SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 66846/12 Senar DOLAZ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 11 februarie 2020 într-un comitet compus din Valeriu Grițco, președinte, Arnfinn Bårdsen, Peeter Roosma, judecători, și din Hasan Bak Având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 30 octombrie 2019 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, precum și răspunsul reclamantului la această declarație, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Senar Dolaz, este un resortisant turc născut în 1976 și deținut în Van. Guvernul turc ( A fost reprezentat de agentul său. Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul, aflat într-o închisoare la fața locului, se plângea de sechestrarea de către autoritățile naționale a unei reviste compuse din caricaturi pe care le crease, atunci când a dorit să-l adreseze unei persoane deținute într-o altă închisoare. Cererea fusese comunicată guvernului din Jurisdicție Pârâta a susținut că confiscarea de către autoritățile penitenciare a eboșei sale de revistă constituie o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare. Aceasta invoca art. 10 din convenție. După eșecul încercărilor de soluționare amiabilă, printr-o scrisoare din 30 octombrie 2019 Guvernul a informat Curtea că are în vedere formularea unei declarații unilaterale pentru a soluționa problema ridicată de cerere. În plus, a invitat Curtea să elimine rolul Curții în aplicarea articolului 37 din convenție. The Government of Turkey hereby wish to express by way of unilateral declaration its acknowledgement that seizure of cartoon draft in the present case did not meet the standard enshrined in Article 10 of the Convention. I prin urmare declaration that the Government of Turkey offers to pay the applicant Senar Dolaz, 1300 EUR (EUR). Acest sum, which is considered to be aptate in the light of the jurisprudence of the Court, covers any pecuniary and moraly damage as well as costs and expenses, and shall be paid in Turkish Liras, free of any tax that may be applicable. The sum shall be plata within three months from the data of delivery of decision by the Court pursuant to Article 37§ I of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case. The Government respectfully invitas the Court to declaration that it is not justited anymore to continue the examination of the application and to strike the case out of its lists in acordance with Article 37 of the convention. Partea reclamantă nu a răspuns la scrisoarea Curții care a invitat să prezinte eventualele comentarii ca răspuns la declarația guvernului. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Curții amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. În acest scop, Curtea a examinat declarația în lumina principiilor pe care le consacră jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, § 77, CEDH 2003 VI, WAZA Sp. z o.o. c. Polonia (dec.), n 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.), n 28953/03, 18 septembrie 2007). Curtea a stabilit într-o serie de cauze, printre care cele îndreptate împotriva Turciei, practica sa în ceea ce privește obiecțiunile întemeiate pe încălcarea dreptului la libertatea de exprimare (a se vedea, de exemplu, Bedat c. Elveția [GC], nr. 56925/08, § 48-81, CEDH 2016, SARSIGül c. Turcia, n 28691/05, § 33, 23 mai 2017, Kula c. Turcia, n 2023/06, § 38, 45 și 46, 19 iunie 2018, În ceea ce privește natura concesiunilor pe care le conține declarația guvernului, precum și în ceea ce privește suma propusă a despăgubirii, Comisia consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererii [art. 37 alineatul (c) ]. În plus, în lumina considerațiilor de mai sus și în special având în vedere jurisprudența sa clară și abundentă în această privință, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta să nu fie supusă examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în fine] Curtea interpretează această declarație în sensul că această sumă, convertită în cărți turcești la rata aplicabilă la data plății, trebuie plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În lipsa decontării în termenul respectiv, guvernul va trebui să plătească, începând cu data expirării acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de faptul că termenii declarației guvernului pârât cu privire la art. 10 din Convenție și modalitățile prevăzute pentru asigurarea respectării angajamentelor astfel asumate decid să șteargă cererea de rol în aplicarea art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție.
Requête n
o
66846/12
Senar DOLAZ
contre la Turquie
La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 11 février 2020 en un comité composé de
:
Valeriu Grițco,
président,
Arnfinn Bårdsen,
Peeter Roosma,
juges,
et de Hasan Bakırcı,
greffier de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 27 août 2012,
Vu la déclaration déposée par le gouvernement défendeur le 30 octobre 2019 et invitant la Cour à rayer la requête du rôle, ainsi que la réponse de la partie requérante
à cette déclaration,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Senar Dolaz, est un ressortissant turc né en 1976 et détenu à Van.
Le gouvernement turc («
le Gouvernement
») a été représenté par son agent.
Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant, détenu dans une prison à l’époque des faits, se plaignait de la saisie par les autorités pénitentiaires d’une ébauche de magazine composée des caricatures qu’il avait créées, lorsqu’il voulait l’adresser à une personne détenue dans une autre prison.
La requête avait été communiquée au Gouvernement
.
La partie requérante alléguait que la saisie de son ébauche de magazine par les autorités pénitentiaires constituait une atteinte de son droit à la liberté d’expression. Elle invoquait l’article 10 de la Convention.
Après l’échec des tentatives de règlement amiable, par une lettre du 30
octobre 2019 le Gouvernement a informé la Cour qu’il envisageait de formuler une déclaration unilatérale afin de résoudre la question soulevée par la requête. Il a en outre invité la Cour à rayer celle-ci du rôle en application de l’article 37 de la Convention.
La déclaration était ainsi libellée
:
«
The Government of Turkey hereby wish to express by way of unilateral declaration its acknowledgement that seizure of cartoon draft in the present case did not meet the standards enshrined in Article 10 of the Convention.
I therefore declare that the Government of Turkey offers to pay the applicant Senar Dolaz, 1300 euros (EUR). This sum, which is considered to be appropriate in the light of the jurisprudence of the Court, covers any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, and shall be paid in Turkish Liras, free of any tax that may be applicable. The sum shall be payable within three months from the date of delivery of decision by the Court pursuant to Article 37 § l of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case.
The Government respectfully invites the Court to declare that it is not justified anymore to continue the examination of the application and to strike the case out of its lists in accordance with Article 37 of the Convention.
»
La partie requérante n’a pas répondu à la lettre de la Cour l’invitant à soumettre ses commentaires éventuels en réponse à la déclaration du Gouvernement.
La Cour rappelle qu’en vertu de l’article 37 de la Convention, à tout moment de la procédure, elle peut décider de rayer une requête du rôle lorsque les circonstances l’amènent à l’une des conclusions énoncées aux alinéas a), b) ou c) du paragraphe 1 de cet article. L’article 37 § 1 c) lui permet en particulier de rayer une affaire du rôle si
:
«
pour tout autre motif dont la Cour constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête
».
La Cour rappelle aussi que, dans certaines circonstances, il peut être indiqué de rayer une requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) sur la base d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur même si le requérant souhaite que l’examen de l’affaire se poursuive.
À cette fin, la Cour a examiné la déclaration à la lumière des principes que consacre sa jurisprudence, en particulier l’arrêt
Tahsin Acar
(
Tahsin Acar c. Turquie
(question préliminaire) [GC],
n
o
26307/95, §§
75
‑
‑
VI,
WAZA Sp. z o.o. c. Pologne
(déc.), n
o
11602/02, 26 juin 2007, et
Sulwińska c. Pologne
(déc.), n
o
28953/03, 18 septembre 2007).
La Cour a établi dans un certain nombre d’affaires, dont celles dirigées contre la Turquie, sa pratique en ce qui concerne les griefs tirés de la violation du droit à la liberté d’expression (voir, par exemple,
Bédat c.
Suisse
[GC], n
o
Sarıgül c. Turquie
, n
o
28691/05, §§
29
‑
33, 23 mai 2017,
Kula c.
Turquie
, n
o
20233/06, §§ 38, 45 et 46, 19 juin 2018,
et
Günana et autres c. Turquie
, n
o
70934/10 et 4 autres, §§ 67 et 68, 20 novembre 2018).
Eu égard à la nature des concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée – qui est conforme aux montants alloués dans des affaires similaires –, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article 37 §
1
c)).
En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, et eu égard en particulier à sa jurisprudence claire et abondante à ce sujet, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas qu’elle poursuive l’examen de la requête (article 37 § 1
in fine
).
La Cour interprète cette déclaration dans le sens que cette somme, convertie en livres turques au taux applicable à la date du paiement, devra être versée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’homme. À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement devra verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, la requête pourrait être réinscrite au rôle en vertu de l’article 37 § 2 de la Convention (
Josipović c. Serbie
(déc.), nº 18369/07, 4 mars 2008).
En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Prend acte
des termes de la déclaration du gouvernement défendeur concernant l’article 10 de la Convention et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris
;
Décide
de rayer la requête du rôle en application de l’article
37 § 1 c) de la Convention.
Fait en français puis communiqué par écrit le 19 mars 2020.
Hasan Bakırcı
Valeriu Grițco
Greffier Adjoint
Président