M.R. v. TÜRKİYE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
M.R. v. TÜRKİYE (CtEDO, 2026)
Publicat la 16 februarie 2026 SECȚIUNE Cerere nr. 12965/21 M.R. împotriva Türkiye depusă la 4 martie 2021 comunicată la 30 ianuarie 2026 OBIECTUL CAUZEI Reclamantul este un național sirian. A sosit în Türkiye în 2011, fugând din țara sa de origine în timpul războiului civil sirian, și a fost ulterior acordată protecție temporară. În timp ce guvernul său sirian a eliberat înregistrarea familiei spune data sa de naștere la 1 ianuarie 2002, înregistrarea sa în baza de date privind imigrația turcă înregistrează anul de naștere în anul 2000. La 5 august 2019, reclamantul a fost prins în timpul conducerii unei motociclete neautorizate și acuzat de infracțiunile de falsificare a unui document oficial. La 6 august 2019, el a fost plasat în custodie de poliție la Biroul Externe (Yabancılar Șube Müdürlüğü ) de la Hotărârea de Securitate a Pendik. Apoi, la 21 august 2019, el a fost plasat în detenție pentru imigrație și a emis un ordin de îndepărtare. A fost transferat la Centrul de Removare Binkılıç în ziua următoare. Potrivit înregistrărilor oficiale, reclamantul a fost returnat în Siria la 24 august 2019 în cadrul schemei de repatriere voluntară. Prezenta cerere se referă în principal la plângerile reclamantului cu privire la presupusul său înlăturare ilegală în Siria la 24 august 2019, care susține că a fost o deportare de facto dezgropată ca o returnare voluntară. 3 din Convenție. El se plânge în continuare de privarea ilegală a libertății sale în cursul acestor evenimente și de incapacitatea sa în momentul material de a accesa un remediu eficace pentru a contesta procedurile de deportare și de detenție. La 23 august 2019, reclamantul a depus o cerere individuală la Curtea Constituțională, împreună cu o cerere de măsuri intermediare de suspendare a expulzării sale în Siria. Această cerere a fost acordată la 26 august 2019, adică, după plecarea sa de la Türkiye. La 20 Aprilie 2020 Curtea Constituțională a declarat plângerile reclamantului referitoare la condițiile inadecvate și la presupusa ilegalitate a detenției sale inadmisibilă pentru neapăsarea acțiunii pentru un remediu complet (tam yargı davası ) în fața instanțelor administrative, care ar fi putut fi un remediu eficace, plângerea cu privire la înlăturarea sa a fost anulată în timp ce Curtea Constituțională a stabilit că reclamantul s-a întors voluntar în Siria. Această decizie a fost notificată reclamantului la 4 iunie 2020. Între timp, la 23 septembrie 2019 rudele reclamantei au depus o a doua cerere individuală la Curtea Constituțională, care includea plângeri privind presupusa detenție ilegală a reclamantului, îndepărtarea ulterioară în Siria, încălcarea dreptului său la viața privată și de familie (art. 8) și incapacitatea de a contesta aceste măsuri. În decizia sa sintetică din 30 iunie 2021, Curtea Constituțională a respins majoritatea plângerilor ca fiind substanțial la fel ca cele formulate în prima cerere. În plus, plângerea privind încălcarea dreptului la viața privată și de familie a fost declarată inadmisibilă ratione personae Reclamantul se bazează pe articolele 2, 3, 5, 8 și 13 din Convenție, precum și pe art. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție. Potrivit celor mai recente informații din dosar, reclamantul a reintrat Türkiye în mod neregulat și rezide în prezent la Istanbul. Întrebări către părți Reclamantul deține și îndepărtarea în Siria A fost reclamantul minor la momentul material, după cum a afirmat? Care a fost baza juridică pentru transferul reclamantului în Siria la 24 august 2019? Din ce motiv, și pe ce motive legale, a fost decizia de a transfera reclamantul de la Istanbul la Hatay luată la 22 august 2019? Care a fost natura și conținutul documentului pe care reclamantul ar fi fost obligat să îl semneze de către autoritățile de la poarta de frontieră Cilvegöz la Hatay la 23 august 2019? A fost reclamantul furnizat cu un interpret și/sau oferit asistența unui avocat înainte de semnarea documentului de returnare voluntară la 23 august 2019? În cazul în care reclamantul a fost trimis în Siria pe baza cererii sale de returnare voluntară, când și unde a fost transmisă această cerere autorităților? Guvernul este invitat să prezinte documentele care au servit ca bază juridică pentru îndepărtarea reclamantului în Siria la 24 august 2019, dovada notificării acestor documente reclamantului și a copiilor oricărui dosar care demonstrează accesul reclamantului la sau denunțarea serviciilor de asistență juridică și/sau de interpretare. Guvernul este invitat în continuare să prezinte toate informațiile și documentele care pot servi pentru a dovedi că reclamantul a fost de acord să se reîntoarcă în Siria prin propriul său arbitru. Procesul de returnare voluntară în cazul reclamantului a fost însoțit de garanții procedurale pentru a preveni riscul de abuz sau arbitrare? Care este semnificația lipsei unei semnături a unui observator terț în formularul de cerere de returnare voluntară (a se vedea Akkad c. Turcia , nr. 1557/19, § 33 și 86, 21 iunie 2022)? Reclamantul s-a îndepărtat în Siria la 24 august 2019 în funcție de încălcarea articolelor 2 și/sau 3 din Convenție, având în vedere vârsta reclamantului și situația prevalentă în Siria la momentul material? În special: (i) Îndepărtarea reclamantului s-a conformat cu procedura juridică relevantă prevăzută în Legea privind străinii și protecția internațională (Legea nr. 6458) sau în altă parte? (ii) În cazul în care reclamantul a fost înlăturat în Siria cu forță, așa cum se presupune, autoritățile au examinat în mod corespunzător dacă ar avea un risc real de suferință de tratament contrar articolelor 2 și/sau 3 din Convenția din Siria înainte de înlăturarea sa (a se vedea, mutatis mutandis Akkad , citat mai sus, §§ 59-69 și cazurile citate în respectiva Convenție)? Reclamantul dispune de un remediu intern eficace, în conformitate cu art. 13 din Convenție, în legătură cu plângerile sale în temeiul articolelor 2 și 3?, în special (i) Reclamantul a avut ocazia reală de a provoca îndepărtarea sa în Siria înainte de execuția sa? A fost oferită posibilitatea de a avea acces la un avocat începând cu deținerea sa la Istanbul la 5 august 2019? (ii) Curtea Constituțională și celelalte autorități interne au examinat în mod corespunzător plângerile și acuzațiile pe care reclamantul le-a prezentat înainte și în urma de transferul în Siria (a se vedea, mutatis mutandis Akkad , menționat mai sus, §§ 77-81 și cazurile menționate în acest articol)? Reclamantul a fost înlăturat în Siria în conformitate cu cerințele articolului 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție (a se vedea Muhammad și Muhammad c. România [GC], nr. 80982/12, §§ 114-24, 15 octombrie 2020)? 10. Reclamantul a epuizat toate căile de recurs interne eficace, conform articolului 35 § 1 din Convenție în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolului 5 din Convenție (a se vedea Kunshugarov , citat mai sus, §§ 155 57)? 11. A fost reclamantul privat de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție în perioada cuprinsă între 6 și 24 august 2019? Dacă este așa; (i) Privarea sa de libertate în perioada relevantă a căzut sub niciuna dintre subparagrafele articolului 5 § 1 (a se vedea mutatis mutandis Medvedyev și alții v. Franța [GC], nr. 3394/03, §§ 73-75, CEDH 2010)? (ii) Privarea de libertate a reclamantului în acea perioadă a fost „legitimă” în sensul articolului 5 § 1? În special, a fost bazată pe decizii oficiale și a respectat autoritățile de stat procedura juridică prevăzută în legislația internă relevantă atunci când privați reclamantul de libertate, în special având în vedere vârsta sa la momentul material (a se vedea G.B. și alții c. Turcia) , nr. 4633/15, §§ 145-51, 17 octombrie 2019 și cazurile menționate în acest articol)? (iii) Detenția reclamantului a fost efectuată astfel încât să-l protejeze de arbitrare (a se vedea Saadi v. Regatul Unit [GC], nr. 13229/03, §§§ 67-74, CEDO 2008)? Guvernul este invitat să indice baza juridică pentru detenția reclamantului în cursul perioadei în cauză și să furnizeze toate documentele și alte documente referitoare la detenția sa, inclusiv o linie de timp care arată unde (și pentru cât timp) a fost reținut după atenția sa la 5 august 2019. 12. Reclamantul a fost informat cu promptitudine, și într-o limbă pe care a înțeles-o, despre motivele pentru privarea libertății sale, astfel cum prevede art. 5 § 2 din Convenție (a se vedea, de exemplu, Khlaifia și alții c. Italia [GC], nr. 16483/12, § 115, 15 decembrie 2016)? 13. Are reclamantul la dispoziția sa un remediu prin care ar putea contesta licența privației sale de libertate și să obțină eliberarea sa, după caz, în conformitate cu art. 5 § 4 din Convenție? În special, a fost accesul său la orice astfel de remediu îndeajuns împiedicat de actele sau omisiunile autorităților de stat (a se vedea, de exemplu, A.M. c. Franța, nr. 56324/13, § 41, 12 iulie 2016, și G.B. și alții , citat mai sus §§ 163-188 și compara Kunshugarov , citat mai sus §§ 168-74? 14. A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată și de familie, contrar articolului 8 din Convenție, din cauza îndepărtării sale în Siria la 24 august 2019, în special având în vedere vârsta sa la momentul material și faptul că membrii familiei sale au statut de protecție temporară în Türkiye? 15. Reclamantul a epuizat toate căile de recurs interne eficace, în conformitate cu art. 35 § 1 din Convenție, în ceea ce privește acuzațiile sale privind maltraturile contrar articolelor 3 și/sau 8 înainte de îndepărtarea sa în Siria? 16. În sensul articolului 3 din Convenție, în special ținând seama de vârsta sa la momentul material și, în special, de condițiile de detenție a acestuia în cadrul Direcției de Securitate a străinilor, între 6-21 august 2019, precum și de transferul ulterior de la Istanbul la Hatay la 22-23 august 2019 (a se vedea, mutatis mutandis Mubilanzila Mayeka și Kaniki Mitunga v. Belgia , nr. 13178/03 , §§ 75-91 , ECHR 2006-XI; Moustahi v. Franța , nr. 9347/14 , § 110 , 25 iunie 2020; Abdullahi Elmi și Aweys Abubakar v. Malta , nr. 25794/13 și 28151/13 , §§ 99-104, 22 noiembrie 2016 și comparați Akkad , citat mai sus § 110-15 )? 17. Reclamantul dispune de un remediu intern eficace pentru plângerea sa în temeiul articolului 8, conform articolului 13 din Convenție (a se vedea mutatis mutandis De Souza Ribeiro c. Franța [GC], nr. 22689/07, § 83, CEDH 2012; Al-Nashif c. Bulgari , nr. 50963/99, § 133, 20 iunie 2002; și M. și alții c. Bulgaria , nr. 41416/08, §§ 122-32, 26 iulie 2011)? În special, care a fost domeniul de aplicare al revizuirii Curții Constituționale Turce care a examinat plângerea reclamantului și a declarat inadmisibil din cauza incompatibilității ratione personae în decizia sa din 30 iunie 2021? În plus, părțile sunt solicitate să prezinte un termen care să indice unde și modul în care reclamantul a fost transferat la Hatay la 22-23 august 2019, precum și condițiile de detenție la momentul material.