BASARABĂ c. ROUMANIE

Comunicat la 10 decembrie 2019 SECȚIUNEA a patra Cerere nr. 46216/16 Petre BASARABĂ împotriva României introdusă la 29 iulie 2016 FOARTE DE LA L Aprilie 2009, la spitalul Bagdasar Arseni din București, din cauza severității stării sale. În ciuda intervenției chirurgicale, moartea sa a avut loc la data de 25 e.n. Aprilie 2009. Din documentele medicale prezentate în speță rezultă că soția reclamantului era într-o stare de comă atunci când a fost preluată de serviciul de ambulanțe și că moartea sa a avut loc din cauza unui accident vascular cerebral. Potrivit unui raport de expertiză medico-medicală legal, nu a existat nici o eroare individuală a medicilor care au avut loc în acest caz, ci un defect de îngrijire multidisciplinară; cu toate acestea, aceste deficiențe nu au fost decisive având în vedere gravitatea patologiei pacientei.

La 21 aprilie 2011, reclamantul a solicitat deschiderea unei anchete penale pentru a stabili dacă personalul serviciului de ambulanță și al spitalului din Drobeta Turnu-Severin era responsabil pentru decesul soției sale. Tribunalul judecase, de fiecare dată, că ancheta fusese incompletă și că nu a clarificat dacă a existat o abatere medicală, având în vedere în special faptul că instana nu primise suficiente probe și că nu a identificat toți membrii personalului medical care au avut loc în speță și contribuiile acestora. Tribunalul a indicat la fiecare preluare elementele suplimentare de investigare care urmează să fie efectuate de Parchet.

În cele din urmă, printr-o decizie înainte de a face trimitere la dreptul din 3 februarie 2016, instanța a confirmat decizia de clasificare a Parchetului, pe motiv că nu a existat nicio abatere medicală în speță și că deficiențele sistemului medical nu au avut consecințe, având în vedere gravitatea patologiei soției reclamantului. Din dosar reiese că reclamanta a sesizat, de asemenea, medici, dar nu indică la sfârșitul procedurii disciplinare. În plus, nu a reieșit că a constituit o parte civilă în cursul procedurii penale sau că a introdus o acțiune civilă separată. Invocând art. 2 din Convenție , reclamantul susține că decesul soției sale a fost cauzat de vinovățiile personalului medical care nu a intervenit cu profesionalism și rapiditate.

Invocând art. 6 din convenție, se plânge că ancheta desfășurată în acest caz a fost lentă și incompletă. De asemenea, a declarat că nu a putut desemna un expert pentru a participa la realizarea expertizei medico-legale.

RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Reclamantul a epuizat căile de atac interne așa cum sunt prevăzute la art. 35 alin. (1) din Convenție În special, sistemul juridic național a pus la dispoziția reclamantului o acțiune civilă care, independent de procedurile penale și disciplinare, ar fi putut permite să se obțină o despăgubire adecvată pentru daunele suferite ca urmare a pretinsei abateri medicale ( Calvelli și Ciglio c. Italia [GC], n 32967/96, § 51, CEDH 2002 I și Lopes de Sousa Fernandes c. Portugalia [GC], n 56080/13, § 215 și 235, 19 decembrie 2017) A fost încălcat dreptul la viață al reclamantului protejat prin art. 2 din convenție (Lope de Sousa Fernandes, citată anterior, 1908196 și § 203) În special, Având în vedere obligațiile pozitive care decurg din art. 2 din Convenție, a existat în România la momentul respectiv un cadru de reglementare efectiv care să oblige instituțiile spitalicești să adopte măsurile corespunzătoare, în special o abordare în situații de acest gen, pentru a proteja viața pacienților Având în vedere obligațiile procedurale care decurg din art. 2 din Convenție, ancheta penală în speță a fost efectivă în sensul acestei dispoziții, ținând cont în special de faptul că instanța de primă instanță din Drobeta Turnu-Severin a retrimis cauza în două rânduri în fața Parchetului pe motivul că ancheta era incompletă În această privință,

durata anchetei penale a afectat eficacitatea acesteia (a se vedea mutatis mutandis Nicolae Virgiliu Tănase c. România [GC], nr. 41720/13, § 171, 25 iunie 2019 cu referirea menționată) Guvernul este invitat să furnizeze o copie completă a dosarului penal în speță (n 12140/225/2011, 3004/225/2014 și 9748/225/2015).

Communiquée le 10 décembre 2019

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 46216/16 Petre BASARABĂ contre la Roumanie introduite le 29 juillet 2016

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’enquête relative au décès de l’épouse du requérant survenu à l’hôpital. Le 21 avril 2009, celle-ci a été amenée par ambulance à l’hôpital de Drobeta Turnu-Severin d’où elle a été transférée, le 22 avril 2009, à l’hôpital de Bagdasar Arseni à Bucarest en raison de la gravité de son état. Malgré une intervention chirurgicale, son décès y est survenu le 25 avril 2009. Il résulte des documents médicaux soumis en l’espèce que l’épouse du requérant était dans un état de coma lorsqu’elle a été prise en charge par le service d’ambulances et que son décès est intervenu en raison d’un accident vasculaire cérébral. Selon un rapport d’expertise médico ‑ légale, il n’y avait pas eu de faute individuelle des médecins qui sont intervenus en l’espèce, mais un défaut de prise en charge multidisciplinaire ; cependant ces déficiences n’ont pas été décisives vu la gravité de la pathologie de la patiente.

Le 21 avril 2011, le requérant a demandé l’ouverture d’une enquête pénale pour déterminer si le personnel du service d’ambulances et de l’hôpital de Drobeta Turnu-Severin était responsable du décès de son épouse. L’affaire a été renvoyée à deux reprises au parquet par le tribunal de première instance de Drobeta Turnu-Severin (décisions des 14 décembre 2011 et 16 avril 2014). Le tribunal avait jugé, à chaque fois, que l’enquête avait été incomplète et n’avait pas clarifié s’il y avait eu faute médicale compte tenu notamment du fait que le parquet n’avait pas recueilli de preuves suffisantes et qu’il n’avait pas identifié tous les membres du personnel médical qui étaient intervenus en l’espèce et leurs contributions respectives.

Le tribunal a indiqué à chaque reprise des éléments supplémentaires d’enquête à effectuer par le parquet. Enfin, par une décision avant dire droit du 3 février 2016, le tribunal a confirmé la décision de classement du parquet, au motif qu’il n’y avait pas eu de faute médicale en l’espèce et que les déficiences du système médical n’ont pas eu de conséquences compte tenu de la gravité de la pathologie de l’épouse du requérant. Il ressort du dossier que le requérant avait également saisi l’Ordre des médecins, mais il n’indique pas l’issue de la procédure disciplinaire. En outre, n’apparait pas qu’il se soit constitué partie civile au cours de la procédure pénale ou qu’il ait formé une action civile séparée.

Invoquant l’article 2 de la Convention , le requérant allègue que le décès de son épouse a été dû aux fautes du personnel médical qui n’est pas intervenu avec professionnalisme et avec rapidité. Invoquant l’article 6 de la Convention , il se plaint que l’enquête menée en l’espèce a été lente et incomplète. Il allègue également qu’il n’a pas pu désigner un expert pour participer à la réalisation des expertises médico-légales.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes tel qu’exigé par l’article 35 § 1 de la Convention ? En particulier, le système juridique national mettait-il à la disposition du requérant un recours civil qui, indépendamment de l’issue des procédures pénale et disciplinaire, aurait pu permettre d’obtenir une réparation adéquate pour les dommages subis à la suite de la faute médicale alléguée ( Calvelli et Ciglio c. Italie [GC], n o 32967/96, § 51, CEDH 2002 ‑ I, et Lopes de Sousa Fernandes c. Portugal [GC], n o 56080/13, §§ 215 et 235, 19 décembre 2017) ? 2. Y a-t-il eu atteinte au droit à la vie de l’épouse du requérant protégé par l’article 2 de la Convention ( Lopes de Sousa Fernandes , précité, §§ 1908196 et § 203) ? En particulier, 3. Compte tenu des obligations positives découlant de l’article 2 de la Convention, y avait-il en Roumanie à l’époque des faits un cadre réglementaire effectif obligeant les établissements hospitaliers à adopter les mesures appropriées, notamment une prise en charge dans des situations telle celle en l’espèce, pour protéger la vie des patients ? 4. Compte tenu des obligations procédurales découlant de l’article 2 de la Convention, l’enquête pénale menée en l’espèce a-t-elle été effective au sens de cette disposition,

compte tenu notamment du fait que le tribunal de première instance de Drobeta Turnu-Severin a renvoyé l’affaire à deux reprises au parquet au motif que l’enquête était incomplète ? À cet égard, la durée de l’enquête pénale a-t-elle affecté son effectivité (voir, mutatis mutandis , Nicolae Virgiliu Tănase c. Roumanie [GC], n o 41720/13, § 171, 25 juin 2019 avec la référence citée) ? Le Gouvernement est invité à fournir une copie intégrale du dossier pénal en l’espèce (n os 12140/225/2011, 3004/225/2014 et 9748/225/2015).