Comunicată la 23 aprilie 2020 Publicată la 8 iunie 2020 SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 21610/17 și 26205/17 Nicola LOI împotriva Italiei și Francesco LATTARULO împotriva Italiei introduse la 13 martie 2017 OBIECTUL DE AFACERI Cererea se referă la foștii membri ai Corpului de Poliție al Pădurilor (corpo forestale dello Stato) ), compus din civili care exercită funcții de poliție judiciară și de securitate publică, specializați în apărarea patrimoniului agricol și forestier. 177 din 2016, care a intrat în vigoare la 13 septembrie 2016, această forță a ordinii civile a fost absorbită în cadrul Corpului Carabinierilor, de natură militară, iar agenții în cauză au fost, prin urmare, supuși interdicției militare absolute de a constitui o asociație profesională sau un sindicat și de a exercita un drept de grevă (Cod militar, decret legislativ 66/2010, art. 1475 n 2 și 4). Prin hotărârea Curții Constituționale din 2018, interdicția de a constitui o asociație a fost considerată contrară constituției, iar militarii pot forma asociații profesionale cu caracter sindical în condițiile și limitele stabilite de lege; ei nu pot, în schimb, să adere la alte asociații sindicale sau să exercite dreptul la grevă. Este în cauză art. 11 din Convenție. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI S-a încălcat libertatea de întrunire a reclamanților, având în vedere transformarea Corpului de poliție al pădurilor în corp de poliție militară și obligația acestora de a constitui o asociație profesională sau un sindicat și de a exercita un drept la grevă în sensul articolului 11 alineatul (1) din Convenție ? În special, reclamanții au avut posibilitatea de a nu fi transferați în acest corp de poliție militară, ci de a fi repartizați unei administrații de stat (a se vedea Hotărârea Curții Constituționale nr. 170 din 2019) a fost împiedicată în constituirea oricărei acțiuni asociative (ținând cont de jurisprudența constituțională conform căreia, deja sub disciplina veche, refuzând în același timp dreptul militar de a forma sindicate, li s-ar fi acordat anumite facultăți tipice ale acesteia, delegându-le unor organisme specifice - a se vedea hotărârea Curții Constituționale n 120 din 2018, § 7, care face trimitere la nr. 449 din 1999, § 3)? Pot reclamanții să fie considerați victime ale unei încălcări a Convenției în lumina hotărârii Curții Constituționale din 2018 n 120 care a declarat că este vorba despre o formă constituțională a articolului 1475 alineatul (2) din Decretul legislativ nr. 66 din 15 martie 2010 (Codul militar), în măsura în care acesta prevede că: militarii nu pot forma asociații profesionale cu caracter sindical și nici nu pot adera la alte asociații sindicale, în loc să prevadă că militarii pot forma asociații profesionale cu caracter sindical în condițiile și limitele stabilite de lege; ei nu pot adera la alte asociații sindicale (hotărârea Curții Constituționale, alineatul 17, cu o trimitere la jurisprudența sa anterioară) În ceea ce privește faptul că dreptul la grevă este exclus din drepturile sindicale recunoscute, reclamanții au avut dreptul la o cale de atac eficientă în fața Tribunalului Administrativ Regional (TAR) pentru a-și examina cauza De ce TAR ar fi putut interpreta cadrul legislativ existent recunoscând dreptul în cauză, în afară de dispozițiile contestate, având în vedere hotărârea Consiliului de ntrebare nr. 5845 din 2017 care a recunoscut dreptul militar de a se înscrie într-un partid politic și dreptul de a fi aleși cu limita de da a ocupa o sarcină de natură politică Anexă Cerere N Numele cauzei Recurent Data nașterii Locul de reședință reprezentat de 21610/17 Legea C. Italia Nicola LOI 26/03/1966 onserrato Ascanio AMENDUNI 26205/17 Lattarulo c. Italia Francesco LATTARULO 19/01/1985 Gioia Del Colle Ascanio AMENDUNI
Communiquée le 23 avril 2020
Publié le 8 juin 2020
Requêtes n
os
21610/17 et 26205/17
Nicola LOI contre l’Italie
et Francesco LATTARULO contre l’Italie
introduites le 13 mars 2017
Les requêtes concernent
les anciens membres du Corps de police des forêts (
corpo forestale dello Stato
), composé de civils exerçant des fonctions de police judiciaire et de sécurité publique, spécialisés dans la défense du patrimoine agricole et forestier.
Par le décret n
o
177 de 2016, entré en vigueur le 13 septembre 2016, cette force de l’ordre civile fut absorbée au sein du Corps des Carabinieri, de nature militaire et les agents concernés furent, par conséquent, assujettis à l’interdiction militaire absolue de constituer une association professionnelle ou un syndicat et d’exercer un droit de grève (Code militaire, décret législatif 66/2010, article 1475 n
os
2 et 4). Par un arrêt de la Cour Constitutionnelle de 2018, l’interdiction de constituer une association a été jugée contraire à la Constitution et les militaires peuvent ainsi former des associations professionnelles à caractère syndical dans les conditions et les limites fixées par la loi; ils ne peuvent pas, en revanche, adhérer à d’autres associations syndicales ni exercer de droit de grève.
Est en cause l’article 11 de la Convention.
1.
Y a-t-il eu atteinte à la liberté de réunion des requérants compte tenu de la transformation du Corps de police des forêts en corps de police militaire et de leur assujettissement à l’interdiction de constituer une association professionnelle ou un syndicat et d’exercer un droit de grève au sens de l’article
11 §
1 de la Convention
? En particulier
:
-
est-ce que les requérants avaient le choix de ne pas être transférés dans ce corps de police militaire mais d’être affectés à une administration de l’État (voir arrêt de la Cour Constitutionnelle n
o
170 de 2019)
?
-
est-ce que les requérants se sont vu empêchés dans la constitution d’une quelconque action associative (compte tenu de la jurisprudence constitutionnelle selon laquelle, déjà sous l’ancienne discipline, tout en refusant aux militaires la liberté de former des syndicats, on leur aurait accordé certaines facultés typiques de celle-ci, en les déléguant à des organismes spécifiques - voir l’arrêt de la Cour constitutionnelle n
o
120 de 2018, § 7, qui renvoie au n
o
449 de 1999, § 3)?
2.
Est-ce que les requérants peuvent être considérés victimes d’une violation de la Convention à la lumière de l’arrêt de la Cour Constitutionnelle de 2018 n
o
120 qui a déclaré l’illégitimité constitutionnelle de l’article 1475, paragraphe 2, du décret législatif n
o
66 du 15 mars 2010 (Code militaire), en ce qu’il prévoit que «
les militaires ne peuvent pas former d’associations professionnelles à caractère syndical ni adhérer à d’autres associations syndicales
» au lieu de prévoir que «
les militaires peuvent former des associations professionnelles à caractère syndical dans les conditions et les limites fixées par la loi; ils ne peuvent pas adhérer à d’autres associations syndicales
»
? Les requérants sont-ils victimes d’une violation de la Convention eu égard au fait que le droit de grève est exclu des droits syndicaux reconnus
? (arrêt de la Cour Constitutionnelle, paragraphe 17 avec un renvoi à sa jurisprudence précédente).
3.
Les requérants disposaient-ils d’un recours effectif devant le tribunal administratif régional (TAR) pour faire examiner leur grief
? Est-ce que le TAR aurait pu interpréter le cadre législatif préexistant en reconnaissant le droit en question, nonobstant les dispositions contestées, compte tenu de l’arrêt du Conseil d’Etat n
o
5845 de 2017 qui a reconnu aux militaires le droit de s’inscrire à un parti politique et le droit d’être élus avec la limite de d’assumer une charge de nature politique
?
N
o
Requête N
o
Nom de l’affaire
Requérant
Date de naissance
Lieu de résidence
Représenté par
1
21610/17
Loi c. Italie
Nicola LOI
26/03/1966
M
onserrato
Ascanio AMENDUNI
2
26205/17
Lattarulo c. Italie
Francesco LATTARULO
19/01/1985
Gioia Del Colle
Ascanio AMENDUNI