GUARDIANI c. ITALIE

Comunicată la 9 iulie 2020 Publicată la 27 iulie 2020 prima secțiune Cerere nr 24002/20 Marco GUARDIANI împotriva Italiei introdusă la 8 iunie 2020 Cererea se referă la presupusa încălcare a dreptului la respectarea vieții de familie al reclamantului din cauza faptului că acesta din urmă își exercită dreptul de vizită în condițiile stabilite de instanțe, din cauza eșecului pretins al autorităților naționale de a lua măsuri pentru a asigura punerea în aplicare a dreptului său de vizită. A fost încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta viața de familie în sensul art. 8 alin. (1) din Convenție, din cauza pretinsei lipse de diligență a autorităților competente sesizate de către persoana respectivă, în scopul de a obține punerea în aplicare a dreptului său de vizită stabilit de instanțele interne Autoritățile naționale au adoptat toate măsurile pe care le putea solicita în mod rezonabil pentru a asigura un echilibru corect între diferitele interese prezente în speță, având în vedere în special faptul că reclamantul are mai mult contact cu fiica sa în ceea ce privește decizia Tribunalului pentru copii din 2019 care îi recunoaște în mod provizoriu dreptul de vizită pe motiv de o zi pe săptămână pentru o perioadă de trei ore Procesul decizional care conduce la hotărârile instanțelor interne a fost echitabil și a respectat în mod corespunzător interesele protejate prin art. 8 din convenție, ținând seama în special de durata procedurii? ( mutatis mutandis Improva c. Italia, 66396/14 mai 2017) Guvernul este invitat să transmită Curții raportul landului expert privind actualizarea situației familiale, solicitat de instanță până la 7 martie 2020.

Communiquée le 9 juillet 2020

Publié le 27 juillet 2020

PREMIÈRE SECTION

Requête n

o

24002/20

Marco GUARDIANI

contre l’Italie

introduite le 8 juin 2020

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la violation alléguée du droit au respect de la vie familiale du requérant en raison de l’impossibilité pour ce dernier d’exercer son droit de visite dans les conditions fixées par les tribunaux, à cause de la défaillance alléguée des autorités nationales de prendre des mesures afin d’assurer la mise en œuvre de son droit de visite.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de sa vie familiale au sens de l’article 8 § 1 de la Convention, en raison du prétendu manque de diligence des autorités compétentes saisies par l’intéressé, afin d’obtenir la mise en œuvre de son droit de visite établi par les juridictions internes

? Les autorités nationales ont-elles adopté toutes les mesures que l’on pouvait raisonnablement exiger d’elles pour faire respecter un juste équilibre entre les divers intérêts présents en l’espèce compte tenu en particulier de ce que le requérant n’a plus de contact avec sa fille nonobstant la décision du tribunal des enfants en 2019 lui reconnaissant provisoirement un droit de visite à raison d’un jour par semaine pendant une durée de trois heures

?

2.

Le processus décisionnel débouchant sur les décisions des juridictions internes a-t-il été équitable et a-t-il respecté comme il se doit les intérêts protégés par l’article 8 de la Convention compte tenu, en particulier de la durée de la procédure? (

mutatis mutandis

Improta c. Italie,

n

o

66396/14

,

4

mai 2017)

?

3.

Le Gouvernement est invité à faire parvenir à la Cour le rapport de l’expert concernant la mise à jour de la situation familiale, demandé par le tribunal pour le 7 mars 2020.