MUQISHTA v. BOSNIA AND HERZEGOVINA

Comunicat la 2 martie 2020 Publicat la 25 martie 2020 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 27994/19 Sabahete MUQISHTA împotriva Bosniei și Herțegovinei depusă la 17 mai 2019 OBIECTUL CAUZEI Reclamantul este un național sârb și are statut de refugiat în Bosnia și Herțegovina. A fost diagnosticată cu handicap mental sever. În 2011, reclamantul a solicitat o indemnitate de invaliditate și alte beneficii. Solicitarea ei a fost în cele din urmă respinsă pe motiv de naționalitate, deși legislația internă (a se vedea, în special, art. 120 din Legea privind extratereștriile din 2008; 78 din Legea privind azil 2016; și legislația secundară relevantă) și Convenția din 1951 privind statutul refugiaților (a se vedea art. 24) prevăd că refugiații au dreptul la același tratament acordat resortisanților în ceea ce privește securitatea socială. Procedura administrativă în acest caz a durat mai mult de cinci ani pentru un nivel de competență. Durata procedurii administrative în acest caz a fost încălcată a cerinței de „temps rezonabil” de la art. 6 § 1 din Convenție? A fost luată deciziile în acest caz arbitrare și din acest motiv contrar articolului 6 § 1 (a se vedea, de exemplu, Bochan c. Ucraina (nr. 2) [GC], nr. 22251/08, §§ 60-65, CEDH 2015)? În acest sens, Guvernul este solicitat să prezinte exemple, dacă este cazul, de decizii care acordă o indemnitate de invaliditate unei persoane cu statut de refugiat în Bosnia și Herțegovina. Deciziile au fost luate în acest caz în contravenție cu art. 14 din Convenția, art. 1 din Protocolul nr. 1 sau art. 1 din Protocolul nr. 12?

Communicated on 2 March 2020

Published on 25 March 2020

FOURTH SECTION

Application no. 27994/19

Sabahete MUQISHTA

against Bosnia and Herzegovina

lodged on 17 May 2019

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicant is a Serbian national and has a refugee status in Bosnia and Herzegovina. She has been diagnosed with severe mental disability. In 2011 the applicant applied for a disability allowance and some other benefits. Her application has finally been dismissed on the ground of nationality, although the domestic law (see, notably, section 120 of the Aliens Act 2008; section

78 of the Asylum Act 2016; and the relevant secondary legislation) and the 1951 Convention relating to the Status of Refugees (see Article 24) provide that refugees are entitled to the same treatment as is accorded to nationals in respect of social security. The administrative proceedings in the present case lasted more than five years for one level of jurisdiction.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Was the length of the

administrative

proceedings in the present case in breach of the “reasonable time” requirement of Article

6 §

1 of the Convention?

2.

Were the decisions rendered in this case arbitrary and for that reason contrary to Article 6 § 1 (see, for example,

Bochan v. Ukraine (no. 2)

[GC], no. 22251/08, §§ 60-65, ECHR 2015)? In this connection, the Government are requested to submit examples, if any, of decisions granting a disability allowance to a person with a refugee status in Bosnia and Herzegovina.

3.

Were the decisions rendered in this case contrary to Article 14 of the Convention, Article 1 of Protocol No. 1 or Article 1 of Protocol No. 12?