JAROCKA AND ŻAK v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
JAROCKA AND ŻAK v. POLAND (CtEDO, 2020)
Cererea nr. 78986/12 Alina JAROCKA și Wiesława ZAK împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așezează la 26 mai 2020 în calitate de comitet compus din: Linos-Alexandre Sicilianos, președinte, Krzysztof Wojtyczek, Armen Harutyunyan, judecători și Renata Degener, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 26 noiembrie 2012, Având în vedere declarația prezentată de guvernul contestat la 20 noiembrie 2019 cere Curtea să excludă aplicarea din lista cazurilor și răspunsul reclamanților la această declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamanții, dna Halina Jarocka și dna Wiesława δak, sunt resortisanți polonezi, care s-au născut în 1935 și, respectiv, în 1946 și trăiesc în Chełm și, respectiv, Krapkowice. Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dl M. Gębicki, avocat care practică în Chełm. Guvernul polonez (“Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor, dl J. Sobczak al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamanții se plâng în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenția cu privire la durata necorespunzătoare a procedurilor administrative în cazul lor și a unei soluții ineficace în acest sens. De asemenea, au susținut o încălcare a dreptului lor la proprietate în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza lungii nerezonabile a procedurii Solicitarea a fost comunicată Guvernului. După negocierile încheiate fără succes, prin scrisoarea din 20 noiembrie 2019, Guvernul a informat Curții că au propus să facă o declarație în vederea soluționării chestiunilor legate de cerere. Ei au recunoscut o încălcare a drepturilor reclamanților garantate de art. 6 § 1 din Convenție rezultat din lungimea necorespunzătoare a procedurii în cazul lor și încălcarea articolului 13 din Convenție în ceea ce privește lipsa unei soluții interne eficace pentru plângerea lor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Guvernul a recunoscut, de asemenea, că durata procedurii administrative în acest caz a determinat, de asemenea, o ingerință în dreptul reclamanților la bucurarea pașnică a bunurilor lor. Acestea s-au angajat să plătească fiecăruia dintre reclamanții 2.600 euro (2 mii șase sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, care vor fi convertite în zloty poloneze la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru ele, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. La 2 ianuarie 2020, Curtea a primit o scrisoare din partea reclamanților informand Curții că au fost de acord cu termenii declarației guvernamentale. HOTĂRÂREA Curții constată că, în urma acordului expres al reclamanților cu termenii declarației făcute de Guvern, cazul ar trebui tratat ca o soluție prietenoasă între părți. 10. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. 11. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să scoată aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptată în engleză și notificată în scris la 18 iunie 2020. Renata Degener Linos-Alexandre Sicilianos Președintele adjunct al grefierului