KUZU c. TURQUIE

A DOUA SECȚIUNE DE Cerere nr. 29728/08 Mahmut KUZU împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 24 octombrie 2019 într-un comitet compus din Ivana JEIć, președinte, Arnfinn Bårdsen, Darian Pavli, judecători, și Liv Tigerstedt, graffière de secțiune f.f. Având în vedere cererea sus-menționată formulată la 2 iunie 2008, După ce s-a pronunțat în acest sens, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, Mahmut Kuzu s-a născut în 1974. El a fost reprezentat în fața Curții de către M.N. Eldem, avocatul care exercită funcția în Ankara. Nelgiuirile pe care le-a formulat reclamantul în temeiul articolelor 8, 10, 13 și 14 din convenție (privind o sancțiune disciplinară de deducere salarială) au fost comunicate guvernului turc (at) Această observație a fost adresată părții solicitante care a fost invitată să își prezinte observațiile. Scrisoarea grefei a rămas fără răspuns. Prin scrisoarea din 31 iulie 2019 adresată avocatului reclamantului prin intermediul sistemului electronic de comunicare al Curții (e-comms), Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost prelungit de la 3 mai 2019 și că nu a solicitat prelungirea acestuia. În plus, Curtea a precizat că, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, aceasta poate anula o cerere din rol în cazul în care, la fel ca în speță, circumstanțele permit să se ajungă la concluzia că reclamantul nu mai intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns la avocatul reclamantului la 31 iulie 2019 și a fost descărcată la 18 august 2019; totuși, a rămas fără răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai intenționează să mențină cererea (articolul (a) din Convenție).În plus, în lipsa unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție și a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 Prin urmare, este necesar să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Făcut în franceză și comunicat în scris la 14 noiembrie 2019. Liv Tigerstedt Ivana Jélić Grefier adjunct f.f. președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

29728/08

Mahmut KUZU

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 24 octobre 2019 en un comité composé de

:

Ivana Jelić,

présidente,

Arnfinn Bårdsen,

Darian Pavli,

juges,

et de Liv Tigerstedt,

greffière adjointe de section f.f.

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 2 juin 2008,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Mahmut Kuzu est né en 1974.

Il a été représenté devant la Cour par M

e

M.N. Eldem, avocat exerçant à Ankara.

Les griefs que le requérant tirait des articles 8, 10, 13 et 14 de la Convention (concernant une sanction disciplinaire de déduction salariale) ont été communiqués au gouvernement turc («

le Gouvernement

»), qui a soumis des observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées à la partie requérante qui a été invitée à présenter les siennes. La lettre du greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre du 31 juillet 2019 adressée à l’avocat du requérant via le système de communication électronique de la Cour (e-comms), la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai imparti pour la présentation de ses observations était échu depuis le 3 mai 2019 et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. La Cour a en outre précisé que, aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle peut rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances permettent de conclure que le requérant n’entend plus maintenir celle-ci.

La lettre est bien parvenue à l’avocat du requérant le 31 juillet 2019 et a été téléchargée le 18

août

2019; elle est toutefois demeurée sans réponse.

EN DROIT

À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que la partie requérante n’entend plus maintenir la requête (article

37

§

1

a) de la Convention). Par ailleurs, en l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention et ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article

37 §

1

in fine

.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Fait en français puis communiqué par écrit le 14 novembre 2019.

Liv Tigerstedt

Ivana Jelić

Greffière adjointe f.f.

Présidente