- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 30 ianuarie 2020
- Stat pârât
- ITA
- Concluzia
- Affaire communiquée
Ekoh împotriva Italiei
Traducere în română AI
Comunicată pe 30 ianuarie 2020 Publicată pe 17 februarie 2020
PRIMA SECȚIUNE
Cerere nr o 43088/18 Law F. Ikevilo EKOH și Agnes Ngozi EKOH împotriva Italiei introdusă pe 6 septembrie 2018
OBIECTUL DOSARULUI
Dosarul se referă la imposibilitatea reclamanților, părinți ai patru copii încredințați serviciilor sociale și plasați în cadrul diferitelor familii purtătoare, de a-și exercita dreptul de vizită.
ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRȚILOR
1. A existat o încălcare a dreptului reclamanților la respectarea vieții lor private și familiale, în sensul articolului 8 § 1 al Convenției, din cauza presupusei lipse de diligență a autorităților competente pentru a realiza punerea în aplicare a dreptului lor de vizită ? 2. În special, au satisfăcut autoritățile italiene obligațiile lor pozitive definite de jurisprudența Curții privind articolul 8 ( Strand Lobben și alții c. Norvegia [MC], nr o 37283/13, 10 septembrie 2019). Au luat autoritățile respective ‑ toate măsurile care ar fi putut fi rezonabil așteptate de ele pentru a permite refacerea relațiilor între reclamanți și copii și pentru a respecta un echilibru echitabil între interesele în joc ? Și aceasta, ținând seama, în special, de faptul că serviciile sociale din Padova nu au executat hotărârea tribunalului pentru copii din Veneția din 2012 ? 3. Au lăsat autoritățile să se consolideze o situație de fapt instalată cu dispreț față de hotărâri judecătorești ?
Communiquée le 30 janvier 2020 Publié le 17 février 2020
PREMIÈRE SECTION
Requête n o 43088/18 Law F. Ikevilo EKOH et Agnes Ngozi EKOH contre l’Italie introduite le 6 septembre 2018
OBJET DE L’AFFAIRE
L’affaire porte sur l’impossibilité pour les requérants, parents de quatre enfants confiés aux services sociaux et placés au sein de différentes familles d’accueil, d’exercer leur droit de visite.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. Y a-t-il eu atteinte au droit des requérants au respect de leur vie privée et familiale, au sens de l’article 8 § 1 de la Convention, en raison du prétendu manque de diligence des autorités compétentes afin d’obtenir la mise en œuvre de leur droit de visite ? 2. En particulier, les autorités italiennes ont-elles satisfait à leurs obligations positives définies par la jurisprudence de la Cour sur l’article 8 ( Strand Lobben et autres c. Norvège [GC], n o 37283/13, 10 septembre 2019). Lesdites autorités ont ‑ elles pris toutes les mesures que l’on pouvait raisonnablement exiger d’elles de manière à permettre la reconstitution des rapports entre les requérants et les enfants et à respecter un juste équilibre entre les intérêts en jeu ? Et ce, eu égard, notamment, à ce que les services sociaux de Padoue n’ont pas exécuté la décision du tribunal pour enfants de Venise de 2012 ? 3. Les autorités ont-elles laissé se consolider une situation de fait installée au mépris de décisions judiciaires ?