AFFAIRE NEKRASOV c. RUSSIE

RESPONDENT

RUS

HOTĂRÂRE

15.10.2019

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Traitement dégradant) (Volet matériel);Violation de l'article 13+3 - Droit à un recours effectif (Article 13 - Recours effectif) (Article 3 - Interdiction de la torture)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE NEKRASOV c. RUSSIE (CtEDO, 2019)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA CAUZA NEKRASOV c. RUSSIE (Cercetarea nr. 18791/13) HOTĂRÂREA STRASBURG 15 octombrie 2019 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Nekrașov c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-un comitet compus din Alena Poláčková, președinte, Dmitry Dedov, Gilberto Felici, judecători, și de Stephen Phillips, grefier de secțiune După deliberarea sa în camera Consiliului la 24 septembrie 2019, Tribunalul de Primă Instanță, adoptat la această dată, La originea cauzei se află o cerere (n 18791/13) îndreptată împotriva Federației Ruse și al cărei resortisant al acestui stat, dl Aleksey Valeryevich Nekrașov, a sesizat Curtea la 17 februarie 2013 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (adică Convenția privind drepturile omului). Reclamantul a fost reprezentat de M.A. Belinskaya, avocat la St. Petersburg. Guvernul rus a fost reprezentat de dl Galperine, reprezentant al Federației Ruse pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La 23 ianuarie 2017, obiecțiunile privind condițiile de detenție și de transport ale reclamantului, precum și plasarea acestuia într-o cușcă metalică în timpul procesului penal îndreptat împotriva acestuia au fost comunicate guvernului și cererea a fost declarată inadmisibilă pentru surplus, în conformitate cu art. 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Guvernul nu se opune examinării cererii de către un comitet. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANȚELOR DE LA luat în seamă, reclamantul s-a născut în 1987. El este reținut în Fornosovo. Condițiile de detenție ale reclamantului la 4 decembrie 2010, acuzat de infracțiune, reclamantul a fost încarcerat și a fost reținut între 13 decembrie 2010 și 17 octombrie 2011 și între 3 februarie și 22 februarie noiembrie 2012 la casa de rejudecare nr. IZ-47/1 din St. Pensular (adică casa de detenție ; de la 17 octombrie 2011 la 3 februarie 2012 Mai 2012 și de la 17 iulie la 15 august 2012. Părțile au prezentat versiuni diferite în ceea ce privește condițiile de deținere a laui. Reclamantul susține că toate celulele pe care le-a ocupat la domiciliu au avut o lungime de 8 m, cu excepția celulei nr. 22, care avea o suprafață de 12 m El a susținut că numărul de deținuți per celulă variază între patru și șase. El arată că toaletele erau adiacente chiuvetelor și că erau separate de restul celulei de nici un perete. El adaugă că gardurile de pe ferestre, din exterior și din interior, au micșorat lumina naturală și au împresurat deschiderea ferestrelor pentru ventilarea celulelor, pe care nu le avea apă caldă și pe care deținuții aveau doar 15 minute pe săptămână pentru a face duș. Potrivit reclamantului, majoritatea deținuților săi fumau în celule. În ceea ce privește celula nr. 22 din serviciul medical, reclamantul susține că a locuit acolo împreună cu alți trei deținuți și că condițiile materiale erau mai bune decât în celelalte celule din casa de odihnă. Pe baza unor atestate stabilite la 22 martie 2017 de către administrația casei în care s-a pronunțat hotărârea și s-a depus la dosarul prezentat Curții, Guvernul indică faptul că celula nr. 22 avea 12,60 m și că celelalte celule în care reclamantul a locuit aveau o suprafață de 8 . În ceea ce privește mai exact condițiile de detenție în celula n 22, el adaugă că reclamantul a împărțit cu alte două persoane. În sprijinul tezei sale, guvernul a prezentat extrase din registre consemnând numărul de persoane deținute în această celulă. Condițiile de transport al reclamantului casei de reținere la tribunalul orașului Sankt Petersburg și condițiile de detenție a acestuia în această instanță În cadrul procesului penal îndreptat împotriva sa, reclamantul a fost condus de mai multe ori de la casa de arestare la tribunalul din orașul St. Petersburg, unde a fost plasat în celule de tranzit înainte de a fi condus în jurul valorii de. Ultimul transfer de la l Reclamantul susține că, la examinarea cauzei penale împotriva sa în fața tribunalului orașului Sankt Petersburg, a fost plasat într-o cușcă metalică în interiorul incintei. La 5 octombrie 2012, a luat parte în mod direct la instanța de apel. Acesta indică faptul că a participat la aceasta prin videoconferință dintr-o sală situată în casa de încetare în care a fost, de asemenea, plasat într-o cușcă metalică. Condițiile de transport ale reclamantului la 22 noiembrie 2012 la 22 noiembrie 2012, reclamantul a fost transportat de la casa de încetare la colonia penitenciară n 4 situat în regiunea Saint-Pierre (adică colonia mai mică). Reclamantul susține că traseul a durat trei ore într-un vehicul în care erau 40 de deținuți și că, din lipsă de spațiu, unii deținuți stăteau pe genunchii altora. ÎN CURSUL VIOLAȚIEI ALEGATE DE LA ARTICOLUL 3 DIN CONVENȚIA PUSĂ ȘI ÎN CONVENȚIE CU ARTICOLUL 13 DIN CONVENȚIA 17. Recurentul denunță condițiile în care a fost reținut în casa de detenție, transportat între casa de detenție și tribunalul orașului Sankt Petersburg, deținut la sediul acestei instanțe și transferat la colonia penitenciară. În plus, se plânge de plasarea sa într-o cușcă metalică în prettorie în timpul procesului penal îndreptat împotriva sa. În cele din urmă, acesta susține că nu a avut la dispoziția sa nicio acțiune efectivă prin intermediul căreia ar fi putut ridica aceste obiecții. El invocă articolele 3 și 13 din Convenție, astfel exprimate în părțile lor relevante în speță art. 3 Nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.art. 13 Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate, are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. Teze ale părților care se referă la versiunea sa a faptelor (punctul 11 litera (c) Mai întâi, guvernul susține că persoana respectivă are mai mult de 4 des spațiu personal în celula nr. 22 a serviciului medical al casei de detenție. Acesta concluzionează că condițiile de detenție ale reclamantului în această celulă erau în conformitate cu art. 3 din Convenție. chiar menționat că condițiile materiale ale detenției sale au fost mai bune în această celulă decât în celelalte celule ale casei de detenție. Prin urmare, el susține că, în perioada 17 iulie-15 august 2012 au existat variații mai mari în condițiile de detenție a persoanei în cauză, astfel încât partea trasă din articol 3 din convenție, cu condiția ca aceasta să se refere la perioada de detenție anterioară datei de 17 iulie 2012, este, în opinia sa, tardivă și trebuie declarată inadmisibilă. În ceea ce privește condițiile de detenție ale reclamantului în perioada cuprinsă între 15 august și 22 noiembrie 2012, guvernul a recunoscut că acestea nu erau compatibile cu art. 3 din convenție și a prezentat o declarație unilaterală în acest sens (punctul 21 de mai jos). În ceea ce privește apoi condițiile de transport ale reclamantului între casa de judecată și tribunalul orașului Saint Petersburg, condițiile de detenție a acestuia la sediul acestei instanțe, precum și plasarea sa într-o cușcă metalică în interiorul statului, guvernul indică faptul că ultimul transfer și ultima prezentare a acestuia în fața acestei instanțe au avut loc la 28 iunie 2012. În opinia sa, această parte a plângerii a fost introdusă la mai mult de șase luni de la încheierea situației în litigiu și, prin urmare, este, de asemenea, tardivă. 20. În ceea ce privește condițiile de transport ale reclamantului la 22 noiembrie 2012, guvernul indică faptul că registrele relevante în speță, unde erau înregistrate numele persoanelor transferate ( постова ведомост ), au fost distruse după expirarea termenului de păstrare de trei ani și, prin urmare, este imposibil să se indice numărul de persoane care au fost transportate în același timp cu reclamantul la data respectivă. Acesta arată că, în conformitate cu standardele în vigoare, reclamantul ar fi trebuit să fie transportat într-un camion special destinat transferului de deținuți, sau un camion de tip GAZ 3307-AZ prevăzut pentru transportul a douăzeci și unu de persoane, adică o dubă de tip KAMAZ 4308 prevăzută pentru transportul a treizeci și o persoană. Evaluare a Curții Cu privire la încălcarea în temeiul articolului 3 din Convenția privind admisibilitatea Detenția reclamantului în perioada 15 august - 22 noiembrie 2012 La 30 iunie 2017, guvernul a prezentat o declarație unilaterală ale cărei părți interesate în speță se citesc astfel. Subsemnatul (...), reprezentant al Federației Ruse pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, declar prin prezenta că autoritățile ruse recunosc că, în perioada 15 august - 22 noiembrie 2012, Aleksei Valeryevich Nekrasov a fost reținut în casa de judecată nr. 47/1 din Sankt Petersburg în condiții care nu au îndeplinit standardele stabilite la art. 3 din convenție. Guvernul este pregătit să plătească suma de 3 500 EUR reclamantului cu titlu de satisfacție echitabilă. Prin urmare, [el] invită Curtea să elimine din rolul prezentei cereri. El sugerează Curții să considere această declarație ca fiind un alt motiv Suma menționată anterior, destinată să acopere orice daune materiale și morale, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, nu va fi supusă nici unui impozit. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și transformată în ruble la rata aplicabilă la data plății. În cazul în care nu ar fi plătit în acest termen, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Observațiile reclamantului au ajuns la Curte la 5 ianuarie 2018. Reclamantul a acceptat termenii declarației unilaterale, dar a invitat Curtea să examineze separat celelalte aspecte ale punerii în aplicare a articolului 3 din Convenție cu privire la condițiile deținerii sale și ale transportului său. 23. Având în vedere natura concesiunilor pe care le conține declarația guvernului și valoarea despăgubirii propuse, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, cu condiția ca aceasta din urmă să se refere la tîlcul întemeiat pe art. 3 din Convenție privind condițiile de detenție ale reclamantului la casa d ui ă n 47/1 din 15 În plus, având în vedere considerațiile de mai sus și, în special, jurisprudența sa constantă în acest domeniu, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu necesită examinarea cererii [articolul § 1 în fine din convenție 25]. În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul prevăzut la art. 37 alineatul (2) din Convenție (Josipovićc. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). (ii) Celelalte aspecte ale punerii în aplicare a articolului 3 din Convenție. În ceea ce privește în primul rând condițiile de detenție ale reclamantului în perioada 17 iulie-15 august 2012 în serviciul medical al casei de judecată, Curtea consideră că elementele prezentate de guvern permit să se ajungă la concluzia că nu există suprapopulare în celula nr. 22 (punctul 11 litera (c) În continuare, Comisia observă că descrierea făcută de solicitant cu privire la celelalte condiții materiale din această celulă (punctele 9-10 de mai sus) nu permite să se ajungă la concluzia că există o existență a unei persoane care poate fi apărată pe teren la art. 3 din Convenție (Fetisov și alții c. Rusia, nr 43710/07 și 5 altele, § 125, 17 ianuarie 2012).În consecință, această parte a spătarului este vădit nefondată și trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 3 litera (a) punctul 4 din Convenție. 27. În lumina concluziei sale de mai sus (punctul 26), Curtea consideră că perioada cuprinsă între 17 iulie și 15 august 2012 a marcat o întrerupere în În ceea ce privește condițiile de detenție ale reclamantului și, prin urmare, în măsura în care se referă la condițiile de detenție a acestuia în perioada anterioară datei de 17 iulie 2012, a fost introdus la mai mult de șase luni de la încheierea acesteia (Ananyev și alții c. Rusia, n 4255/07 și 60800/08, § 77, 10 ianuarie 2012).În consecință, această parte a spătarului este tardivă și trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 alineatul (4) din Convenție. 28. În ceea ce privește apoi condițiile de transport al reclamantului între casa de judecată și tribunalul orașului Saint Petersburg în timpul procesului penal îndreptat împotriva sa și condițiile detenției sale la sediul acestei instanțe, Curtea constată că situația în litigiu s-a încheiat la 28 iunie 2012, adică cu mai mult de șase luni înainte de depunerea prezentei cereri (ibidem ) Același lucru este valabil și în cazul reclamantului referitor la plasarea sa într-o cușcă metalică în interiorul teritoriului tribunalului orașului Sankt Petersburg (Chelpakov și Lunav c. Rusia (dec.) [comitet], nr. 41478/13 și 82669/17, 13 septembrie 2018). Prin urmare, această parte a spătarului este, de asemenea, tardivă și trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 4 din Convenție. 29. În ceea ce privește partea din litigiu referitoare la plasarea reclamantului într-o cușcă metalică în momentul în care se face recurs în instanță la data de 5 octombrie 2012, Curtea constată că nu este susținută de elemente relevante (ibidem) . Prin urmare, rezultă că această parte a spătarului este în mod evident greșit fondată și că aceasta trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 3 litera (a) punctul 4 din Convenție. Constatând că actul întemeiat pe art. 3 din Convenția privind condițiile de transfer al reclamantului la 22 noiembrie 2012 către colonia Õ nu este în mod vădit nefondat în sensul articolului (a) din convenție și că nu se confruntă, de asemenea, cu niciun alt motiv de refuz, Curtea declară că este admisibil. Pe fond 31. Curtea amintește că a încheiat deja, în numeroase cauze, încălcarea articolului 3 din convenție din cauza condițiilor de transport al deținuților (a se vedea, de exemplu, Svetlana Kazmina c. Rusia, n 8009/04, § 79, 2 decembrie 2010, M.S. c. Rusia, n 8589/08, § 77, 10 iulie 2014, Yaroslav Belousov Rusia, n 2653/13 și 60980/14, § 103 111, 4 octombrie 2016 și Radzhab Magomedov c. Rusia, n 20933/08, § 62, 20 decembrie 2016). 32. În speță, având în vedere elementele de care dispune și greutatea pe care o deține, de obicei, acordă diverselor elemente de probă în cauzele referitoare la condițiile de detenție, precum și la repartizarea sarcinii de probă (Ananyev și altele, citată anterior, § 127 129), Curtea consideră că nu s-a contestat de argumentele convingătoare ale reclamantului potrivit cărora a fost transportat în condiții contrare articolului 3 din Convenție. 33. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor de transport ale reclamantului la 22 noiembrie 2012. Cu privire la presupusa încălcare a articolului 13 din Convenția privind admisibilitatea 34. Având în vedere concluziile sale privind admisibilitatea iar art. 3 din Convenție (punctul 21 30 de mai sus), Curtea consideră că În măsura în care se referă la condițiile de detenție ale reclamantului în perioada 15 august - 22 noiembrie 2012 și la condițiile de transfer al acestuia către colonia penitenciară la 22 noiembrie 2012. 35. Constatând că acest mail este în mod evident întemeiat în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din convenție și că nu se confruntă cu niciun alt motiv, Curtea declară că este admisibil. Pe fond 36. În Hotărârea Ananyev și pe celelalte părți menționate anterior, Curtea a concluzionat că sistemul juridic rus nu oferă căi de atac interne efective care să permită denunțarea condițiilor de detenție în casele de judecată, în special suprapopularea penitenciară (idem, § 119). De asemenea, Comisia a ajuns la aceeași concluzie privind condițiile de transport al deținuților (M.S. c. Rusia, menționată anterior, §§ 86). Ea consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pe baza articolului 6 2, 3 litera (b) și (c) din convenție, reclamantul se plânge, de asemenea, că nu a putut comunica în particular cu avocatul său și, prin urmare, să își asigure apărarea în mod eficient din cauza plasării sale într-o cușcă metalică în pretul tribunalului orașului Saint Petersburg, în special o încălcare a principiului inocenței. 39. Având în vedere toate elementele de care dispune și în măsura în care obiecțiile menționate anterior intră sub incidența competenței sale, Curtea consideră că aceste obiecții nu dezvăluie nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților enunțate în Convenție sau în protocoalele sale. Prin urmare, aceste obiecții trebuie declarate inadmisibile, în conformitate cu art. 35 3 și 4 din Convenție. III. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se șteargă că sunt imprecise consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reclamantul solicită 50 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care îl consideră a fi suferit. 42. Guvernul invită Curtea să respingă această cerere, pe care o consideră nefondată și excesivă. 43. Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului 1 300 EUR pentru prejudiciu moral. Costuri și cheltuieli de judecată 44. În plus, reclamantul solicită pentru onorariile de consiliere și reprezentare ale M.A. Belinskaya, în cadrul procedurii în fața Curții, suma de 200 000 de ruble rusești (RUB), care ar corespunde unui total de 40 de ore de muncă, solicită, de asemenea, 30 000 RUB pentru cheltuieli de traducere. 45. Guvernul contestă necesitatea și caracterul rezonabil al cheltuielilor și cheltuielilor solicitate de solicitant. 46. În cazul de față, având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să se acorde reclamantului, în orice caz, suma de 1 900 EUR. Interese moratorii 47. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii aferente facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. Prin aceste motive, Curtea decide, în conformitate cu termenii declarației guvernului pârât cu privire la art. 3 din convenție și cu modalitățile prevăzute pentru asigurarea respectării angajamentelor, să șteargă cererea de rol cu condiția ca aceasta să se refere la cauza referitoare la condițiile de detenție a reclamantului la domiciliu, nr. 47/1 din 15 august 2012 și 22 noiembrie 2012 Declare cererea admisibilă cu privire la obiecțiunile formulate în temeiul articolului 3 din Convenția privind condițiile de transport ale reclamantului la 22 noiembrie 2012 și al articolului 13 coroborat cu art. 3 din Convenția privind condițiile de detenție a reclamantului în perioada 15 august-22 noiembrie 2012 și condițiile de transport al reclamantului la 22 noiembrie 2012 și inadmisibilă pentru surplusul menționat 3 din Convenție A spus că a avut loc o încălcare a art. 13 coroborat cu art. 3 din Convenție A spus că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda statului pârât, la rata aplicabilă la data regulamentului 300 EUR (o mie trei sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii. 900 EUR (o mie nouă sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată de către solicitant cu titlu de impozit, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză și comunicat în scris la 15 octombrie 2019, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Stephen Phillips Alena Poláčková Grefier Președinte