Povarov împotriva Ucrainei

CASE OF POVAROV v. UKRAINE (recurentă nr. 7220/19) DECIZIE STRAȘBOURG 20 februarie 2020 Această hotărâre este definitivă, dar poate fi supusă unor corecții redacționale.În cazul POVAROV împotriva Ucrainei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Cincia), întrunind un comitet care a fost alcătuit după: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, Gołławka, Martin Mitszarski (Litov), Gułyn Mitszewski (Litov), a adoptat o hotărâre în această privință, în secția 1 din 30 ianuarie 2020, a declarat că, în urma unei decizii luate în această privință, Curtea a adoptat o decizie de suspendare a unei două zile de la data adoptării hotărârii (Secția 1), cu titlu de: "Primă instanță", în această sețiune. Cazul a fost inițiat pe baza unei plângeri depuse la 21 ianuarie 2019 în fața Curții împotriva Ucrainei pe baza articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare Convenție).

2. Reclamantul s-a plâns în principal de prelungirea excesivă a detenției sale în timpul anchetei preliminar. El s-a referit la art. 5 alineatul (3) din Convenție, care prevede următoarele: art. 5 alineatul (3) Fiecare persoană arestată sau reținută în conformitate cu dispozițiile subpunctului c al paragrafului 1 din acest articol ... trebuie să fie asigurată că cauza este examinată de către instanță pe parcursul unui termen rezonabil sau eliberată în timpul procedurilor. O astfel de eliberare poate fi condiționată de garanțiile de a apărea la instanțele de audiere. 7.Curtea observă că principiile generale privind dreptul la o examinare judiciară pe parcursul unui termen rezonabil sau eliberare în timpul procedurilor, garantate de art. 5 alineatul (3) din Convenție, au fost stabilite împotriva hotărârilor sale anterioare (vezi, printre multe alte cazuri, Hotărârea în Polonia [KV] (KV] v. Polonia (KVud) (Pud).

În dosarele principale Kharchenko împotriva Ucrainei (dosarul nr. 40107/02, din 10 februarie 2011) și Ignatov împotriva Ucrainei (dosarul nr. 40583/15, din 15 decembrie 2016) Curtea a constatat deja încălcări în ceea ce privește aspecte similare celor examinate în această cauză. După examinarea tuturor materialelor disponibile, Curtea nu observă niciun fapt sau niciun argument care să-l convingă să ajungă la o altă concluzie cu privire la acceptabilitatea și esența acestor plângeri. Având în vedere practica sa pe această temă, Curtea consideră că, în acest caz, durata de detenție a reclamantului în timpul anchetei pre-judiciare a fost excesivă.

Reclamanta nu este manifest nefondata in sensul articolului 35 alineatul (3) din Conventie si nu este inadmisibilă pe alte motive.De aceea, trebuie recunoscuta ca fiind admisibilă.După ce a examinat toate materialele disponibile, Curtea ajunge la concluzia că ea dovedește, de asemenea, o încălcare a Convenției în contextul concluziilor sale în ambele cazuri menționate Kharchenko împotriva Ucrainei și Ignatov împotriva Ucrainei.Alte plângeri 12. Curtea, după examinarea tuturor materialelor disponibile și luând în considerare criteriile stabilite în practica sa cu privire la această chestiune (vezi, de exemplu, hotărârea în cauzele Merit împotriva Ucrainei (Merit împotriva Ucrainei), cererea nr. 66561/01, punctele 70 și 72, din 30 martie 2004; Obermeier împotriva Austriei (meier împotriva Austriei), din 28 iunie 1990, punctul 72, din 28 decembrie 1983; Oberkomingersoll S.A.

împotriva Portugaliei (A.C.A. Portugal), cererea nr. 3538/92, din 23 decembrie 1983; Tribunalul European pentru drepturile omului (ECJ), punctul IV, din 8 decembrie 2000, și Italia, punctul 37, din 8 decembrie 2000; Tribunalul pentru drepturile omului (A.C.A. Italia, punctul 37, din 8 decembrie 1983). În contextul celor de mai sus, Curtea consideră că aceste plângeri sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu articolele 35 alineatele (3) și (4) din Convenție.APLICĂTOR ARTICOLUL 41 DIN CONVENȚIE 14.art. 41 din Convenție prevede: Dacă Curtea recunoaște un fapt de încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al părții înalte contractante respective prevede doar o parte a despăgubirii, Curtea, dacă este necesar, acordă părții suferitoare o satisfacție echitabilă.

15.În virtutea documentelor pe care le are și a practicii sale (a se vedea, în special, hotărârea în cazul Ugnatov v. Ucraina (Ignatov v. Pentru aceste constatări, Curtea declară în unanimitate că plângerile privind prelungirea prelungirii prelungirii de detenție în timpul anchetei preliminară și alte plângeri privind practica stabilită a Curții, astfel cum se menționează în tabelul din anexă, sunt admise, iar celelalte plângeri din cerere sunt admise; constată că a existat o încălcare a articolului 5 alineatul (3) din Convenție în legătură cu prelungirea prelungită a detenției în timpul anchetei preliminară; constată că a existat o încălcare a articolului 5 alineatul (5) din Convenție în legătură cu practica stabilită în tabelul (a); constată că, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care,

în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în care, în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în cazul în În termen de trei luni, statul pârât trebuie să plătească reclamantului suma indicată în tabelul din anexă; această sumă trebuie să fie convertită în moneda națională a statului pârât la cursul de la data efectuării plății; b) la sfârșitul termenului de trei luni menționat înainte de decontarea finală, se va impune pe suma menționată un dobândă simplă în valoarea ratei de credit limită a Băncii Centrale Europene, valabilă în perioada de nerambursare, la care trebuie adăugate trei puncte procentuale.

Declarație cu plângeri în temeiul articolului 5 punctul 3 din Convenție (durată excesivă a detenției în timpul anchetei pre-instanței) Numărul cererii, data depunerii P.I.B. a reclamantului, data nașterii Perioada de detenție Durata perioadei de detenție Alte plângeri privind practica stabilită Suma, acordată fiecărui reclamant, ca despăgubire pentru prejudicii morale și materiale și pentru cheltuielile judiciare și alte cheltuieli (în euro) [1] 7220/19 21.01.2019 Oleksy Oleksandrovich POVAROV 23.07.1980 Din 20.10.2014 până în 26.10.2018 4 ani și 7 zile art. 5 punctul 5 din Convenție - absența sau neadecvarea despăgubirii pentru detenția ilegală sau trei sub 3 200 [1] În plus, orice taxă poate fi plătită reclamantului.

ЄВРОПЕЙСЬКИЙ СУД З ПРАВ ЛЮДИНИ

П’ЯТА СЕКЦІЯ

СПРАВА «ПОВАРОВ ПРОТИ УКРАЇНИ»

(CASE OF POVAROV v. UKRAINE) (Заява № 7220/19) РІШЕННЯ СТРАСБУРГ 20 лютого 2020 року Це рішення є остаточним, але може підлягати редакційним виправленням. У справі «Поваров проти України» Європейський суд з прав людини (П’ята секція), засідаючи комітетом, до складу якого увійшли: Габріеле Куцско-Штадльмайер (Gabriele Kucsko-Stadlmayer) , Голова, Мартіньш Мітс (Mārtiņš Mits), Лятіф Гусейнов ( Lәtif Hüseynov ), судді , та Лів Тігерштедт (Liv Tigerstedt), в.о. заступника Секретаря секції, після обговорення за зачиненими дверима 30 січня 2020 року постановляє таке рішення, що було ухвалено у той день: ПРОЦЕДУРА 1. Справу було розпочато за заявою, поданою 21 січня 2019 року до Суду проти України на підставі статті 34 Конвенції про захист прав людини і основоположних свобод (далі – Конвенція).

2. Заявника представляв пан С.М. Рибій, юрист, який практикує у м. Дніпро. 3. Про заяву було повідомлено Уряд України (далі – Уряд). ФАКТИ 4. Відомості про заявника та відповідна інформація про заяву наведені у таблиці в додатку. 5. Заявник скаржився на надмірну тривалість тримання його під вартою під час досудового розслідування. Заявник також висунув інші скарги за положеннями Конвенції. ПРАВО

СТВЕРДЖУВАНЕ ПОРУШЕННЯ ПУНКТУ 3 СТАТТІ 5 КОНВЕНЦІЇ

6. Заявник скаржився головним чином на надмірну тривалість тримання його під вартою під час досудового розслідування. Він посилався на пункт 3 статті 5 Конвенції, яка передбачає таке: Пункт 3 статті 5 «3. Кожен, кого заарештовано або затримано згідно з положеннями підпункту «c» пункту 1 цієї статті … має бути забезпечено розгляд справи судом упродовж розумного строку або звільнення під час провадження. Таке звільнення може бути обумовлене гарантіями з'явитися на судове засідання.» 7. Суд зауважує, що загальні принципи щодо права на судовий розгляд протягом розумного строку або звільнення під час провадження, гарантовані пунктом 3 статті 5 Конвенції, були викладені у низці його попередніх рішень (див.

серед багатьох інших джерел рішення у справах «Кудла проти Польщі» [ВП] (Kudła v. Poland) [GC], заява № 30210/96, пункт 110, ЄСПЛ 2000 XI та «Маккей проти Сполученого Королівства» [ВП] (McKay v. the United Kingdom) [GC], заява № 543/03, пункти 41 – 44, ЄСПЛ 2006 – X з подальшими посиланнями). 8. У керівних справах «Харченко проти України» (Kharchenko v. Ukraine) (заява № 40107/02, від 10 лютого 2011 року) та «Ігнатов проти України» (Ignatоv v. Ukraine) (заява № 40583/15, від 15 грудня 2016 року) Суд вже встановлював порушення щодо питань, аналогічних тим, що розглядаються у цій справі. 9. Розглянувши всі наявні в нього матеріали, Суд не вбачає жодних фактів або аргументів, здатних переконати його дійти іншого висновку щодо прийнятності та суті цих скарг.

З огляду на свою практику з цього питання Суд вважає, що у цій справі тривалість тримання заявника під вартою під час досудового розслідування була надмірною. 10. Отже, ця скарга є прийнятною та свідчить про порушення пункту 3 статті 5 Конвенції.

ІНШІ СТВЕРДЖУВАНІ ПОРУШЕННЯ ЗА УСТАЛЕНОЮ ПРАКТИКОЮ СУДУ

11. Заявник висунув скаргу за пунктом 5 статті 5 Конвенції, яка також порушувала питання за відповідною усталеною практикою Суду пов’язаною з відсутністю відшкодування за незаконне тримання під вартою (див. таблицю у додатку). Ця скарга не є явно необґрунтованою у розумінні підпункту «а» пункту 3 статті 35 Конвенції та не є неприйнятною з будь-яких інших підстав. Тому вона має бути визнана прийнятною. Розглянувши всі наявні у нього матеріали, Суд доходить висновку, що вона також свідчить про порушення Конвенції в контексті його висновків в обох згаданих справах «Харченко проти України» (Kharchenko v. Ukraine) та «Ігнатов проти України» (Ignatov v. Ukraine) . інші скарги 12. Заявник також скаржився за пунктом 1 статті 6 та статтею 13 Конвенції на надмірну тривалість провадження у його справі та відсутність у національному законодавстві ефективного засобу юридичного захисту.

Суд, розглянувши всі наявні в нього матеріали та враховуючи критерії, встановлені у його практиці з цього питання, (див., наприклад, рішення у справах «Меріт проти України» ( Merit v. Ukraine) , заява № 66561/01, пункти 70 та 72, від 30 березня 2004 року; «Обермайєр проти Австрії» ( Obermeier v. Austria) , від 28 червня 1990 року, пункт 72, Серія A № 179; «Комінгерсолл С.А. проти Португалії» ( Comingersoll S.A. v. Portugal ) [GC], заява № 35382/97, пункт 23, ЄСПЛ 2000 IV; та «Претто та інші проти Італії» ( Pretto and Others v. Italy) , від 8 грудня 1983 року, пункт 37, Серія A № 71), вважає, що ці скарги є неприйнятними, оскільки розгляд справи у трьох інстанціях тривав приблизно чотири роки та дев’ять місяців, що не можна вважати необґрунтовано тривалим.

13. З огляду на зазначене Суд вважає, що ці скарги є явно необґрунтованими та мають бути відхилені відповідно до пунктів 3 та 4 статті 35 Конвенції.

ЗАСТОСУВАННЯ СТАТТІ 41 КОНВЕНЦІЇ

14. Стаття 41 Конвенції передбачає: «Якщо Суд визнає факт порушення Конвенції або протоколів до неї і якщо внутрішнє право відповідної Високої Договірної Сторони передбачає лише часткове відшкодування, Суд, у разі необхідності, надає потерпілій стороні справедливу сатисфакцію.» 15. Зважаючи на наявні в нього документи та свою практику (див., зокрема, згадане рішення у справі «Ігнатов проти України» (Ignatov v. Ukraine ), Суд вважає за доцільне присудити суму, зазначену у таблиці в додатку. 16. Суд вважає за належне призначити пеню на підставі граничної позичкової ставки Європейського центрального банку, до якої має бути додано три відсоткові пункти.

ЗА ЦИХ ПІДСТАВ СУД ОДНОГОЛОСНО

Оголошує скарги щодо надмірної тривалості тримання під вартою під час досудового розслідування та іншу скаргу за усталеною практикою Суду, як зазначено в таблиці у додатку, прийнятними, а решту скарг у заяві неприйнятними; Постановляє, що було порушення пункту 3 статті 5 Конвенції у зв’язку з надмірною тривалістю тримання під вартою під час досудового розслідування; Постановляє, що було порушення пункту 5 статті 5 Конвенції у зв’язку з іншою скаргою за усталеною практикою Суду (див.

таблицю у додатку); Постановляє, що: (a) упродовж трьох місяців держава-відповідач повинна сплатити заявнику суму, зазначену у таблиці в додатку; ця сума має бути конвертована в національну валюту держави-відповідача за курсом на день здійснення платежу; (b) із закінченням зазначеного тримісячного строку до остаточного розрахунку на зазначену суму нараховуватиметься простий відсоток (simple interest) у розмірі граничної позичкової ставки Європейського центрального банку, яка діятиме в період несплати, до якої має бути додано три відсоткові пункти. Учинено англійською мовою та повідомлено письмово 20 лютого 2020 року відповідно до пунктів 2 та 3 Правила 77 Регламенту Суду. Лів Тігерштедт Габріеле Куцско-Штадльмайер (Liv Tigerstedt) (Gabriele Kucsko-Stadlmayer ) В.о.

заступника Секретаря Голова ДОДАТОК Заява зі скаргами за пунктом 3 статті 5 Конвенції (надмірна тривалість тримання під вартою під час досудового розслідування) № заяви, дата подання П.І.Б. заявника, дата народження Період тримання під вартою Тривалість строку тримання під вартою Інші скарги за усталеною практикою Сума, присуджена кожному заявнику, в якості відшкодування моральної та матеріальної шкоди і судових та інших витрат (в євро ) [1] 7220/19 21.01.2019 Олексій Олександрович ПОВАРОВ 23.07.1980 З 20.10.2014 до 26.10.2018 4 роки та 7 днів Пункт 5 статті 5 Конвенції - відсутність або неналежне відшкодування за незаконне затримання або тримання під вартою 3 200 [1] . Та додатково будь-який податок, що може нараховуватись заявнику.