MANOLE c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

Comunicat la 19 iunie 2020 Publicat la 6 iulie 2020 SECȚIUNEA a doua Cerere nr 26360/19 Domnica MANOLE împotriva Republicii Moldova introdusă la 14 mai 2019 Cererea se referă la revocarea recurentei postului de judecător ca urmare a schimbului cu un jurnalist pe baza motivelor avizului său disident într-o cauză examinată de recurentă și în care postul de televiziune căruia îi aparținea jurnalistul era parte la procedură. Mesajul recurentei a fost transmis jurnalistului după pronunțarea deciziei pronunțate în cauză, dar înainte ca textul integral al hotărârii și al opiniei dizidente să fie publicat. Conținutul acestui mesaj a fost dezvăluit de jurnalist într-un articol. În plus, Forumul o convocase pe reclamantă din cauza opiniilor negative ale Serviciului de Informații și Securitate și nu a avut cunoștință de faptul că a fost acuzată și de o comunicare interzisă după ce a fost pronunțată decizia de către Forum.

În timp ce Curtea Constituțională declarase neconstituțională procedura de verificare a judecătorilor de către Serviciul de informații și securitate al recurentei, Curtea Supremă de Justiție ( A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții a Uniunii Europene în cauzele conexate C-182/03 și C-217/03, ECLI:EU:C:2006:488, punctul 41. În formarea judiciară sesizată cu recursul recurentei, președintele CSJ, care a fost, de asemenea, membru al CSM, dar și un magistrat, al cărui mandat a încetat înainte de adoptarea deciziei privind recurenta. Invocând art. 10 din Convenția combinată cu art. 18, recurenta susține că declarația de incompatibilitate cu statutul de magistrat pentru comunicarea către un jurnalist a motivelor opiniilor sale dizidente constituie o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare.

Comisia consideră că procedura diligentă împotriva sa nu are temei juridic și că, în orice caz, nu era necesară într-o societate democratică. Recurenta consideră că măsura în speță a fost aplicată în detrimentul articolului 18 din convenție pentru că a denunțat public problemele sistemului de justiție. Invocând art. 8 din Convenție, recurenta își numește demisia ca fiind "compromițătoare" și pe care și-a afectat grav viața profesională. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, recurenta se plânge de lipsa de injumătățire a președintelui CSJ, care a fost, în plus, președintele Forumului. Recurenta se plânge, de asemenea, că unul dintre judecătorii din cadrul CSJ nu mai dispunea la data adoptării deciziei privind un mandat valabil.

Cauza recurentei a fost ascultată în mod echitabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din Convenție, în special de către o instanță care a îndeplinit criteriile prevăzute de Legea nr. 66455/02, nr. 3665/02, § 34-36, 11 iulie 2006)? A fost afectată libertatea de exprimare a recurentei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție? În acest caz, această încălcare a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 10 alineatul (2) (Baka v. Hungary [GC], nr. 20261/12, § 164-167, 23 iunie 2016)? A fost încălcată dreptul recurentei de a-și respecta viața privată, în sensul articolului 8 alineatul (1) din convenție? În cadrul Convenției?

În cadrul convenției, ingerința în exercitarea acestui drept era prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 8 alineatul (2) (Oleksandr Volkov v. Ucraina, nr. 21722/11, 9 jnvier 2013)? Restricțiile impuse de statul în speță în temeiul articolului 10 din Convenție au fost aplicate, în detrimentul articolului 18 din Convenție, în alt scop decât cel prevăzut la art. 10 (Merabishvili v. Georgia [GC], nr. 72508/13, §292, 28 noiembrie 2017) Guvernul este invitat să furnizeze o copie completă a dosarului procedurii interne, urmată în fața Consiliului Suprem al Magistraturii și a Curții Supreme de Justiție.

Communiquée le 19 juin 2020 Publié le 6 juillet 2020

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 26360/19 Domnica MANOLE contre la République de Moldova introduite le 14 May 2019

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la révocation de la requérante du poste de juge suite à l’échange avec un journaliste au sujet des motifs de son opinion dissidente dans une affaire examinée par la requérante et dans laquelle le poste de télévision auquel appartenait le journaliste était partie à la procédure. Le message de la requérante fût transmis au journaliste après le prononcé du dispositif de la décision rendue dans l’affaire, mais avant que le texte intégral de la décision et de l’opinion dissidente soit publiées. Le contenu de ce message fût révélé par le journaliste dans un article. L’acte litigieux fût examiné par le Conseil supérieur de la magistrature (« CSM ») en absence de toute procédure disciplinaire préalable.

Par ailleurs, le CSM avait convoqué la requérante en raison des avis négatifs émis à son égard par le Service de renseignements et de sécurité et elle n’a pas eu connaissance qu’on lui reprochait aussi une communication interdite qu’après le rendu de la décision par le CSM. Alors que la Cour constitutionnelle avait déclaré inconstitutionnelle la procédure de vérification des juges par le Service de renseignements et de sécurité dont la requérante fit l’objet, la Cour suprême de justice (« CSJ »), saisie du pourvoi de la requérante, maintint la décision du CSM estimant que la communication de la requérante avec le journaliste s’avérait suffisante pour la déclarer incompatible avec la fonction de magistrat.

Dans la formation judiciaire saisie du recours de la requérante siégea le président de la CSJ qui était aussi membre du CSM, mais également un magistrat, dont le mandat avait pris fin avant l’adoption de la décision concernant la requérante. Invoquant l’article 10 de la Convention combiné à l’article 18, la requérante soutient que la déclaration de son incompatibilité avec le statut de magistrat pour avoir communiqué à un journaliste les motifs de son opinion dissidente constitue une atteinte à son droit à la liberté d’expression. Elle estime que la procédure diligentée contre elle manque de fondement légal et que, de toute manière, elle n’était pas nécessaire dans une société démocratique. La requérante considère que la mesure en l’espèce fût appliquée au mépris de l’article 18 de la Convention parce qu’elle avait dénoncé publiquement les problèmes du système de la justice.

Invoquant l’article 8 de la Convention, la requérante qualifie sa démission comme «compromettante» et qu’elle a gravement affecté sa vie professionnelle. Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, la requérante se plaint de l’absence d’impartialité du président de la CSJ qui était de surcroît le président du CSM. La requérante se plaint également qu’un des juges siégeant à la CSJ ne disposait plus à la date de l’adoption de la décision d’un mandat valide.

QUESTIONS AUX PARTIES

La cause de la requérante a-t-elle était entendue équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention, notamment par un tribunal qui répondait aux critères : « établi par la loi » ( Gurov v. Moldova , no. 36455/02, §§ 34-36, 11 juillet 2006) ? « indépendant et impartial » ( Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugal [GC], nos. 55391/13 et 2 autres, §§ 145-150, 6 novembre 2018) ? Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression de la requérante, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention?

Dans l’affirmative, cette atteinte était ‑ elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 ( Baka v. Hungary [GC], no. 20261/12, §§ 164-167, 23 juin 2016)? Y a-t-il eu atteinte au droit de la requérante au respect de sa vie privée, au sens de l’article 8 § 1 de la Convention ? Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 8 § 2 ( Oleksandr Volkov v. Ukraine , no. 21722/11, 9 jnvier 2013)? Les restrictions apportées par l’État en l’espèce au titre de l’article 10 de la Convention ont-elles été appliquées, au mépris de l’article 18 de la Convention, dans un but autre que celui envisagé par l’article 10 ( Merabishvili v. Georgia [GC], no. 72508/13, §292, 28 novembre 2017) ? Le Gouvernement est invité à fournir la copie intégrale du dossier de la procédure interne suivie devant le Conseil supérieur de la magistrature et devant la Cour suprême de justice.