AFFAIRE YURTDAȘ ET SÖYLEMEZ c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

19.11.2019

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 10 - Liberté d'expression-{général} (Article 10-1 - Liberté d'expression)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE YURTDAȘ ET SÖYLEMEZ c. TURQUIE (CtEDO, 2019)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA YURTDAȘ ȘI SÖYLEMEZ c. TURQUE (solicitarea nr. 9662/10) HOTĂRÂREA STRASBURG 19 noiembrie 2019 Această hotărâre este definitivă. Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Yurtdaș și Söylemez c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea secțiunea a patra), care se află într-un comitet compus din Valeriu Grițco, președinte, Egidijus Kūris, Darian Pavli, judecători, și Hasan Bakrc grefier adjunct al secțiunii După ce a intenționat în camera Consiliului la 22 octombrie 2019, Tribunalul a adoptat la această dată procedural La originea cauzei se află o cerere (n 9662/10) îndreptată împotriva Republicii Turcia și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, dnii Süleyman Yurirtdaș și Özgür Söylemez ( La 15 ianuarie 2010, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( În special, reclamanții au invocat o încălcare a articolului 10 din convenție. La 5 mai 2014, acest litigiu a fost comunicat guvernului și cererea a fost declarată inadmisibilă pentru surplus, în conformitate cu art. 54 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Curții. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA L În timpul acestei declarații, unele persoane au scandat sloganuri precum biji serok Apo [1] La 4 noiembrie 2008, procurorul Republicii i-a inculpat pe reclamanți și le-a solicitat condamnarea în temeiul articolului 215 din Codul Penal. Lacul a fost anchetat de tribunalul din Tunceli (inclusiv tribunalul din Tunceli) în fața căruia, Özgür Söylemez a recunoscut că a scanat sloganul. El a adăugat că: "Abdullah Öcalan a fost liderul poporului kurd și că pronunțarea cuvintelor " În ceea ce-l privește pe Süleyman Yurtdaș, la audierile din instanță, a respins acuzațiile și a negat că a scanat-o pe biji serok Apo. La 8 decembrie 2009, Tribunalul a recunoscut că Süleyman Yurtdaș a făcut apel la sloganul menționat, tribunalul i-a recunoscut pe reclamanții vinovați de scandalarea sa: biji serok Apo În sensul articolului 215 din Codul penal, a condamnat-o pe Süleyman Yurtdaș la o pedeapsă de douăzeci și cinci de zile de închisoare. După luarea în considerare a situației economice a persoanei în cauză, tribunalul a convertit această pedeapsă într-o amendă de 500 de lire turcești (TRY), adică aproximativ 225 de euro [2] (EUR). Özgür Söylemez a fost condamnat la 30 de zile de închisoare, având în vedere starea de recidivă în care se afla. După luarea în considerare a situației sale economice, pedeapsa sa a fost schimbată într-o amendă de 600 de TRY (aproximativ 270 EUR). Tribunalul a menționat că hotărârea sa era definitivă pe motiv că pedepsele erau mai mici de 2 000 TRY. 10. La 3 decembrie 2013, luând act de intrarea în vigoare a Legii nr. 6352, Tribunalul a examinat hotărârea din oficiu și a decis, în temeiul articolului 1 din aceasta, să suspende executarea hotărârii și să supună reclamanților o perioadă de supraveghere de trei ani la sfârșitul căreia, dacă reclamanții nu comit o nouă infracțiune similară, procesul lor ar fi declarat nul și neavenit. DREPTUL INTERN PERTINENT 11. Potrivit articolului 215 din Codul penal (Legea nr. 5237 din 26 septembrie 2004), astfel cum a fost în vigoare la data faptelor, a fost citit după cum urmează: Este o pedeapsă care poate merge până la doi ani de închisoare oricine face apololgie, o infracțiune sau o persoană din cauza infracțiunii pe care a comis-o. Legea de modificare a diferitelor legi în scopul optimizării eficienței serviciilor judiciare și al suspendării procedurilor și a pedepselor impuse în cauzele privind infracțiunile comise prin intermediul presei și al mijloacelor de informare în masă a intrat în vigoare la 2 iulie 2012. (c) și (3), care va fi suspendată pe o perioadă de trei ani pentru executarea oricărei pedepse care a devenit definitivă, constând într-o amendă sau într-o închisoare sub cinci ani, aplicată în vederea înjunghierii unei infracțiuni efectuate prin intermediul presei, al mass-mediei sau al altor mijloace de comunicare a gândirii și a libertății de exprimare, cu condiția ca tărâmul sancționat de o astfel de pedeapsă să fi fost comis înainte de 31 2 alin. (3) se referă la aplicarea perioadei de supraveghere de trei ani. O încălcare a dreptului lor la libertatea de exprimare în raport cu art. 10 din Convenție, ale cărei părți relevante în speță sunt astfel formulate Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de a înțelege și libertatea de a primi sau de a comunica informații sau idei fără a putea interveni din partea autorităților publice și fără condiții de frontieră. (...) În ceea ce privește exercitarea acestor libertăți, care implică obligații și responsabilități, pot fi supuse anumitor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, securității naționale, integrității teritoriale sau securității publice, apărării ordinii publice și prevenirii criminalității (...) 15. Guvernul ridică o singură excepție de la data la care aceasta nu are calitatea de victimă în raport cu hotărârile de suspendare la executarea pedepsei adoptate de instanțele interne. 16. Reclamanții nu s-au pronunțat asupra acestei excepții. 17. Curtea reamintește jurisprudența sa constantă din care reiese că, În principiu, o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este suficientă pentru a-i retrage calitatea de Victima mai întâi, în cazul în care autoritățile naționale au recunoscut, în mod explicit sau în esență, că încălcarea Convenției ( Murray c. Țările de Jos [GC], nr. 1051/10, § 83, 26 aprilie 2016). Curtea consideră că suspendarea la executarea pedepsei, în la fel de mult ca suspendarea la pronunțarea hotărârii, este inaptă să prevină sau să repare consecințele procedurii penale în mod direct efectuate de către persoana în cauză pe motiv de libertate de exprimare (a se vedea Kürkçü c. Turcia, n 4399/98, § 23, 27 iulie 2004 și, în ceea ce privește suspendarea la pronunțarea hotărârii, Ergündoćan c. Turcia. , nr. 48979/10, § 17, 17 aprilie 2018). Prin urmare, această excepție ar trebui respinsă. 19. Constatând, pe de altă parte, că acest Guvernul consideră că ingerința a fost prevăzută de lege, dar declară că este înmânată în fața înțelepciunii Curții, în ceea ce privește necesitatea de a interveni într-o societate democratică 22. Curtea amintește în primul rând că scandarea sloganurilor face parte integrantă din exercitarea dreptului la libertatea de exprimare (Savg 13304/03, § 40, 2 februarie 2010). Comisia consideră că, având în vedere efectul disuasiv pe care procedura penală în litigiu, condamnarea la închisoare și decizia de suspendare la executare, însoțită de o perioadă de supraveghere, l-au putut provoca, acestea analizând într-o ingerință în exercitarea de către persoana în cauză a dreptului său la libertatea de exprimare (K 43807/07, § 22, 29 noiembrie 2011; pentru efectele unei perioade de supraveghere, a se vedea, mutatis mutandis, țetin c. Turcia, n 42779/98, § 24, 20 decembrie 2005 23. Curtea constată că această interferență a fost prevăzută de art. 215 din Codul penal și urmărește un scop legitim, și anume protecția securității naționale și a ordinii publice, în sensul articolului 10 alineatul (2) din Convenție (printre altele, K 52056/08, § 35, 22 octombrie 2013). Rămâne întrebarea dacă ingerința era necesară într-o societate democratică 24. Adjectiv Statele contractante au o anumită marjă de apreciere pentru a judeca existența unei astfel de nevoi, dar această marjă este însoțită de un control european atât asupra legii, cât și asupra deciziilor care o aplică, chiar și atunci când au o jurisdicție independentă. Prin urmare, Curtea are competența de a se pronunța în ultimă instanță pe punctul de a afla dacă o restricție [GC], nr. 33348/96, § 88, CEDH 2004 XI, Mariya Alekhina și alții c. Rusia , nr. 38004/12, ê 200, 17 iulie 2018). 25. Curtea nu are ca sarcină, atunci când a exercitat acest control, să se substituie instanțelor naționale, ci să verifice din unghi al articolului 10 deciziile pe care le-au luat în temeiul puterii lor de apreciere (Ko . c. Polonia, nr 34598/12, § 37, 1 iunie 2017). Prin urmare, nu trebuie să se limiteze la a căuta dacă statul pârât și-a exercitat această putere de bună credință, cu grijă și în mod rezonabil ; el trebuie să ia în considerare ingerința în litigiu în lumina întregii cauze, inclusiv conținutul cuvintelor reproșate reclamanților și contextul în care aceștia le-au ținut Cumpǎnǎ și Mazżre, citată anterior, § 89. 26. Revinând la prezenta cauză, Curtea ia notă de faptul că Tribunalul a condamnat la penal pe reclamanți numai pe motiv că scandaseră un slogan precis: Biji serok Apo (punctul 9 de mai sus). Ea reamintește că a examinat deja conținutul acestui slogan și a considerat că mai mult decât a fost folosit de violență, nici de rezistență armată, nici de revoltă și că nu a determinat nici ura, ceea ce reprezintă un element esențial de luat în considerare (a se vedea în special Belgia c. Turcia, nr. 50171/09, § 35, 6 decembrie 2016, În speță, Curtea a acordat o atenție deosebită motivării hotărârii, a ținut seama și de circumstanțele specifice cazului de față, în special dificultățile legate de lupta împotriva terorismului (Bahçeci și Turanc. Turcia, 33340/03, § 30, 16 iunie 2009) și constată că reclamanții au scandat acest slogan în cadrul unei reuniuni politice și pașnice, constatând astfel că este imposibil să se determine, pe baza deciziilor instanțelor naționale, modul în care acestea și-au îndeplinit, în speță, sarcina de a pune în balanță libertatea de exprimare a reclamanților și obiectivele legitime urmărite ( 29. Curtea reamintește că, în cauze care ridicau probleme similare celor din prezenta specie, Curtea a concluzionat deja că încălcarea articolului 10 din Convenție (Kielćç și Eren, citată anterior, § 31, Belgia, menționat anterior, § 38. În cazul de față, Comisia consideră că a prezentat nici un fapt sau argument care ar putea duce la o concluzie diferită. 30. Prin urmare, având în vedere că instanțele naționale care nu au furnizat motive relevante și suficiente pentru a justifica ingerința în litigiu, Curtea consideră că condamnarea reclamanților la penalitate, chiar dacă, în final, executarea a fost suspendată sub rezerva unui termen de supraveghere de trei ani, era disproporționată în ceea ce privește obiectivele vizate și, prin urmare, nu a fost. necesar într-o societate democratică A existat, prin urmare, o încălcare a articolului 10 din Convenție. PE LEGĂTURA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIA 31. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 000 de lire turcești (TRY) (aproximativ 1 060 de euro (EUR) la data cererii) pentru prejudicii materiale și 7 000 de euro (aproximativ 2 473 de euro la data cererii) pentru prejudicii morale. 33. Guvernul contestă sumele. 34. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge cererea referitoare la aceasta. În schimb, hotărând în mod echitabil, aceasta acordă fiecăruia 2 000 EUR ca prejudiciu moral. Comisioane și cheltuieli de judecată 35. De asemenea, reclamanții solicită 500 de TRY (aproximativ 176 EUR la data cererii) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și 4 300 TRY (aproximativ 1 519 EUR la data cererii) pentru onorariile reprezentantului lor. Ei nu au prezentat niciun document în sprijinul cererii lor. 36. În ceea ce privește cererea privind cheltuielile și cheltuielile de judecată, Curtea o respinge pentru vinovăția celor care au prezentat documentele justificative în această privință (Merabishvili c. Georgia [GC], nr. 72508/13, § 370-372, 28 noiembrie 2017). Prin aceste motive, Curtea, la L.UNANIMITATE, declară că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească separat către Süleyman Yurtdaș și către Özgür Söylemez, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, suma de 2 000 EUR (două mii de euro), care trebuie convertită în moneda statului pârât, plus orice sumă care poate fi datorată de reclamanții cu titlu de impozit pe această sumă, pentru daune morale de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, această sumă va crește din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Hasan Bak Electroluxrc. Valeriu Grițco Președinte Adjunct [1] Această expresie kurdă poate fi tradusă prin mai degrabă în trăiască președintele Apo [Öcalan] [2] La momentul faptelor.