ÖZDEMIR v. TURKEY - [Turkish Translation] by the Turkish Ministry of Justice

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

05.03.2020

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Struck out of the list

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÖZDEMIR v. TURKEY - [Turkish Translation] by the Turkish Ministry of Justice (CtEDO, 2020)

HUDOC · oficial

AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ İKİNCİ BÖLÜM KAYITTAN DÜȘME KARARI Bașvuru no: 49523/11 Bayrakdar ÖZDEMİR / Türkiye Bașkan Ivana Jelić, Hâkimler Arnfinn Bårdsen, Darian Pavli și Bölüm Yazıleri Müdür Yardımcısı Vekili Liv Tigerstedtin participarea la 5 martie 2020 în cadrul comitetului istoric al Curții Europene a Drepturilor Omului (Bölüm İkinci), 2 mai 2011 în vederea prezentării cererii de pronunțare a hotărârii de inițiere a procedurii, în vederea trimiterii cererii de pronunțare a hotărârii de inițiere a procedurii, a fost emisă o declarație de către Guvern, a fost prezentată următoarea declarație: OLA VELULYAR Bașvuruș a fost prezentată pe lista de informații privind situația în care se află Koșunașul, în legătură cu reprezentanța lui Avundaș Barıș İstanbul.

Reclamantul a susținut că s-a bazat pe înregistrările de proprietate care nu conțin nici o restricție sau un anumit termen pentru proprietatea în cauză. Bașvuran a depus o plângere în dosar în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în care se susține că dreptul proprietarului de a fi exprimat la proprietate a fost încălcat din cauza refuzului cererii de despăgubire iptaline. Bașvuru, Türk Hükümetine (Gükümet) a fost denunțat. HUKİR DEYİLİME

Guvernul, după eșecul încercărilor de soluționare amiabilă, a anunțat Curții prin scrisoarea din 22 ianuarie 2020 că propune să depună o declarație unilaterală în scopul soluționării problemei susținute de reclamant.Guvernul a cerut, de asemenea, ca reclamantul să fie înregistrat în conformitate cu art. 37 din Convenție.Textul declarației este următorul:Guvernul Republicii Turciei, în cauza în cauză, declară că a fost acceptată decizia de a reduce indemnizația pentru pierderea proprietății pe care a cumpărat-o reclamantul pe baza înregistrărilor sale de proprietate, în urma refuzului instanțelor locale de către Curtea.

Prin urmare, Guvernul propune, pe lângă cerere, cheltuieli și cheltuieli, o despăgubire de 1.250 de euro (două sute cincizeci de euro) pentru orice prejudiciu moral. Acest mijloc va fi convertit în moneda valabilă la data plății în lira turcă și va fi scutit de orice pierdere care ar putea fi reflectată. În conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, acest mijloc va fi plătit în termen de trei luni de la data anunțării hotărârii Curții. În cazul în care acest mijloc nu va fi plătit în termen de trei luni, Guvernul va plăti în termen de trei luni de la data expirării perioadei de plată menționate anterior, cu excepția celor trei puncte de marjă de dobândă obținute de Banca Centrală Europeană în cauză, prin intermediul unei plăți simple și fără a fi necesară o soluție.

Cu toate acestea, Guvernul subliniază că art. 375 (i) din Codul procedurilor judiciare din 31 iulie 2018 și din Legea nr. 7145 și modificarea sa (6100), constituie un motiv pentru reînnoirea proceselor judiciare în cazurile în care instanța de judecată a decis în prezent să elimine un solicitant după o soluționare favorabilă sau o declarație unilaterală.Guvernul consideră că calea juridică menționată mai sus este eligibilă pentru a fi recuperată în ceea ce privește despăgubirile echitabile pe care reclamantul le poate cere în legătură cu prejudiciile materiale pe care le-ar putea suferi.

art. 37 § 1 (c) din Convenție permite Curții să elimine de pe registru un reclamant în următoarele cazuri: pentru orice alt motiv stabilit de Curte, dacă nu există niciun motiv care să justifice continuarea procesului de examinare a cererii.De aceea, dacă reclamantul dorește ca dosarele reclamantului să fie continuate, o declarație unilaterală depusă de Guvern poate fi eliminată de pe registru în temeiul articolului 37 § 1 (c) (vezi în special, Tahsin Acar v. Turcia (ilk itirazlar) [BD], nr. 26307/95, §§ 75-77, AHM 2003-VI).

Curtea a prezentat practica sa în cadrul mai multor procese, inclusiv cele deschise împotriva Turciei, în cazul plângerilor privind refuzul cererii de despăgubire pentru prejudicii cauzate de erorile în temeiul actelor de punere în aplicare și în temeiul actelor de punere în aplicare ale reclamantului (a se vedea, de exemplu, N.A și Alții împotriva Turciei , nr. 37451/97, AİHM 2005 ‐ X; Turgut și Alții împotriva Turciei , nr. 1411/03, 8 iulie 2008; Arıoğlu împotriva Turciei (k.k.), nr. 11166/05, 6 noiembrie 2012; și Gürtaș Yapı ve Pazarlama Ticaret A. Ș/Türkiye , nr. 40896/05, 7 noiembrie 2015).

În lumina sumei despăgubirii, care este consecventă cu sumele depuse și cu cele judecate în alte cauze similare, precum și a conținutului declarațiilor din textul declarației susținute de Guvern, Curtea a concluzionat că nu există niciun motiv care să justifice continuarea procesului (art. 37 § 1 (c) ).

Curtea dorește, de asemenea, să atragă atenția asupra faptului că Parlamentul Turciei a adoptat, la data de 25 iulie 2018, Legea nr. 7145. Aceste noi legi, în articolele 4, 17, 18 și 19, prevăd dreptul de a solicita reînnoirea hotărârilor instanțelor locale în urma unei decizii a Curții de respingere a litigiului pe baza unei soluții amiabile sau a unei declarații unilaterale. În special, în conformitate cu jurisprudența și practica Curții, reînnoirea proceselor în justiție este, în acest context, o modalitate adecvată de a asigura o soluție eficientă a litigiului. În contextul în care, în ambele sensuri, Curtea a analizat rolul său în protejarea drepturilor și libertăților garantate de Convenție și de Protocoale, Convenția este amintită ca fiind o prioritate pentru orice instituție din justiție.

În plus, în lumina raționamentelor menționate mai sus și luând în considerare motivele clare și ample referitoare la acest subiect special, Curtea a ajuns la concluzia că respectarea drepturilor omului, definite în Conventie și în Protocoale, nu impune continuarea cererii de examinare (ultima teză a articolului 37 § 1).

Reclamantul ia în considerare condițiile de declarare ale Guvernului și dispozițiile privind îndeplinirea obligațiilor menționate; a decis că Bașvurun, în conformitate cu art. 37 § 1 (c) din Convenție, a fost scos din înregistrare. Această decizie a fost întocmită în limba engleză și notificată în scris la 26 martie 2020. Tiger Livstedt Ivana Jelić Scriere Director Adjunct de afaceri Vicepreședintele Convenției EK No. 1 Declararea de plângeri în temeiul articolului 1 din Protocolul privind aplicarea temeiului de aplicare (dreptul de a fi arătat la bunuri și imunitate)

49523/11 02.05.2011 Bayrakdar ÖZDEMİR 20.11.1942 Kozan İmge İstanbul 22.01.2020 1.250 [1] , cu excepția oricăror taxe care pot fi reflectate la Bașvuranlar.