CtEDO 10.12.2019 Auto

BASARABĂ c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
10.12.2019
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BASARABĂ c. ROUMANIE (CtEDO, 2019)
HUDOC · oficial

Comunicat la 10 decembrie 2019 SECȚIUNEA a patra Cerere nr. 46216/16 Petre BASARABĂ împotriva României introdusă la 29 iulie 2016 FOARTE DE LA L Aprilie 2009, la spitalul Bagdasar Arseni din București, din cauza severității stării sale. În ciuda intervenției chirurgicale, moartea sa a avut loc la data de 25 e.n. Aprilie 2009. Din documentele medicale prezentate în speță rezultă că soția reclamantului era într-o stare de comă atunci când a fost preluată de serviciul de ambulanțe și că moartea sa a avut loc din cauza unui accident vascular cerebral. Potrivit unui raport de expertiză medico-medicală legal, nu a existat nici o eroare individuală a medicilor care au avut loc în acest caz, ci un defect de îngrijire multidisciplinară; cu toate acestea, aceste deficiențe nu au fost decisive având în vedere gravitatea patologiei pacientei. La 21 aprilie 2011, reclamantul a solicitat deschiderea unei anchete penale pentru a stabili dacă personalul serviciului de ambulanță și al spitalului din Drobeta Turnu-Severin era responsabil pentru decesul soției sale. Tribunalul judecase, de fiecare dată, că ancheta fusese incompletă și că nu a clarificat dacă a existat o abatere medicală, având în vedere în special faptul că instana nu primise suficiente probe și că nu a identificat toți membrii personalului medical care au avut loc în speță și contribuiile acestora. Tribunalul a indicat la fiecare preluare elementele suplimentare de investigare care urmează să fie efectuate de Parchet. În cele din urmă, printr-o decizie înainte de a face trimitere la dreptul din 3 februarie 2016, instanța a confirmat decizia de clasificare a Parchetului, pe motiv că nu a existat nicio abatere medicală în speță și că deficiențele sistemului medical nu au avut consecințe, având în vedere gravitatea patologiei soției reclamantului. Din dosar reiese că reclamanta a sesizat, de asemenea, medici, dar nu indică la sfârșitul procedurii disciplinare. În plus, nu a reieșit că a constituit o parte civilă în cursul procedurii penale sau că a introdus o acțiune civilă separată. Invocând art. 2 din Convenție , reclamantul susține că decesul soției sale a fost cauzat de vinovățiile personalului medical care nu a intervenit cu profesionalism și rapiditate. Invocând art. 6 din convenție, se plânge că ancheta desfășurată în acest caz a fost lentă și incompletă. De asemenea, a declarat că nu a putut desemna un expert pentru a participa la realizarea expertizei medico-legale. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Reclamantul a epuizat căile de atac interne așa cum sunt prevăzute la art. 35 alin. (1) din Convenție În special, sistemul juridic național a pus la dispoziția reclamantului o acțiune civilă care, independent de procedurile penale și disciplinare, ar fi putut permite să se obțină o despăgubire adecvată pentru daunele suferite ca urmare a pretinsei abateri medicale ( Calvelli și Ciglio c. Italia [GC], n 32967/96, § 51, CEDH 2002 I și Lopes de Sousa Fernandes c. Portugalia [GC], n 56080/13, § 215 și 235, 19 decembrie 2017) A fost încălcat dreptul la viață al reclamantului protejat prin art. 2 din convenție (Lope de Sousa Fernandes, citată anterior, 1908196 și § 203) În special, Având în vedere obligațiile pozitive care decurg din art. 2 din Convenție, a existat în România la momentul respectiv un cadru de reglementare efectiv care să oblige instituțiile spitalicești să adopte măsurile corespunzătoare, în special o abordare în situații de acest gen, pentru a proteja viața pacienților Având în vedere obligațiile procedurale care decurg din art. 2 din Convenție, ancheta penală în speță a fost efectivă în sensul acestei dispoziții, ținând cont în special de faptul că instanța de primă instanță din Drobeta Turnu-Severin a retrimis cauza în două rânduri în fața Parchetului pe motivul că ancheta era incompletă În această privință, durata anchetei penale a afectat eficacitatea acesteia (a se vedea mutatis mutandis Nicolae Virgiliu Tănase c. România [GC], nr. 41720/13, § 171, 25 iunie 2019 cu referirea menționată) Guvernul este invitat să furnizeze o copie completă a dosarului penal în speță (n 12140/225/2011, 3004/225/2014 și 9748/225/2015).

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2022-11-22
0,96
BASARABĂ c. ROUMANIE
de coma « probablement » dû à une hémorragie cérébrale. Le requérant sollicita le transfert en hélicoptère de son épouse à Bucarest, ce que l’équipe médicale lui déconseilla. Il insista et le transfert fut autorisé, en ambulance. À l’hôpita
CtEDO 2019-11-20
0,95
VLĂSCEANU c. ROUMANIE
Communiquée le 20 novembre 2019 QUATRIÈME SECTION Requête n o 57068/16 Aurelia VLĂSCEANU contre la Roumanie introduite le 19 septembre 2016 OBJET DE L’AFFAIRE La requête concerne l’enquête relative au décès de la mère de la requérante. Aprè
CtEDO 2022-11-22
0,94
VLĂSCEANU c. ROUMANIE
pénale assortie d’une constitution de partie civile. Les autorités procédèrent à des actes d’enquête, dont notamment l’audition de la requérante et des médecins visés, dont S.M., C.M., A.E. et R.G., et la réalisation d’une expertise médico
CtEDO 2019-01-15
0,94
DEME c. ROUMANIE
Communiquée le 15 janvier 2019 QUATRIÈME SECTION Requête n o 7624/18 Gyula DEME contre la Roumanie introduite le 25 janvier 2018 OBJET DE L’AFFAIRE La requête concerne le décès du fils mineur du requérant prétendument en raison de négligenc
CtEDO 2020-11-26
0,93
PĂRĂUȘANU c. ROUMANIE
Communiquée le 26 novembre 2020 Publié le 14 décembre 2020 QUATRIÈME SECTION Requête n o 24032/18 Mirela Laura PĂRĂUȘANU et autres contre la Roumanie introduite le 15 May 2018 OBJET DE L’AFFAIRE La requête est présentée par trois requérants
Sursă