia în vederea procesării dosarului și a altor cheltuieli aferente; aceștia nu prezintă nicio justificare de plată pentru aceste din urmă cheltuieli. 25. Guvernul consideră că nu există nicio legătură de cauzalitate între cererea formulată pentru daune morale și încălcarea constatată. În ceea ce privește cererea referitoare la cheltuieli și cheltuieli de judecată, acesta arată că inculpații nu au prezentat documente de plată referitoare la cheltuielile de avocatură și la alte cheltuieli invocate. 26. Curtea consideră că este necesar să se acorde fiecăruia dintre reclamanții 2 500 EUR pentru prejudicii morale; în ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată, având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabilă suma de 2 000 EUR pentru cheltuielile de avocatură și acordul comun al reclamanților. În ceea ce privește celelalte cheltuieli, Curtea respinge solicitarea formulată în acest sens, din cauza faptului că părțile interesate nu au prezentat documentele necesare în acest sens. Prin aceste motive, Curtea, la L. UNANIMITATE, declară că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească, în termen de trei luni, următoarele sume care urmează să fie convertite în cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului 500 EUR (două mii cinci sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă, fiecărui solicitant pentru daune morale, ii. 000 EUR (două mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată de reclamanții cu titlu de impozit pe această sumă, împreună cu aceștia din urmă pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. octombrie 2019, în conformitate cu art. 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură al Curții. Hasan Bak În limba scrisă și vorbită, acest termen este plasat înaintea numelui persoanelor vizate în semn de respect. Potrivit contextului, utilizarea cuvântului "sai" poate fi, de asemenea, interpretată ca un mod de a închiria sau de a lăuda o persoană condamnată pentru o infracțiune ( Faruk Temel c. Turcia, nr. 16853/05, § 7, 1 februarie 2011).