Comunicat la 15 iunie 2020 Publicat la 6 iulie 2020 SECȚIUNEA 3 Solicitări n 58817/15 și 58252/15 D.B. și Ma.B. împotriva Elveției și M.B. împotriva Elveției introduse la 20 noiembrie 2015 EXPOSAT DE FAPTE Reclamanții la originea cererii n 58817/15, D.B. (primul reclamant) și Ma.B. (al doilea reclamant) sunt resortisanți elvețieni, născuți în 1973 și, respectiv, 1976. Președintele secțiunii a acceptat cererea lor de nedivulgare a identității lor [art. 47 alineatul (4) din Regulamentul de procedură]. 58252/15, M.B. (al treilea reclamant), este un resortisant elvețian și american, născut în 2011. Președintele secțiunii a accesat cererea sa de nedivulgare a identității sale [art. 47 alineatul (4) din Regulamentul de procedură] și este reprezentat în fața Curții de către dl Graupner, avocat care exercită la Viena. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. D.B. și Ma.B. sunt obligate printr-un parteneriat înregistrat începând cu 11 februarie 2011. Ei au încheiat un contract de GPA (stație pentru alții) în California. Un embrion al unui ovul al unui donator anonim și al materialului seminal al lui Ma.B. a fost implantat în uterul unei mame surogat. După ce sarcina a fost confirmată, tribunalul Californian a pronunțat o sentință în care a declarat că cei doi bărbați sunt părinții legali ai copilului nenăscut. M.B. s-a născut la 11 aprilie 2011. S-a întocmit un certificat de naștere conform hotărârii. D.B. și-a încetat activitatea profesională pentru a se dedica educației copilului și gospodăriei. Ma.B. și-a păstrat locul de muncă pentru a asigura întreținerea financiară a familiei. La 30 aprilie 2011, D.B. și Ma.B. au solicitat în Elveția recunoașterea hotărârii SUA și transcrierea certificatului în registrul de stare civilă. Prin decizia din 21 martie 2012, oficiul din statul Saint-Gall a refuzat să recunoască hotărârea din California și să transcrie certificatul de naștere în registrele de stare civilă. 10. Pe baza unei căi de atac, Departamentul de Interne al cantonului Saint-Gall a aprobat, prin decizia din 10 iulie 2013, înscrierea în statul civil D.B. și Ma.B. în calitate de tați ai copilului. 11. La 23 iulie 2013, Biroul Federal al Justiției ( Prin hotărârea din 19 august 2014, Tribunalul administrativ cantonal a respins acțiunea după ce a efectuat o cântărire a intereselor între interzicerea gestației pentru alții și binele copilului. Recunoscând aceste două principii ca făcând parte din ordinea publică elvețiană, Tribunalul a considerat, în esență, că copilul nu ar trebui să suporte consecințele negative ale alegerii În special, s-a constatat că interzicerea tuturor formelor de maternitate alternative a condus la o poziție rigidă de refuz de recunoaștere a legăturii de filiație non-genetică care rezultă din aceasta și că eludarea evidentă a legii a condus la o încălcare a ordinii publice. Tribunalul Federal a recunoscut hotărârea din California în ceea ce privește legătura de filiație dintre copil și tatăl său genetic, Ma.B., dar a refuzat recunoașterea legăturii constatate de justiia americană între copil și D.B. Potrivit Tribunalului Federal, în pofida nerecunoașterii raportului de filiație între părintele de instanță fără legătură genetică și copil, statutul acestuia din urmă ar fi suficient protejat de sistemul juridic elvețian și în conformitate cu principiul interesului superior al copilului. 15. La 20 noiembrie 2015, reclamanții au înaintat o cerere în fața Curții. 16. În ianuarie 2018, a intrat în vigoare o modificare a Codului civil elvețian prin care se permite adoptarea unui copil al partenerului înregistrat. La 21 decembrie 2018, reclamanții au depus o cerere în acest sens. consultant cu privire la recunoașterea în dreptul intern a unei legături de filiație între un copil născut dintr-o gestație pentru alte persoane care își desfășoară activitatea în străinătate și mama de culpă [GC] (cererea n P16-2018-001, Curtea de Casație Franceză, 10 aprilie 2019). 19. Reclamanții își mențin cererea pendinte în fața Curții. Aceștia observă că statutul lor de victimă rămâne neschimbat, deoarece autoritățile naționale care nu au recunoscut, nici nu au reparat încălcarea și, ulterior, susțin că, în 2015, în momentul pronunțării deciziei Tribunalului Federal, legislația elvețiană nu permite adoptarea copilului partenerului înregistrat. În cele din urmă, reclamanții au așteptat 8 ani ca urmare a nașterii copilului pentru a obține recunoașterea legală a legăturii lor de filiație. În această perioadă, copilul a fost insuficient protejat de nu recunoașterea legăturii sale de filiație cu tatăl său (D.B.), care nu a exercitat autoritatea părintească. Astfel, stabilirea legăturii de filiație între D.B. și copilul nu ar fi fost eficient și efectiv, așa cum a solicitat Curtea în avizul său consultativ. Dreptul intern relevant 20. Articolele 25 și 27 din Legea federală privind dreptul internațional privat ( ;Recuperare sistematică art. 27 (I. Recunoaștere / 3. Motive de refuz) Recunoașterea unei hotărâri străine trebuie refuzată în Elveția dacă este în mod evident incompatibilă cu ordinea publică elvețiană. (...) În plus, decizia străină nu poate face obiectul unei revizuiri la fond. 21. La art. 119 din Constituția Federală a Confederației Elvețiane (□ Cst. ; RS 101) din 18 aprilie 1999, este formulat după cum urmează: Art. 119 (Proces medical asistat și inginerie genetică în domeniul uman) Ființa umană trebuie protejată împotriva abuzurilor în materie de reproducere asistată medical și de inginerie genetică. Confederația Legiferă privind utilizarea patrimoniului germinativ și genetic uman. Aceasta asigură protecția demnității umane, a personalității și a familiei și respectă în special următoarele principii: (...) d. donarea de embrioni și toate formele de maternitate de substituție sunt interzise; (...). Art. 2 (Definiții) În prezenta lege se aplică următoarele definiții: K. mamă de substituție : o femeie care este de acord să poarte un copil conceput prin intermediul unei metode de reproducere asistată medical și să-l predea definitiv unor terți după ce a fost născut ; (...). 23. Codul civil elvețian ( ; RS 210), din 10 decembrie 1907, în conținutul său în vigoare la pronunțarea deciziilor naționale în litigiu, a autorizat adoptarea pentru cuplurile căsătorite sau numai pentru persoane (articolele 264a și 264b CC). Cuplurile legate de un parteneriat înregistrat n În ianuarie 2018, o persoană poate adopta copilul: 1. al soțului/soției; 2. al partenerului/partenerului/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/soției/parteiului/soției/soției/soțieiului/soției/soției/soției/soției/soțieiiului/soțieiiului/soțieiiului/soțieiului/soțieiiului/parteiului/parteiului/soțieiului/soției/soției/soție/soție/soției/soției/soției/soției/soție/soție/////soție//soție/soție/soție/soție/soțiai/soție/soție/soție/soție/soție/soție/soție/soție/soție/soție/soție/soțitățitățitățitățită/soției/soțiai/soției/ Persoanele care conduc de fapt o viață de cuplu nu trebuie să fie nici căsătorite, nici legate printr-un parteneriat înregistrat. Art. 268a (Procedura - în acest sens) Adopția nu poate fi pronunțată înainte de a fi efectuată o anchetă privind toate circumstanțele esențiale nu a fost făcută, dacă a fost necesar, cu concursul experților. Ancheta trebuie să se refere în special la personalitatea și sănătatea adoptorilor și a copilului, la relațiile acestora, la capacitatea administratorului sau a adoptorilor de a educa copilul, la situația lor economică, la motivațiile lor și la condițiile familiale, precum și la evoluția legăturii de nutriție. GRIFS 25. Invocând art. 8, reclamanții susțin că decizia de refuz de recunoaștere a legăturii de filiație dintre părintele de culpă (D.B.) și copil (M.B.) constituie o încălcare disproporționată. Reclamanții se plâng, de asemenea, de faptul că o procedură de adoptare, în loc de recunoașterea certificatului de naștere, nu ar permite remedierea acestei prejudicii. În plus, procedura de adoptare ar fi durat prea mult timp pentru a fi considerată o procedură de stabilire a legăturii de filiație rapidă și eficientă. 26. Reclamanții se află, de asemenea, sub incidența articolului 14 din convenție, coroborat cu art. 8, care susține că M.B. a suferit o deteriorare discriminatorie din cauza nașterii sale, ca refuzul de a-și recunoaște certificatul de naștere s-a bazat pe concepția sa prin gestație pentru alții. Ei indică faptul că, în calitate de copil al unui cuplu de același sex, a fost discriminat, având în vedere că până la 1 Ianuarie 2018, nu există nicio posibilitate pentru cuplurile de același sex de a-și recunoaște legătura de filiație cu copilul. Întrebări CU PĂRȚILE A existat o încălcare a dreptului reclamanților la respectarea vieții lor private și de familie, în sensul articolului 8 din convenție, din cauza deciziei definitive din 21 mai 2015 de a refuza recunoașterea legăturii de filiație dintre părintele de culpă (D.B.) și copil (M.B.) născut în străinătate prin gestație pentru alții Durata procedurii de recunoaștere a legăturii de filiație dintre părintele de culpă și copil respecta articolul A existat vreo încălcare a interdicției privind discriminarea, în sensul articolului 14 din Convenția combinată cu art. 8, în ceea ce privește M.B., din cauza nașterii sale, fie din cauza lipsei unei legături genetice cu D.B., fie din cauza orientării sexuale a părinților săi
Communiquée le 15 juin 2020
Publié le 6 juillet 2020
Requêtes n
os
58817/15 et 58252/15
D.B. et Ma.B. contre la Suisse
et M.B. contre la Suisse
introduites le 20 novembre 2015
1.
Les requérants à l’origine de la requête n
o
58817/15, D.B. (le premier requérant) et Ma.B. (le deuxième requérant), sont des ressortissants suisses, nés respectivement en 1973 et 1976. Le président de la section a accédé à leur demande de non
‑
divulgation de leur identité (article 47 § 4 du règlement). Ils sont représentés devant la Cour par M
e
2.
Le requérant à l’origine de la requête n
o
58252/15, M.B. (le troisième requérant), est un ressortissant suisse et américain, né en 2011. Le président de la section a accédé à sa demande de non
‑
divulgation de son identité (article 47 § 4 du règlement). Il est représenté devant la Cour par M
e
H.
Graupner, avocat exerçant à Vienne.
Les circonstances de l’espèce
3.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit.
4.
D.B. et Ma.B. sont liés par un partenariat enregistré depuis le 11
février 2011.
5.
Ils conclurent un contrat de GPA (gestation pour autrui) en Californie. Un embryon issu d’un ovule d’une donneuse anonyme et du sperme de Ma.B. fut implanté dans l’utérus d’une mère porteuse. Une fois la grossesse confirmée, le tribunal californien rendit un jugement dans lequel il déclara les deux hommes comme étant les parents légaux de l’enfant à naître.
6.
M.B. naquit le 11 avril 2011. Un certificat de naissance conforme au jugement fut établi.
7.
D.B. cessa son activité professionnelle afin de se consacrer à l’éducation de l’enfant et au ménage. Ma.B. conserva son emploi afin d’assurer l’entretien financier de la famille.
8.
Le 30 avril 2011, D.B. et Ma.B. requirent en Suisse la reconnaissance de la décision américaine et la transcription du certificat dans le registre de l’état civil.
9.
Par décision du 21 mars 2012, l’office d’état du canton de Saint-Gall refusa de reconnaître le jugement californien et de transcrire le certificat de naissance dans les registres d’état civil.
10.
Sur recours, le Département de l’intérieur du canton de Saint-Gall admit, par décision du 10 juillet 2013, l’inscription à l’état civil de D.B. et Ma.B. en tant que pères de l’enfant.
11.
Le 23 juillet 2013, l’Office fédéral de la justice («
l’OFJ
») forma un recours auprès du Tribunal administratif cantonal de Saint-Gall.
12.
Par arrêt du 19 août 2014, le Tribunal administratif cantonal rejeta le recours après avoir procédé à une pesée des intérêts entre l’interdiction de la gestation pour autrui et le bien de l’enfant. Reconnaissant ces deux principes comme faisant partie de l’ordre public suisse, le tribunal considéra en substance que l’enfant ne devait pas subir les conséquences négatives du choix – certes regrettable – de ses parents.
13.
Le 25 septembre 2014, l’OFJ forma un recours contre cet arrêt.
14.
Par arrêt du 21 mai 2015, le Tribunal fédéral admit le recours de l’OFJ et annula l’arrêt cantonal. Il releva notamment que la prohibition de toutes les formes de maternité de substitution commandait une position rigide de refus de reconnaître le lien de filiation non génétique en résultant et que le contournement manifeste de la loi conduisait à une violation de l’ordre public. Le Tribunal fédéral reconnut l’arrêt californien en ce qui concerne le lien de filiation entre l’enfant et son père génétique, Ma.B., mais refusa la reconnaissance du lien constaté par la justice américaine entre l’enfant et D.B. Selon le Tribunal fédéral, malgré la non-reconnaissance du rapport de filiation entre le parent d’intention sans lien génétique et l’enfant, le statut de ce dernier serait suffisamment protégé par le système juridique suisse et conforme au principe de l’intérêt supérieur de l’enfant.
15.
Le 20 novembre 2015, les requérants introduisirent une requête devant la Cour.
16.
Le 1
er
janvier 2018, une modification du Code civil suisse autorisant l’adoption de l’enfant du partenaire enregistré entra en vigueur. Les requérants déposèrent une requête en ce sens.
17.
Le 21 décembre 2018, les autorités cantonales prononcèrent l’adoption.
18.
Le 10 avril 2019, la Cour rendit l’
avis
consultatif relatif à la reconnaissance en droit interne d’un lien de filiation entre un enfant né d’une gestation pour autrui pratiquée à l’étranger et la mère d’intention
[GC] (demande n
o
P16-2018-001, cour de cassation française, 10
avril 2019).
19.
Les requérants maintiennent leur requête pendante devant la Cour. Ils observent que leur statut de victime demeure inchangé, les autorités nationales n’ayant pas reconnu, ni réparé, la violation. Ensuite, ils arguent qu’en 2015, lors du prononcé de la décision du Tribunal fédéral, la législation suisse ne permettait pas l’adoption de l’enfant du partenaire enregistré. Ce n’est qu’en 2016 que le Parlement s’est saisi de la question. Les requérants durent finalement attendre 8 ans suite à la naissance de l’enfant pour faire reconnaître légalement leur lien de filiations. Durant cette période, l’enfant fut insuffisamment protégé par la non
‑
reconnaissance de son lien de filiation avec son père d’intention (D.B.), lequel n’exerçait pas l’autorité parentale. Ainsi, l’établissement du lien de filiation entre D.B. et l’enfant n’aurait pas été efficace et effectif ainsi que requis par la Cour dans son avis consultatif.
Le droit interne pertinent
20.
Les articles 25 et 27 de la loi fédérale sur le droit international privé («
LDIP
»
; Recueil systématique «
RS
» 291) du 18
décembre 1987, sont libellés comme suit
:
Art. 25 (I. Reconnaissance / 1. Principe)
«
Une décision étrangère est reconnue en Suisse :
a. si la compétence des autorités judiciaires ou administratives de l’Etat dans lequel la décision a été rendue était donnée ;
b. si la décision n’est plus susceptible de recours ordinaire ou si elle est définitive, et
c. s’il n’y a pas de motif de refus au sens de l’art. 27.
Art. 27 (I. Reconnaissance / 3. Motifs de refus)
1
La reconnaissance d’une décision étrangère doit être refusée en Suisse si elle est manifestement incompatible avec l’ordre public suisse.
2
(...)
3
Au surplus, la décision étrangère ne peut faire l’objet d’une révision au fond.
»
21.
L’article 119 de la Constitution fédérale de la Confédération suisse («
Cst.
»
; RS 101) du 18 avril 1999,
est libellé comme suit :
Art. 119 (Procréation médicalement assistée et génie génétique dans
le
domaine
humain)
«
1
L’être humain doit être protégé contre les abus en matière de procréation médicalement assistée et de génie génétique.
2
La Confédération légifère sur l’utilisation du patrimoine germinal et génétique humain. Ce faisant, elle veille à assurer la protection de la dignité humaine, de la personnalité et de la famille et respecte notamment les principes suivants : (...)
d. le don d’embryons et toutes les formes de maternité de substitution sont interdits
; (...). »
22.
Les articles de la loi fédérale sur la procréation médicalement assistée («
LPMA
»
; RS
810.11) du 18 décembre 1998 relatifs à la maternité de substitution sont libellés comme suit
:
Art. 4 (Pratiques interdites)
«
Le don d’ovules et d’embryons ainsi que la maternité de substitution sont interdits.
Art. 2 (Définitions)
Dans la présente loi, on entend par : (...)
k. mère de substitution : une femme qui accepte de porter un enfant conçu au moyen d’une méthode de procréation médicalement assistée et de le remettre définitivement à des tiers après l’accouchement ; (...).
»
23.
Le Code civil suisse («
CC
»
; RS 210), du 10 décembre 1907, dans sa teneur en vigueur lors du prononcé des décisions nationales litigieuses, autorisait l’adoption pour les couples mariés ou pour les personnes seules (articles 264a et 264b CC). Les couples liés par un partenariat enregistré n’étaient pas autorisés à adopter.
24.
Les articles 264c et 268a du Code civil suisse, dans leur teneur modifiée en vigueur depuis le 1
er
janvier 2018, sont libellés comme suit
:
Art. 264c (Adoption de l’enfant du conjoint ou du partenaire)
«
1
Une personne peut adopter l’enfant :
2.de son partenaire enregistré, ou
3.de la personne avec laquelle elle mène de fait une vie de couple.
2
Le couple doit faire ménage commun depuis au moins trois ans.
3
Les personnes qui mènent de fait une vie de couple ne doivent être ni mariées ni liées par un partenariat enregistré.
Art. 268a (Procédure - Enquête)
«
1
L’adoption ne peut être prononcée avant qu’une enquête portant sur toutes les circonstances essentielles n’ait été faite, au besoin avec le concours d’experts.
2
L’enquête doit porter notamment sur la personnalité et la santé du ou des adoptants et de l’enfant, leurs relations, l’aptitude du ou des adoptants à éduquer l’enfant, leur situation économique, leurs mobiles et les conditions familiales, ainsi que sur l’évolution du lien nourricier.
»
25.
Invoquant l’article 8, les requérants font valoir que la décision de refus de reconnaître le lien de filiation entre le parent d’intention (D.B.) et l’enfant (M.B.), constitue une atteinte disproportionnée. Les requérants se plaignent également du fait qu’une procédure d’adoption, en lieu et place de la reconnaissance de l’acte de naissance, ne permettrait pas de pallier cette atteinte. En outre, la procédure d’adoption aurait duré trop longtemps pour être considérée comme une procédure d’établissement du lien de filiation rapide et efficace.
26.
Les requérants se prévalent également de l’article 14 de la Convention, combiné avec l’article 8, soutenant que M.B. a subi une atteinte discriminatoire en raison de sa naissance, en tant que le refus de reconnaître son acte de naissance se fondait sur sa conception par gestation pour autrui. Ils observent qu’en tant qu’enfant d’un couple de même sexe, il a été discriminé, étant donné que jusqu’au 1
er
janvier 2018, il n’existait aucune possibilité pour les couples de même sexe de faire reconnaître leur lien de filiation avec l’enfant.
1.
Y-a-t-il eu violation du droit des requérants au respect de leur vie privée et familiale, au sens de l’article 8 de la Convention, en raison de la décision définitive du 21 mai 2015 de refus de reconnaître le lien de filiation entre le parent d’intention (D.B.) et l’enfant (M.B.) né à l’étranger par gestation pour autrui
?
2.
La durée de la procédure permettant d’aboutir à la reconnaissance du lien de filiation entre le parent d’intention et l’enfant respectait-elle l’article
8
?
3.
Y-a-t-il eu violation de l’interdiction de la discrimination, au sens de l’article 14 de la Convention combiné à l’article 8, à l’égard de M.B., en raison de sa naissance, soit en raison de l’absence de lien génétique avec D.B. soit en raison de l’orientation sexuelle de ses parents
?