CtEDO 03.12.2019 Auto

CASE OF CIOBANU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA

RESPONDENT
MDA
HOTĂRÂRE
03.12.2019
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Article 6 - Right to a fair trial (Article 6 - Criminal proceedings;Article 6-1 - Fair hearing)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF CIOBANU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (CtEDO, 2019)
HUDOC · oficial

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE CIOBANU c. REPUBLICA MOLDOVA (Depunerea nr. 44896/11) HOTĂRÂREA Strasburg 3 decembrie 2019 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul lui Ciobanu c. Republica Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Egidijus Kūris, președinte, Valeriu Grițco, Darian Pavli, judecători, și Hasan Bakırcı, secretar adjunct al secțiunii, având deliberat în privat la 12 noiembrie 2019, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (n. 44896/11) împotriva Republicii Moldova depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) de un național moldovenesc, dl Mihail Ciobanu („reclamantul”), la 11 iulie 2011. Reclamantul a fost reprezentat de dl C. Tănase, avocat care practică în Chișinău. Guvernul moldovenesc (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl O. Rotari. Reclamantul a susținut, în special, că procedura penală împotriva acestuia nu a fost corectă în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. La 11 iunie 2018, guvernul a primit notificarea cererii. Guvernul a depus o declarație unilaterală și a invitat Curtea să elimine cererea, în conformitate cu art. 37 din Convenție. FACTE CIRCUMSTANTELE CAUZULUI Reclamantul s-a născut în 1987 și trăiește în Pfungen, Elveția. În ianuarie 2009, reclamantul a fost implicat într-un accident de mașină în Chișinău, din cauza căruia a murit o persoană și altul a fost rănit. Prin urmare, el a fost acuzat de conducere neschimbată ca urmare a morții și a rănirii persoanelor. La 15 aprilie 2010, Curtea de District Buiucani a achitat reclamantul, printre altele , pe baza mărturiilor martorilor. Curtea a ajuns la concluzia că au fost cele două victime și nu reclamantul care a fost responsabil pentru accident. Procurorul responsabil pentru cazul și una dintre familiile victimelor a apelat împotriva hotărârii. La 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Chișinău a susținut apelurile și a anulat hotărârea instanței de primă instanță. În acest sens, Curtea de Apel nu a auzit din nou martorii, ci a citit doar declarațiile lor înregistrate de instanța de primă instanță. Reclamantul a fost condamnat și a primit o condamnare suspendată de cinci ani de închisoare. El a depus un recurs asupra punctelor de drept și a argumentat, La 9 februarie 2011, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul reclamantului și a confirmat hotărârea Curții de Apel. art. 419 din Codul de Procedință Penală prevede că procedura de reexaminare a unui caz de recurs trebuie să urmeze normele generale pentru examinarea unui caz penal în primă instanță. 12. O hotărâre explicativă a Curții Supreme Plenare de Justiție, nr. 22 din 12 decembrie 2005, citită, în măsura în care este cazul, după cum urmează: „Pentru atenția dispozițiilor articolului 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, instanța de apel, după achitarea de către o instanță de primă instanță, nu poate ordona o condamnare pentru prima dată fără a auzi acuzatul sau evaluarea directă a dovezii.” HOTĂRÂREA GOVERNULUI DECIZIE DE APLICARE CONCURSAREA ARTICOLUL 37 AL CONVENȚIEIONIEI 13. La 14 februarie 2019, Guvernul a prezentat o declarație unilaterală similară cu cea din cazul Tahsin Acar c. Turcia ((obiecție preliminară) [GC], nr. 26307/95, CEDO 2003 VI) și au informat Curtea că sunt dispuși să accepte că a existat o încălcare a drepturilor reclamantului în temeiul art. 6 § 1 din Convenție. În ceea ce privește satisfacția echitabilă, ei au considerat că recunoașterea lor va fi, de asemenea, o justă satisfacție. Guvernul a invitat Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenția. 14. Reclamantul nu este de acord cu propunerea Guvernului și susține că are dreptul la prejudiciu moral și compensare pentru costuri și cheltuieli. 15. Curtea reiterează principiul stabilit în Nagmetov c. Rusia ([GC], nr. 35589/08, § 65, 30 martie 2017), în conformitate cu care o hotărâre în care se constată că încălcarea impune statului contestat o obligație juridică de a pune capăt încălcării și de a face reparații pentru consecințele sale, astfel încât să restabilească, cât mai mult posibil, situația existentă înainte de încălcare. Curtea este de părere că acest principiu este, de asemenea, aplicabil în cazurile actuale, în care un guvern încearcă să obțină o decizie de grevă prin intermediul unei declarații unilaterale (Decev v. Moldova (n. 2), nr. 7365/05, § 18, 24 februarie 2009). 16. Având în vedere circumstanțele cazului, Curtea nu este convinsă că reparația propusă de guvern ar „pune capăt încălcării și ar face reparații pentru consecințele sale, astfel încât să restabilească, în măsura posibilă, situația existentă înainte de încălcare”. În special, Curtea constată că, în recunoașterea faptului că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție, Guvernul nu a propus compensații pentru daune și costuri și cheltuieli morale. 17. Din motivele prezentate mai sus, Curtea constată că Guvernul nu a prezentat o declarație care să ofere o bază suficientă pentru a constata că respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție nu impune Curtea să continue examinarea cazului (a se vedea, prin contrast, Akman c. Turcia (striking out), nr. 37453/97, §§ 23-24, ECHR 2001 VI). 18. Astfel, Curtea respinge cererea Guvernului de a elimina cererea în temeiul articolului 37 din Convenție și va continua, în consecință, examinarea admisibilității și a meritelor cazului. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 AL CONVENȚIEIUNE 19. Reclamantul s-a plâns că procedura penală împotriva lui nu a fost corectă deoarece Curtea de Apel nu a ascultat martorii înainte de a-și anula achitarea. art. 6 § 1 din Convenție, în măsura în care este relevant, citește după cum urmează: „În decizia de a ... orice acuzație penală împotriva lui, toată lumea are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal ...” Curtea constată că cererea nu este, vădit nefondată în sensul art. (a) din Convenție, subliniază, de asemenea, că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, este necesar să fie declarată admisibilă. 22. Guvernul a fost de acord cu reclamantul și a recunoscut că a existat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție. 23. Curtea se referă la jurisprudența sa în cazul Dan v. Moldova (nr. 8999/07, § 34, 5 iulie 2011); Lazu v. Republica Moldova (nr. 46182/08, § 43, 5 iulie 2016); și Manoli v. Republica Moldova (nr. 56875/11, § 33, 28 februarie 2017), în cazul în care, în circumstanțe similare, a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. Având în vedere jurisprudența de mai sus și având în vedere recunoașterea clară a unei încălcări a guvernului, Curtea concluzionează că s-a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEII 24. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” Prejudiciu moral 25. Reclamantul a solicitat 25.000 de euro (EUR) în ceea ce privește prejudiciile morale care rezultă din încălcarea drepturilor Convenției sale. 26. Guvernul a fost de acord și a solicitat Curții să respingă reclamația ca fiind nefondată. 27. Curtea consideră că reclamantul trebuie să fi fost cauzat o anumită cantitate de stres și frustrare ca urmare a încălcării dreptului său la un proces echitabil. Evaluarea acesteia într-un mod echitabil, acordă reclamantului 2.000 EUR în ceea ce privește prejudiciile morale. Costuri și cheltuieli 28. Reclamantul a solicitat, de asemenea, 810 EUR pentru costurile și cheltuielile suportate în fața instanțelor naționale și în fața Curții. 29. Guvernul a contestat suma respectivă și a susținut că aceaceasta a fost excesivă și nefondată. 30. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și sunt rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. În acest caz, având în vedere documentele în posesia sa și criteriile de mai sus, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea întregii sume solicitate. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. PENTRU aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, respinge cererea guvernului de a elimina aplicarea din lista cazurilor sale; declara cererea admisibilă; că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare: (i) 2000 EUR (2 mii euro), plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale; (ii) 810 EUR (opt sute și zece euro), plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului, în ceea ce privește costurile și cheltuielile; (b) cel de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în perioada de decontare plus trei puncte procentuale; restul cererii reclamantei pentru o justă satisfacție. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 3 decembrie 2019, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Hasan Bakırcı Egidijus Kūris Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2019-06-18
0,94
CASE OF VIERU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA
SECOND SECTION CASE OF VIERU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (Application no. 25763/10) JUDGMENT STRASBOURG 18 June 2019 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Vieru v. the Republic of Moldova, The Eur
CtEDO 2022-02-01
0,94
CASE OF CRETU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA
SECOND SECTION CASE OF CRETU v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (Application no. 24737/15) JUDGMENT STRASBOURG 1 February 2022 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Cretu v. the Republic of Moldova, The
CtEDO 2019-10-01
0,94
CASE OF MOSCALCIUC v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA
SECOND SECTION CASE OF MOSCALCIUC v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (Application no. 42921/10) JUDGMENT STRASBOURG 1 October 2019 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Moscalciuc v. the Republic of Mold
CtEDO 2018-10-23
0,94
CASE OF COTEȚ v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA
SECOND SECTION CASE OF COTEȚ v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (Application no. 72238/14) JUDGMENT STRASBOURG 23 October 2018 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Coteț v. the Republic of Moldova, The
CtEDO 2019-12-03
0,94
CASE OF PREPELIȚA v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA
SECOND SECTION CASE OF PREPELIŢA v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (Application no. 50799/14) JUDGMENT STRASBOURG 3 December 2019 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Prepeliţa v. the Republic of Moldo
Sursă