AFFAIRE OSADCII ET AUTRES c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

RESPONDENT

MDA

HOTĂRÂRE

07.07.2020

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable (Article 6 - Procédure d'exécution;Article 6-1 - Accès à un tribunal);Violation de l'article 1 du Protocole n° 1 - Protection de la propriété (Article 1 al. 1 du Protocole n° 1 - Respect des biens);Violation de l'article 13+P1-1-1 - Droit à un recours effectif (Article 13 - Recours effectif) (Article 1 du Protocole n° 1 - Protection de la propriété;Article 1 al. 1 du Protocole n° 1 - Respect des biens)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE OSADCII ET AUTRES c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (CtEDO, 2020)

HUDOC · oficial

În cauza Osaccii și alții c. Republica Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-un comitet compus din Arnfinn Bårdsen, președinte, Valeriu Gritco, Peeter Roosma, judecători, și Hasan Bak 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (□ Convenția la datele indicate în tabelul anexat, decizia de a aduce cererile la cunoștința guvernului Moldovei (la 1 septembrie 2015) observațiile părților, După ce a deliberat în camera Consiliului la 16 iunie 2020, Rend la hotărâre, adoptată la această dată INTRODUCERE PUNCTELE privesc, sub aspectul articolului 6 alineatul (1) din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1, executarea tardivă a deciziilor definitive pronunțate în favoarea reclamanților care obligă autoritățile locale să le atribuie locuințe sociale. Guvernul Moldovei a fost reprezentat de agenții săi, iar la momentul faptei, reclamanții erau angajați în Ministerul Afacerilor Interne și au intentat acțiuni în justiție împotriva autorităților locale din Chișinău pentru a-i obliga să le furnizeze locuințe, invocând prevederile legii privind poliția. Prin decizii definitive, tribunalele naționale și-au acceptat acțiunile și au obligat consiliul municipal din Chișinău să le atribuie locuințe închiriate, pentru uz permanent, în conformitate cu legislația în vigoare. În urma neexecutării acestor hotărâri, reclamanții au angajat acțiuni în despăgubire împotriva statului, pe baza dispozițiilor Legii nr. 87. Prin decizii definitive, instanțele naționale au acceptat parțial acțiunile, au constatat încălcarea drepturilor lor garantate prin art. 6 alineatul (1) din convenție și prin art. 1 din Protocolul nr. 1 și au acordat anumite despăgubiri. La date ulterioare, hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea reclamanților au fost executate. Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor lor figurează în anexă. CADRUL JURIDIC INTERNE PERTIND dispozițiile relevante ale noii acțiuni interne introduse prin Legea nr. 87 sunt rezumate în hotărârea Botezatu c. Republica Moldova, nr. 17899/08, § 12, 14 aprilie 2015 și Cristea c. Republica Moldova, nr. 35098/12, § 21, 12 februarie 2019. Dispozițiile relevante privind înregistrarea contractelor de închiriere, în vigoare la momentul faptelor, sunt rezumate în hotărârea Botezatu, citată anterior, § 13. Având în vedere caracterul similar al obiectului cererilor, Curtea consideră că este oportun să le examineze împreună într-o singură hotărâre. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ȘI 13 DIN CONVENȚIE ȘI ARTICOLUL 1 DIN PROTOCOLUL nr. 1 CONVENȚIA Reclamanții se plâng că executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești pronunțate în favoarea acestora a adus atingere dreptului lor de acces la o instanță și dreptului lor de a-și respecta bunurile. 51662/12, reclamantul se plânge și de lipsa unei căi de atac efective. El: la art. 13 din Convenție. Aceste dispoziții în pasajele lor relevante în speță sunt formulate astfel art. 6 din Convenție Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Art. 1 din Protocolul nr. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietății sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. (...) art. 13 din Convenție Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate, are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care își desfășoară activitatea în exercitarea funcțiilor lor oficiale. Pe admisibilitate 10. Guvernul consideră că reclamanții nu mai pot să își exercite dreptul de a-și exercita dreptul de a-și exercita atribuțiile oficiale. În sensul articolului 34 din Convenție, menționează în acest sens că hotărârile judecătorești în favoarea lor au fost executate, instanțele naționale au constatat existența unei încălcări în fața părților interesate și le-au acordat despăgubiri pe care le consideră suficiente. 11. Reclamanții susțin că hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea lor au fost executate cu o întârziere considerabilă și că valoarea despăgubirilor acordate este cu mult mai mică decât cea acordată de Curte în cauze similare și, prin urmare, consideră că nu și-au pierdut calitatea de victimă. 12. Curtea reamintește că o decizie sau o măsură favorabilă reclamantului nu este suficientă în principiu pentru a-i retrage calitatea de victimă. Dacă autoritățile naționale au recunoscut, în mod explicit sau în esență, apoi au reparat încălcarea Convenției, aceasta reafirmă faptul că întrebarea dacă reclamantul a obținut o reparație care i-a cauzat-o este comparabilă cu satisfacția echitabilă prevăzută în art. 41 din Convenția privind importanța (Cocchiarella c. Italia [GC], n 64886/01, §§ 71-72, CEDH 2006-V). 13. În speță, Curtea consideră că excepția preliminară invocată de guvern în ceea ce privește pierderea calității de victimă este atât de strâns legată de substanța obiecțiunilor în litigiu încât trebuie să fie anexată la fond (a se vedea, printre altele, Botezatu c. Republica Moldova, n 17899/08, § 18, 14 aprilie 2015). Curtea constată că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție și că nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. Pe fond 15. Reclamanții susțin că omisiunea autorităților de a asigura executarea, într-un termen rezonabil, a hotărârilor definitive pronunțate în favoarea acestora a adus atingere drepturilor lor protejate prin art. 6 alineatul (1) din convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1. Cu toate că instanțele naționale au recunoscut această încălcare, acestea nu au acordat o compensație suficientă. 16. În ceea ce privește această teză, Tribunalul susține că cuantumul despăgubirilor nu poate fi pus în discuție de Curte, întrucât instanța națională a decis în mod echitabil și în cadrul marjei de apreciere de care beneficiază în ceea ce privește satisfacția echitabilă. 17. Curtea constată că hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea reclamanților au fost executate în termen de 66 de luni până la 72 de luni. Curtea constată, de asemenea, că instanțele naționale au constatat încălcarea drepturilor reclamanților din cauza duratei nejustificate a executării și au alocat anumite despăgubiri (a se vedea anexa 18. Întrebarea care se pune este dacă indemnizațiile obținute de solicitanți au fost de natură să repare prejudiciul suferit. Pentru a evalua valoarea despăgubirii acordate de instanțele naționale, Curtea examinează, pe baza elementelor de care dispune, ceea ce ar fi acordat în aceeași situație (Scordino c. Italia (n [GC], n 36813/97, § 211, CEDH 2006 V. Curtea constată că sumele alocate reclamanților sunt în mod evident mai mici decât cele pe care le reprezintă, în general, în cauze moldovene similare (a se vedea printre altele Botezatu menționate anterior, § 42, Mizernaia c. Moldova , n 31790/03, § 32, 25 septembrie 2007, Prodan c. Moldova , n 49806/99, § 82, CEDH 2004-III (extracti). 19. Curtea arată, de asemenea, că în cauza n 51662/12, instanțele naționale au respins cererea reclamantului de rambursare a chiriei plătite pentru închirierea unei locuințe în perioada de neexecutare pe motiv că contractele de închiriere nu ar fi fost înregistrate în mod corespunzător de către organismele fiscale (a se vedea anexa). Cu toate acestea, Curtea observă că, în conformitate cu legislația națională în vigoare în momentul faptelor (punctul 7 de mai sus), înregistrarea fiscală nu era obligatorie pentru contractele de închiriere cu o durată mai mică de trei ani. ani, ceea ce s-a întâmplat în speță. Ea a considerat deja că, atunci când instanțele naționale resping în mod nefondat pretențiile privind prejudiciul material, acest lucru poate fi incompatibil cu jurisprudența sa în materie de executare a hotărârilor judecătorești (botezatu, citată anterior, 28 20). Aceste elemente sunt suficiente pentru a ajunge la concluzia că persoanele care nu au obținut o redresare suficientă la nivel național și că își păstrează calitatea de victimă în sensul articolului 34 din convenție. Prin urmare, este necesar să se respingă excepția preliminară a guvernului. 21. Curtea reiterează faptul că o autoritate statală nu poate invoca lipsa fondurilor și a locuințelor alternative pentru a explica neexecutarea unei hotărâri judecătorești (a se vedea, printre multe altele, Prodan, citată anterior, § 53 și Cristea c. Republica Moldova, n 35098/12, ê 46, 12 În februarie 2019, Curtea reamintește, de asemenea, poziția sa exprimată în repetate rânduri în cauze referitoare la neefectuarea execuției, potrivit căreia, pentru un creditor, executarea integrală și într-un termen rezonabil, o hotărâre pronunțată în favoarea sa constituie o încălcare în șeful său a dreptului la o instanță de judecată. (Prodan , citată anterior, § 56 și 62 22.) În lumina împrejurărilor din speță, Curtea nu vede niciun motiv pentru a ajunge la o concluzie diferită în prezenta cauză. Prin urmare, Curtea consideră că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr 1 din cauza unei omisiuni a autorităților de a executa, într-un termen rezonabil, hotărârile pronunțate în favoarea reclamanților. 23. 51662/12, reclamantul se plânge, de asemenea, de lipsa unei căi de atac efective. 24. Din aceleași motive care l-au determinat să considere că acțiunea formulată de recurent nu a oferit acestuia o redresare suficientă (punctul 17-20 de mai sus), Curtea consideră că a existat, de asemenea, o încălcare a articolului 13 din Convenția combinată cu art. 6 alineatul (1) din convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 (Cricea, citată anterior, § 49). 41 DIN CONVENȚIA 25. În conformitate cu art. 41 din Convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se dea la o parte că sunt imprecise pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reclamantul solicită suma de 252 518 lei moldovenești (MDL) reprezentând 12 917 EUR (în funcție de cursul de schimb din 3 decembrie 2018) în ceea ce privește prejudiciul material corespunzător chiriei plătite pentru închirierea unei locuințe în perioada de neexecuție. 000 EUR pentru prejudiciile morale pe care le consideră a fi suferit. 27. Guvernul contestă aceste sume. 28. Curtea constată că decizia definitivă pronunțată în favoarea reclamantului a fost executată în termen de 72 de luni și că, în această perioadă, reclamantul a trebuit să închirieze o locuință pentru el și familia sa. Nu există nimic în dosarul care să demonstreze caracterul fictiv al documentelor furnizate. Având în vedere documentele aflate în posesia sa, Curtea acordă reclamantului suma de 12 În ceea ce privește cererea de prejudiciu moral, Curtea constată că reclamantul a fost demascat parțial de instanțele naționale prin acordarea sumei de 1 077 EUR. Având în vedere jurisprudența sa în această privință (a se vedea, de exemplu, Scordino, citată anterior, §§ 26871, și Cristea, citată anterior, §§ 58-60), Curtea alocă reclamantului suma de 550 În ceea ce privește prejudiciul moral, cererea nr. 7689/13 30. Reclamantul nu a prezentat nicio cerere de prejudiciu material, dar a solicitat 6 000 EUR pentru prejudiciul moral. 31. Guvernul contestă această sumă. 32. Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului suma de 1 500 EUR pentru prejudiciul moral. Cererea nr. 67076/13 33. Reclamantul solicită suma de 2 892 EUR reprezentând, în opinia sa, chiriile plătite pentru închirierea unei locuințe în perioada cuprinsă între 6 martie 2009 și 18 august 2014. În ceea ce privește cererea de prejudiciu material, Curtea constată că reclamantul a fost deja demascat la nivel național pentru chiriile plătite pentru perioada martie 2009 - iunie 2012 (a se vedea anexa). În ceea ce privește chiriile care ar fi fost plătite pentru perioada ulterioară lunii iunie 2012, Curtea constată că reclamantul nu a prezentat nicio justificare. În ceea ce privește cererea sumei de 5 568 EUR, Curtea nu a primit o legătură de cauzalitate între cerere și încălcarea constatată. Din aceste motive, Curtea respinge cererea reclamantului cu privire la prejudiciul material. În schimb, Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului suma de 1 300 EUR pentru prejudiciul moral. Taxă și cheltuieli 36. Reclamantul cererii nr. 51662/12 solicită 3 000 MDL (aproximativ 150 EUR în funcție de cursul de schimb în vigoare la data la care pretenția a fost formulată) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea consideră că suma de 50 EUR. 37 este rezonabilă pentru reclamant. Reclamantul cererii nr. 7689/13 solicită 1 Având în vedere documentele aflate în posesia sa, Curtea îi alocă 100 EUR. 38. Reclamantul cererii nr. 67076/13 solicită 500 EUR și 2 217 MDL (aproximativ 100 EUR în funcție de cursul de schimb în vigoare la data depunerii cererii) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Având în vedere documentele de care dispune, Curtea îi alocă 100 EUR. 39. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚA, ÎN L cererile admisibile Spune că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în cazul tuturor reclamanților A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 13 din Convenție în calitate de reclamant al cererii nr. 51662/12 A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat; convertirea în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data decontării la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins în plus față de cererea de satisfacție echitabilă. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 7 iulie 2020, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Hasan Bak (b) Data executării (c) Durata întârzierii (a) Acțiune în despăgubire în temeiul Legii nr. b) Sume percepute Articolul invocat Sume alocate de Curte [1] 51662/12 17/072012 Cornel OSADCII 29/03/1978 Chișinău Moldovean Lilian OSOIAN 26/11/2009 30/11/2015 72 luni (a) Prima acțiune a legii nr. 87 Respingere din cauza lipsei de documente justificative -Daune morale 000 MDL (317 EUR în momentul faptelor) -Fabrică și cheltuieli de judecată - 5 140 MDL (326 EUR) a) a doua acțiune n 87 bună formă la organele fiscale - Daune morale : 15 000 MDL (760 EUR la momentul faptelor) Proaspăt și cheltuieli de judecată 11/12/1981 Speia Moldove Andrei DONICĂ 29/10/2008 19/08/2014 70 luni (a) Decizia finală a instanței de apel din 25.9.2012 (b) - Daune materiale (pe cont propriu ale unui apartament): respins pe motiv că decizia definitivă nu prevedea dreptul de a obține o locuință în proprietate - Daune morale: 1 000 MDL (62 EUR la momentul faptelor) Prospăt și cheltuieli de judecată 500 MDL (90 EUR) art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr 1 în esență 500 EUR pentru daune morale 100 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată 67076/13 11/102013 Marian CUCOȘ 18/07/1975 Chișinău Moldove Anatolie BIZGU 18/02/2009 13/08/2014 66 luni a) Decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție din 25/04/2013 b) - Daune materiale (înlocuirea chiriilor pentru închirierea de locuințe) : 40 000 MDL (2 489 EUR la momentul faptelor) - Daune morale: 5 000 MDL (311 EUR la momentul faptelor) art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul n - 1 300 EUR pentru daune morale - 100 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată [1] Plus orice sume care pot fi datorate de către reclamanții cu titlu de impozit.