- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 6 februarie 2020
- Stat pârât
- UKR
- Articole
- Articolul 3
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 3
Gerasin împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
CAUZUL CU PREZENTA SECȚIUNE DE GERASIN v. UKRAINE (Declarația nr. 49614/18) JUDGMENT STRASBOURG 6 februarie 2020 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Gerasin v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, Președinte, Mārti ustedš Mits, Ltif Hüseynov, judecători și Liv Tigerstedt, Acting Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 16 ianuarie 2020, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Ucrainei depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 23 octombrie 2018. Reclamantul a fost reprezentat de dl V.O.
Poyarkov, un avocat practicant în Odesa. Avizul cererii a fost dat guvernului ucrainean („Guvernul”). FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul a susținut că nu a primit asistență medicală adecvată în detenție. ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 3 A CONVENȚIEI Reclamantul s-a plâns că nu i s-a acordat un tratament medical adecvat în detenție. El s-a bazat pe art. 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „Nimeni nu va fi supus unei torturi sau unui tratament sau pedepsei inumane sau degradante.” Curtea remarcă că reclamantul a suferit de condiții medicale grave, așa cum se indică în tabelul adăugat, care a afectat funcționarea sa zilnică.
Prin urmare, el ar fi putut avea o mare anxietate în ceea ce privește dacă asistența medicală furnizată este adecvată.
Curtea reiterează că „adaptarea” asistenței medicale rămâne cel mai dificil element de determinat (a se vedea Blokhin v. Rusia [GC], nr. 47152/06, § 137, CEDH 2016). A clarificat în acest context că autoritățile trebuie să asigure că diagnosticul și îngrijirea sunt prompte și exacte (a se vedea, de exemplu, Gorbulya c. Rusia , nr. 31535/09, § 62, 6 martie 2014, și Pokhlebin c. Ucraina , nr. 35581/06, § 62, 20 mai 2010, cu alte referințe) și că, în cazul în care este necesară prin natura unei afecțiuni medicale, supravegherea este regulată și sistematică și implică o strategie terapeutică cuprinzătoare menită să trateze cu succes problemele de sănătate ale deținutului sau să împiedice aglomerarea lor (a se vedea, printre altele, Ukhan v. Ucraina , nr. 30628/02 , § 74, 18 decembrie 2008, și Kolesnikovich v. Rusia , nr. 44694/13, § 70, 22 martie 2016, cu alte referințe . Curtea subliniază că tratamentul medical în cadrul centrelor de închisoare trebuie să fie adecvat și comparabil cu calitatea tratamentului pe care autoritățile de stat s-au angajat să le prevadă pentru întregul populație.
Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că fiecare deținut trebuie garantat același nivel de tratament medical disponibil în cele mai bune instituții de sănătate din afara centrelor de închisoare (a se vedea, de exemplu, Sadretdinov c. Rusia , nr. 17564/06, § 67, 24 mai 2016, și Konovalchuk c. Ucraina , nr. 31928/15, § 52, 13 octombrie 2016, cu alte referințe) După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea a identificat deficiențele din tratamentul medical al reclamantului care sunt enumerate în tabelul anexat.
Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiunile similare celor din acest caz (a se vedea Nevmerzhitsky c. Ucraina, nr. 54825/00, §§ 103-05, CEDH 2005 II; Melnik c. Ucraina, nr. 722886/01, §§ 104-06, 28 martie 2006; și Logvinko c. Ucraina, nr. 13448/07, §§ 68-78, 14 octombrie 2010). Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, reclamantul nu a primit asistență medicală cuprinzătoare și adecvată în timpul detenției. 10. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie încălcarea articolului 3 din convenție.
APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEIII 11. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei Parte contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 12. Legea (a se vedea, în special, Logvinko c. Ucraina, citată mai sus, §§ 89-95), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul anexat. 13. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
Declară că cererea este admisibilă; Declară că dezvăluie încălcarea articolului 3 din Convenție din cauza asistenței medicale inadecvate în detenție; Deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 6 februarie 2020, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Liv Tigerstedt Gabriele Kucsko-Stadlmayer Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 3 din Convenție (trat medical neadecvat în detenție) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Data nașterii Condiții medicale principale Latitudine în tratamentul medical Valoarea acordată pentru prejudiciu material și moral per reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 49614/18 23/10/2018 Tornike GERASIN 02/10/1984 paralizie a membrelor mici și paraparezii membrelor superioare, imposibilitatea de a se muta și de a se servi fără asistență permanentă a altor persoane lipsa de personal instruit pentru a sprijini reclamantul în nevoile sale zilnice, lipsa de echipament (scaune de roți), refuzul de a spitaliza reclamantul la avizul medicului 27/09/2018 la 22/11/2018 1 lună și 27 zile 7,500 250 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului.
[2] În plus, orice impozit care poate fi imputabil reclamantului.
FIFTH SECTION
CASE OF GERASIN v. UKRAINE (Application no. 49614/18) JUDGMENT STRASBOURG 6 February 2020 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Gerasin v. Ukraine, The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, President, Mārtiņš Mits, Lәtif Hüseynov, judges, and Liv Tigerstedt, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 16 January 2020, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Ukraine lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 23 October 2018.
The applicant was represented by Mr V.O. Poyarkov, a lawyer practising in Odesa.
Notice of the application was given to the Ukrainian Government (“the Government”). THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant alleged that he did not receive adequate medical care in detention. THE LAW
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 3 OF THE CONVENTION
6. The applicant complained that he was not afforded adequate medical treatment in detention. He relied on Article 3 of the Convention, which reads as follows: Article 3 “No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.”
The Court notes that the applicant suffered from serious medical conditions, as indicated in the appended table, which affected his everyday functioning. Therefore he could have experienced considerable anxiety as to whether the medical care provided to him was adequate.
The Court reiterates that the “adequacy” of medical assistance remains the most difficult element to determine (see Blokhin v. Russia [GC], no. 47152/06, § 137, ECHR 2016). It has clarified in this context that the authorities must ensure that diagnosis and care are prompt and accurate (see, for example, Gorbulya v. Russia , no. 31535/09, § 62, 6 March 2014, and Pokhlebin v. Ukraine , no. 35581/06, § 62, 20 May 2010, with further references) and that ‒ where necessitated by the nature of a medical condition ‒ supervision is regular and systematic and involves a comprehensive therapeutic strategy aimed at successfully treating the detainee’s health problems or preventing their aggravation (see, inter alia , Ukhan v. Ukraine , no. 30628/02, § 74, 18 December 2008, and Kolesnikovich v. Russia , no. 44694/13, § 70, 22 March 2016, with further references). The Court stresses that medical treatment within prison facilities must be appropriate and comparable to the quality of treatment which the State authorities have committed themselves to providing for the entirety of the population. Nevertheless, this does not mean that each detainee must be guaranteed the same level of medical treatment that is available in the best health establishments outside prison facilities (see, for instance, Sadretdinov v. Russia , no. 17564/06, § 67, 24 May 2016, and Konovalchuk v. Ukraine , no. 31928/15, § 52, 13 October 2016, with further references)
Having examined all the material submitted to it, the Court has identified the shortcomings in the applicant’s medical treatment which are listed in the appended table. The Court has already found a violation in respect of issues similar to those in the present case (see Nevmerzhitsky v. Ukraine, no. 54825/00, §§ 103-05, ECHR 2005 II; Melnik v. Ukraine, no. 72286/01, §§ 104-06, 28 March 2006; and Logvinenko v. Ukraine, no. 13448/07, §§ 68-78, 14 October 2010). Bearing in mind its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicant did not receive comprehensive and adequate medical care whilst in detention.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 3 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
11. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Logvinenko v. Ukraine, cited above, §§ 89-95), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the application admissible; Holds that it discloses a breach of Article 3 of the Convention on account of the inadequate medical care in detention; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 6 February 2020, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Liv Tigerstedt Gabriele Kucsko-Stadlmayer Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 3 of the Convention (inadequate medical treatment in detention) Application no. Date of introduction Applicant’s name Date of birth Principal medical condition Shortcomings in medical treatment Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage per applicant (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses per application (in euros) [2] 49614/18 23/10/2018 Tornike GERASIN 02/10/1984 paralysis of lower limbs and paraparesis of upper limbs, impossibility to move and serve himself without permanent assistance of another person lack of trained personnel to assist the applicant in his every-day needs, lack of equipment (wheelchair), refusal to hospitalise the applicant upon the doctors’ advice 27/09/2018 to 22/11/2018 1 month and 27 days 7,500 250 [1] . Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] . Plus any tax that may be chargeable to the applicant.