KÜÇÜK ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

05.03.2020

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Radiation du rôle

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

KÜÇÜK ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2020)

HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE DE Cerere nr. 51893/09 Dürdane KÜçÜK și alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 5 martie 2020 într-un comitet compus din Ivana Jelić, președinte, Arnfinn Bårdsen, Darian Pavli, judecători, și Liv Tigerstedt, graffière de secțiune f.f. Având în vedere cererea sus-menționată formulată la 17 septembrie 2009, Având în vedere declarația guvernului pârât care solicită Curții să șteargă cererea de rol, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie FAȚĂ ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților se găsește în tabelul anexat. Reclamanții au fost reprezentați în fața Curții de către A. Aktay, avocatul care exercită funcția în Mercin. 1 la Convenție (condamnarea reclamanților la rambursarea cheltuielilor de reprezentare prin avocat al unei administraii expropriante) a fost comunicată guvernului turc (inclusiv a celui care a depus cererea). La 22 noiembrie 2018, guvernul a informat Curtea cu privire la decesul uneia dintre reclamanți, domnul Haney Güneș. Niciun moștenitor al acestei recurente nu este prezentat pentru a continua procedura în fața Curții. ÎN DREPT În ceea ce privește partea din cererea formulată de domnul Haney Güneș, Curtea concluzionează, în lumina celor de mai sus, că moștenitorii nu doresc să mențină această parte a cererii în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza din rol în măsura în care o privește pe domnul Haney Güneș. În ceea ce privește restul cererii, la sfârșitul negocierilor în vederea unei soluționări pe cale amiabilă, guvernul a informat Curtea că propunea să depună o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor ridicate de acest aspect. În plus, a invitat Curtea să șteargă cererea de a se pronunța în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevede următoarele: The Government of Turkey wish to express by way of unilateral declaration its consideration that the procesedings which the aplicants were subjected to did not meet the standard enshrined in Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention in the present case. The Government of Turkey certifice that they offer to pay to the aplicants joinly, 1,500 (one thousand and five hundred) Euros in total, to cover any and all pecuniary damage and moraly damage aswell as costs and expenses, plus any tax that may be încarcable to the aplicants. Această sumă va fi convertită în Turkish liras at the rate at the rate applicable on the date of payment, and will be plata within three months from the data of notification of the decizie taken by the Court to strike the case out of its list of cases. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simplu interest on them, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage puncts. The payment will constitute the final resolution of the case. Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2019, recurenta a indicat că nu este satisfăcută de termenii declarației unilaterale Curtea amintește că articolul (c) din convenție îi permite să elimine o cauză a rolului dacă (...) din orice alt motiv pe care [ea] îl constată existența, nu mai justifică continuarea examinării cererii. Astfel, în temeiul acestei dispoziții, Curtea poate anula cererile de rol pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamanții doresc ca examinarea cauzei lor să continue (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], nr. 26307/95, § 77, CEDH 2003 VI). Jurisprudența Curții în materie de condamnare a părților interesate la rambursarea cheltuielilor de procedură legate de expropriere este clară și abundentă (a se vedea, de exemplu, Musa Tarhan c. Turcia, n 12055/17, 23 octombrie 2018). Având în vedere concesiile pe care le conține declarația guvernului, precum și suma propusă a despăgubirii (care este conformă cu cele alocate în cauze similare), Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii (articolul c)). În plus, în lumina considerațiilor de mai sus, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și a protocoalelor sale n În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, această parte a cererii de rol ar trebui eliminată. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decisă să șteargă cererea privind rolul în ceea ce-l privește pe dl Haney Güneș în conformitate cu art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție; ia act de termenii declarației guvernului pârât și de modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel asumate, hotărâte să elimine restul cererii pentru rolul în temeiul art. (c) din Convenție. Prezentat în limba franceză și comunicat în scris la 26 martie 2020 Liv Tigerstedt Ivana Jelić Grefier adjunct f.f. Președinta Anexă Cerere privind obiecțiunile întemeiate pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția nr. 1 și data la care se introduce cererea Numele reclamanților și data nașterii Numele și orașul reprezentantului Data primirii declarației guvernului Data primirii scrisorii reclamanților Suma alocată pentru daune materiale și morale și cheltuieli de judecată per casă (în euro) [1] 51893/09 17/09/2009 (11 recurente) Casa Dürdane KÜçÜK 01/04/1933 Sabriye CANPOLAT 01/03/1951 Burhan CANPOLAT 22/03/1955 03/02/1963 Elif KARACAN 13/05/1965 _____________________ Haney GÜNEȘ 03/03/1937 (decedată la 14/05/2015) Aktay Adil Mercin 02/10/2019 06/11/