Comunicată la 9 iunie 2020 Publicată la 29 iunie 2020 SECȚIUNEA I Cerere nr 16769/20 Rumen YORDANOF împotriva Greciei introdusă la 5 martie 2020 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Rumen Yordanof, este un resortisant bulgar născut la 31 decembrie 1960. Este reprezentat în fața Curții de către domnul P. Stefanou, avocat care exercită în Kavala. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: reclamantul, căsătorit și tată al unei fiice în Bulgaria, este în prezent deținut la închisoarea Nigrita din Serres. Reclamantul a fost arestat la 2 octombrie 2015 pe autostrada Egnatia conducând un vehicul care transporta refugiați sirieni. În decembrie 2016, tribunalul penal din Salonic l-a condamnat la 25 de ani de închisoare și o amendă de 370 000 EUR pentru transportul ilegal al refugiaților sirieni care nu aveau dreptul să intre în teritoriu. La 15 noiembrie 2018, aceeași instanță a confirmat pedeapsa menționată anterior. Potrivit reclamantului, în timpul arestării sale, un polițist lax ar fi lovit de mai multe ori cu patul armei sale în spatele capului. Câteva ore mai târziu și când a fost arestat la secția de poliție, o minge de 3 cm și jumătate era tăiată în locul unde fusese lovit. În urma arestării sale, reclamantul a fost reținut în închisoarea Diavata. El nu a fost supus nici un examen medical, și acest lucru în ciuda faptului că el se plângea de dureri de cap. De-a lungul timpului dimensiunea bilei de pe cap a crescut. Reclamantul a declarat că cererile sale de a face obiectul de îngrijire medicală nu au fost ascultate, ceea ce a determinat să înceapă greva foamei la 4 martie 2016. Ca urmare a unei audieri cu procurorul care supraveghează închisoarea, a fost transferat de două ori la spital, dar nu a putut comunica cu medicul care l-a examinat. Cu toate acestea, un medic care a vorbit un pic limba rusă, l La întoarcerea sa la închisoare, reclamantul a reînceput greva foamei și a cerut să i se propună o soluție medicală adaptată stării sale. În a doua zi de grevă a foamei, reclamantul a fost transferat la închisoarea Nigrita. Reclamantul a fost transferat de mai multe ori la spitalul din Serres pentru a fi supus unor examinări, dar el susține că aceste examinări erau superficiale și nu au dus la nici un tratament, ceea ce a avut ca rezultat de la mingea la ceafă, care a atins dimensiunea de 30 cm X 20 cm. Înainte de a fi arestat în Grecia, reclamantul fusese condamnat în Bulgaria pentru alte infracțiuni. Întrucât nu și-a ispășit pedeapsa, autoritățile bulgare au emis un mandat european de arestare, care a fost trimis autorităților elene și aprobat prin Decizia nr. 1/2017 a președintelui Tribunalului de apel din Salonic. Cu toate acestea, mandatul european de arestare nu a fost executat. Reclamantul susține că autoritățile bulgare au informat autoritățile bulgare că autoritățile elene au trimis de trei ori autorităților elene cereri de transfer din partea reclamantului în Bulgaria pentru a-și executa pedeapsa, dar că autoritățile elene au răspuns că nu a existat nicio persoană cu această identitate în nicio închisoare greacă. Această atitudine l-a îndemnat pe reclamant să facă o a doua grevă a foametei în perioada 24 august - 6 septembrie 2019. Constatările Comitetului pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) în raportul său din 9 aprilie 2020, întocmit în urma vizitei în Grecia din 28 aprilie 2020. În martie, 9 aprilie 2019, CPT se referea la îngrijirea medicală în închisorile din Diavata și Nigrita. În ceea ce privește închisoarea din Nigrita, un medic de la centrul de sănătate local se întorcea în fiecare zi de la ora 8:00 la 12:30. El a fost asistat de două asistente prezente între orele 7:30 și 15:00, precum și de patru deținuți care lucrau ca asistenți medicali. Consultările psihiatrice au avut loc de două ori pe săptămână, iar un dentist a făcut-o din două în două săptămâni. Potrivit CPT, personalul medical era total insuficient pentru o închisoare de 480 de deținuți, număr care trebuia să ajungă în curând la 600, iar durata prezenței unui medic trebuia să fie mărită pentru a ajunge la 1,5 în timpul integral al unui generalist. În ceea ce privește închisoarea Diavata, trei generaliști vizitau, în rotație, închisoarea în fiecare zi a săptămânii și rămâneau acolo timp de opt ore, ceea ce corespundea unui post cu timp integral. Cinci medici specialiști în domeniul sănătății, de asemenea, o dată pe săptămână și un dentist de două ori pe săptămână. Patru asistente medicale lucrau acolo cu normă întreagă și doi deținuți ca asistenți medicali. În special, CPT a remarcat că bugetul închisorilor pentru achiziționarea medicamentelor nu a fost suficient pentru a acoperi cererea, deoarece medicamentele furnizate de deținuți care nu aveau un număr de securitate socială nu erau rambursate. În plus, unele spitale refuzau să ia în considerare pacienții care nu aveau un număr de securitate socială. CPT a recomandat ca toți deținuții să aibă acces la asistență medicală gratuită, fără a fi discriminați din motive de statut juridic. El a recomandat statului elen să ia măsuri pentru a se asigura că toți deținuții obțin un număr de securitate socială și că centrele de sănătate pot fi rambursate în conformitate cu practica sa: pentru restul populației. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge că nu a primit îngrijiri medicale adecvate stării sale atât timp cât a fost deținut în închisoarea Diavata, cât și în închisoarea Nigrita. Invocând art. 13 din Convenție, reclamantul se plânge de absența unei acțiuni efective pentru a se plânge de faptul că autoritățile închisorii i-au acordat asistență medicală adecvată stării sale. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge, pe de o parte, de o atingere a vieții sale familiale, din cauza obligației autorităților grecești din 2017 de a executa mandatul de arestare și de a-l trimite în Bulgaria pentru a-și ispăși pedeapsa, în cazul în care ar avea contact cu familia sa, și, pe de altă parte, de a-și afecta viața privată, deoarece a devenit un adevărat paria în închisoare și ceilalți deținuți îl evită din cauza morfologiei sale actuale. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI În timpul detenției sale în închisorile Diavata și Nigrita, reclamantul a primit o terapie pentru tratarea problemelor sale medicale în condiții adecvate și compatibile cu art. 3 din Convenție Reclamantul avea dreptul la o cale de atac eficientă, în sensul art. Convenția, prin care ar fi putut denunța pretinsele deficiențe în ceea ce privește îngrijirea medicală de care ar fi avut nevoie Reclamantul a suferit, prin necunoașterea articolului 8 din convenție, o încălcare a dreptului său la respectarea vieții de familie, din cauza faptului că nu a fost trimis înapoi în Bulgaria pentru a ispăși pedeapsa la care a fost condamnat în această țară, precum și o încălcare a dreptului său la viață privată din cauza aspectului său în închisoare și care ar fi cauzată de presupusa lipsă a îngrijirii medicale
Communiquée le 9 juin 2020
Publié le 29 juin 2020
Requête n
o
16769/20
Rumen YORDANOF
contre la Grèce
introduite le 5 March 2020
Le requérant, M. Rumen Yordanof, est un ressortissant bulgare né en 31
décembre 1960. Il est représenté devant la Cour par M
e
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
Le requérant, marié et père d’une fille en Bulgarie, est actuellement détenu à la prison de Nigrita, à Serres.
Le requérant fut arrêté le 2 octobre 2015 sur l’autoroute Egnatia en train de conduire un véhicule qui transportait des réfugiés syriens. Le 14
décembre 2016, la cour d’appel criminelle de Thessalonique le condamna à une peine de 25 ans de réclusion et une amende de 370
000
euros pour transport illégal des réfugiés syriens qui n’avaient pas le droit d’entrer dans le territoire. Statuant en appel, le 15 novembre 2018, la même juridiction confirma la peine susmentionnée.
Selon le requérant, lors de son arrestation, un policier l’aurait frappé à plusieurs reprises avec la crosse de son arme à l’arrière de la tête. Quelques heures plus tard et alors qu’il se trouvait au commissariat de police, une boule de 3 cm s’était formée à l’endroit où il avait reçu les coups.
À la suite de son arrestation, le requérant fut placé en détention dans la prison de Diavata. Il ne subit aucun examen médical, et cela malgré le fait qu’il se plaignait des douleurs à la tête. Au fil du temps la taille de la boule sur la tête s’agrandissait. Le requérant allègue que ses demandes à faire l’objet des soins médicaux n’étaient pas entendues, ce qui l’incita à commencer une grève de la faim le 4 mars 2016. À la suite d’une audience avec le procureur superviseur de la prison, il fut transféré à deux reprises à l’hôpital, mais faute d’interprète, il ne pouvait pas communiquer avec le médecin qui l’examina. Toutefois, un médecin qui parlait un peu le russe, l’informa qu’il n’y avait aucun danger pour sa vie. À son retour à la prison, le requérant reprit la grève de la faim et demandait qu’une solution médicale adaptée à son état lui soit proposée.
Le deuxième jour de sa grève de la faim, le requérant fut transféré à la prison de Nigrita.
Le requérant fut à plusieurs reprises transféré à l’hôpital de Serres pour y subir des examens, mais il soutient que ces examens étaient superficiels et n’aboutirent à aucun traitement, ce qui eut comme résultat l’agrandissement de la boule à sa nuque qui atteignit la taille de 30 cm X 20 cm.
Avant d’être arrêté en Grèce, le requérant avait été condamné en Bulgarie pour d’autres infractions. Comme il n’avait pas purgé sa peine, les autorités bulgares émirent un mandat d’arrêt européen qui fut envoyé aux autorités grecques et approuvé par la décision n
o
1/2017 du président de la cour d’appel de Thessalonique. Toutefois, le mandat d’arrêt européen ne fut pas exécuté. Le requérant allègue qu’il apprit par les autorités bulgares que celles-ci avaient envoyé à trois reprises aux autorités grecques des demandes de transfert du requérant en Bulgarie pour qu’il y purge sa peine, mais que les autorités grecques répondaient qu’il n’y avait aucune personne avec cette identité dans aucune prison grecque. Cette attitude poussa le requérant à faire une deuxième grève de la faim du 24 août au 6 septembre 2019.
Les constats du Comité pour la prévention de la torture et des peines ou traitements inhumains ou dégradants (CPT)
Dans son rapport du 9 avril 2020, établi à la suite de la visite en Grèce du 28
mars au 9 avril 2019, le CPT relevait ce qui suit en matière des soins médicaux dans les prisons de Diavata et de Nigrita.
En ce qui concerne la prison de Nigrita, un médecin du centre de santé local s’y rendait tous les jours de la semaine de 8 h à 12 h 30. Il était assisté des deux infirmières présentes de 7 h30 à 15 h. ainsi que des quatre détenus qui travaillaient comme aides-soignants. Des consultations psychiatriques avaient lieu deux fois par semaine et un dentiste s’y rendait toutes les deux semaines. Selon le CPT, le personnel médical était totalement insuffisant pour une prison accueillant 480 détenus, nombre qui devait atteindre bientôt 600, et la durée de présence d’un médecin devait être augmentée pour atteindre 1,5 le plein temps d’un généraliste.
Quant à la prison de Diavata, les soins médicaux ne s’étaient pas améliorés depuis 2015 et restaient totalement inadéquats pour une prison qui accueillait en permanence un nombre supérieur à 500 détenus. Trois généralistes visitaient, en rotation, la prison tous les jours de la semaine, et ils y restaient pendant huit heures, ce qui correspond à un poste à plein temps. Cinq médecins spécialistes s’y rendaient aussi une fois par semaine et un dentiste deux fois par semaine. Quatre infirmières y travaillaient à plein temps et deux détenus comme aides-soignants.
Le CPT notait surtout que le budget des prisons pour l’achat des médicaments ne suffisait pas pour couvrir la demande car les médicaments fournis aux détenus qui n’avaient pas de numéro de sécurité sociale n’étaient pas remboursés. En outre, certains hôpitaux refusaient d’examiner des patients ne disposant pas de numéro de sécurité sociale. Le CPT préconisait que tous les détenus devaient avoir accès aux soins médicaux gratuits sans être discriminés pour des motifs de statut juridique. Il recommandait à l’État grec de prendre des mesures pour assurer que tous les détenus obtiennent un numéro de sécurité sociale et que les centres de santé puissent être remboursés selon la pratique s’appliquant pour le reste de la population.
Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaint de ne pas avoir reçu les soins médicaux adaptés à son état tant qu’il était détenu dans la prison de Diavata que dans celle de Nigrita.
Invoquant l’article 13 de la Convention, le requérant se plaint de l’absence d’un recours effectif pour se plaindre de l’omission des autorités de prison de lui assurer des soins médicaux adaptés à son état.
Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant se plaint, d’une part d’une atteinte à sa vie familiale, en raison de l’omission des autorités grecques depuis 2017 d’exécuter le mandat d’arrêt et de l’envoyer en Bulgarie pour purger sa peine, où il aurait de contacts avec sa famille, et, d’autre part, d’une atteinte à sa vie privée, car il est devenu un vrai paria dans la prison et les autres codétenus l’évitent en raison de sa morphologie actuelle.
1.
Pendant sa détention dans les prisons de Diavata et de Nigrita, le requérant a-t-il reçu une thérapie pour le traitement de ses problèmes médicaux dans des conditions appropriées et compatibles avec l’article 3 de la Convention
?
2.
Le requérant disposait-il d’un recours effectif, au sens de l’article
13
de la Convention, au travers duquel il aurait pu dénoncer les insuffisances alléguées quant aux soins médicaux dont il aurait besoin
?
3.
Le requérant a–t-il subi, en méconnaissance de l’article 8 de la Convention, une atteinte à son droit au respect de la vie familiale, en raison de l’absence de son renvoi en Bulgarie pour y purger la peine à laquelle il était condamné dans ce pays, ainsi que une atteinte à son droit à la vie privée en raison de son aspect dans la prison, et qui serait provoqué par le manque allégué des soins
?