PRIVATE NETWORKS LP v. RUSSIA

Comunicat la 1 septembrie 2020 Publicat la 21 septembrie 2020 THIRD SECTION Cererea nr. 4945/20 PRIVATE NETWORKS LP împotriva Rusiei depusă la 11 ianuarie 2020 DECLARAREA FACTELOR Societatei solicitante, Rețelele Private LP, este un parteneriat limitat format în temeiul legislației Scoția, Regatul Unit, în 2017 cu sediul social la Edinburgh. Este reprezentat în fața Curții de către dl. Zdolnikov, o persoană care are controlul companiei solicitante, și dl Darbinyan, un avocat practicant la Moscova. Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de societatea reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. Site-ul internet al companiei solicitante „TgVPN” (www.tgvpn.com ) oferă acces la o tehnologie virtuală de rețea privată (VPN) care permite utilizatorilor să stabilească un canal de conexiune criptată sigură între computerele și serverele lor la distanță. TgVPN este un serviciu de protecție a comunicațiilor private, depășirea filtrelor de conținut și navigarea anonimă a internetului. A Telegram “bot” – un agent de servicii software auto-responder pe platforma mesagerului Telegram – ghidă utilizatorii care doresc să realizeze o configurare pas cu pas a conexiunii VPN. Societatea reclamantă nu este afiliată sau conexionată cu proprietarii mesagerului Telegram. La 13 aprilie 2018 Curtea de District Taganskiy de la Moscova a emis, cu efect imediat, o ordonanță de blocare a cererii de mesagerie instantană Telegram, pentru nu furnizarea autorităților de stat cu mijloace tehnice de acces la comunicații criptate. La 16 aprilie 2018 un procuror general adjunct a solicitat autorității de reglementare a telecomunicațiilor Roskomnadzor să blocheze accesul la canalele de informare specifice pe platforma mesagerului Telegram din motivele că acestea conțin „texte și videoclipuri care promovează sau justifică activitățile statului islamic al Irakului și Levantului, Jabhat al-Nusra, Jabhat Fatah al-Sham, Ahrar al-Sham și alte formații armate ilegale în Republica Arabă Siriană”. El a cerut, de asemenea, Roskomnadzor să blocheze „servicii de filtrare prin trecere” în particular, ceea ce a permis utilizatorilor să acceseze astfel de conținut, precum și orice viitor „mirror” sau copii ale acestui conținut. În termen de o săptămână de la aceste decizii, Roskomnadzor a blocat accesul la aproximativ 20.000.000 de adrese IP, inclusiv cele ale serviciilor majore de cloud, cum ar fi Google, Amazon Web Services, DigitalOcean, Microsoft și Hetzner, pe care se presupune că Mesagerul Telegram a folosit pentru eludarea măsurilor de blocare. În mai 2018, furnizorii de servicii de găzduire au notificat societatea reclamantă că Roskomnadzor a blocat accesul la mai multe nume de domeniu și adrese IP ale serviciului său VPN, perturband funcționarea sa în Rusia. Anunțurile Roskomnadzor au indicat că accesul a fost blocat din cauza conținutului „promovarea sau justificarea activităților statului islamic al Irakului și Levantului” și a altor organizații enumerate în cererea procurorului general din 16 aprilie 2018. În iunie 2018, societatea reclamantă a trimis Roskomnadzor o scrisoare de plângere. Acesta a subliniat faptul că domeniile vizate și adresele IP nu au niciun conținut ilegal: site-ul TgVPN a furnizat o descriere a serviciului VPN oferit, în timp ce celelalte domenii și adresele IP în listă neagră au fost utilizate pentru scopuri tehnice și a returnat paginile goale. Acesta a cerut Roskomnadzor să dezvăluie textul cererii procurorului general de 16 Aprilie 2018, cu scopul de a verifica dacă a avut în vedere resursele TgVPN. Roskomnadzor a refuzat să restabilească accesul la resursele societății reclamante sau să furnizeze o copie a cererii. Societatea reclamantă s-a plâns la o instanță că Roskomnadzor a acționat dincolo de mandatul său legal. Site-ul TgVPN sau resursele sale de sprijin nu au fost enumerate în cererea procurorului general din 16 aprilie 2018. Ei nu au avut niciun conținut proscris sau „mirrored” nici canale ale mesagerului Telegram. În apărarea sa, Roskomnadzor a susținut că, lipsit de mijloace tehnice de blocare a accesului la conținutul specific pe platforma mesagerului Telegram, a pus în aplicare blocarea la bord a mesagerului pentru a respecta ordinul Curții de District din 13 aprilie 2018 și cererea Procurorului General din 16 Aprilie 2018. În timp ce monitorizarea resurselor online, aceasta a detectat servicii, cum ar fi tgvpn.com, care a permis utilizatorilor să acceseze informații și canale interzise pe platforma mesagerului, și a blocat accesul la ei. La 19 septembrie 2018, Curtea comercială de la Moscova a respins plângerea societății reclamante, declarând că Roskomnadzor a acționat în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale Legii privind informațiile. În ceea ce privește proporționalitatea măsurilor de blocare, instanța a susținut că legislația aplicabilă nu prevede măsuri alternative pentru blocarea accesului la site-uri web utilizate pentru difuzarea conținutului proscris. 10. La 7 decembrie 2018 Curtea comercială de apel a respins apelul societății reclamante. Pentru instanța de apel, faptul că serverele societății reclamante au permis utilizatorilor să acceseze mesajerul Telegram a fost înființată. Societatea reclamantă ar trebui să aducă dovezi care arată altfel, dar nu a făcut-o. 11. Apelurile de cassare au fost respinse de Curtea Comercială a Circuitului Moscova la 22 martie 2019 și de Curtea Supremă a Federației Ruse la 12 iulie 2019. Curtea Supremă s-a declarat incompetentă pentru a stabili dacă resursele societății reclamante au fost utilizate sau nu pentru a permite accesul la conținut interzis. COMPLAINT 12. Societatea reclamantă se plâng în temeiul articolului 10 din Convenție că blocarea în gros a resurselor sale nu a avut nicio bază în legislația internă și că instanța internă nu a abordat substanța plângerii sale. A existat o încălcare a articolului 10 din Convenție din cauza blocării accesului la resursele online ale societății reclamante? În special, au fost dispozițiile relevante ale Actului de informare suficient de previzibile în efectele lor? Roskmonadzor a depășit limitele ce era permis în temeiul legii?

Communicated on 1 September 2020

Published on 21 September 2020

THIRD SECTION

Application no. 4945/20

PRIVATE NETWORKS LP

against Russia

lodged on 11 January 2020

STATEMENT OF FACTS

1.

The applicant company, Private Networks LP, is a limited partnership formed under the laws of Scotland, United Kingdom, in 2017 with the registered office in Edinburgh. It is represented before the Court by Mr

V.

Zdolnikov, a person having control of the applicant company, and Mr

S.

Darbinyan, a

lawyer practising in Moscow.

2.

The facts of the case, as submitted by the applicant company, may be summarised as follows.

3.

The applicant company’s website “TgVPN” (

www.tgvpn.com

) provides access to a virtual private network (VPN) technology which enables users to establish a secure encrypted connection channel between their computers and remote servers. TgVPN is a service for the protection of private communications, bypassing content filters and anonymous browsing of the Internet. A

Telegram “bot” – an auto-responder software service agent on the platform of the Telegram messenger – guides users who wish to perform a step-by-step setup of the VPN connection. The applicant company is not affiliated with, or connected to, the owners of the Telegram messenger.

4.

On 13 April 2018 the Taganskiy District Court in Moscow issued, with immediate effect, an order to block the instant messaging application Telegram, for failure to provide the State authorities with technical means for accessing encrypted communications. On 16 April 2018 a deputy Prosecutor General requested the telecoms regulator Roskomnadzor to block access to particular information channels on the platform of the Telegram messenger on the grounds that they contained “texts and videos promoting or justifying the activities of the Islamic State of Iraq and the Levant, Jabhat al-Nusra, Jabhat Fatah al-Sham, Ahrar al-Sham and other illegal armed formations in the Syrian Arab Republic”. He also requested Roskomnadzor to block particular “filter-bypassing services” which enabled users to access such content, and any future “mirrors” or copies of that content. Within one week of those decisions, Roskomnadzor blocked access to approximately 20,000,000 IP addresses, including those of major cloud services such as Google, Amazon Web Services, DigitalOcean, Microsoft and Hetzner, which the Telegram messenger allegedly used for circumventing the blocking measures.

5.

In May 2018, the hosting service providers notified the applicant company that Roskomnadzor had blocked access to multiple domain names and IP addresses of its VPN service, disrupting its operation in Russia. Roskomnadzor’s notices indicated that access had been blocked because of the content “promoting or justifying the activities of the Islamic State of Iraq and the Levant” and other organisations listed in the Prosecutor General’s request of 16 April 2018.

6.

In June 2018, the applicant company sent a letter of complaint to Roskomnadzor. It pointed out that the targeted domains and IP addresses did not have any unlawful content: the TgVPN website provided a description of the VPN service it offered, while the other blacklisted domains and IP addresses were used for technical purposes and returned blank pages. It requested Roskomnadzor to disclose the text of the Prosecutor General’s request of 16

April 2018 with a view to verifying whether it had concerned the TgVPN resources. Roskomnadzor refused to restore access to the applicant company’s resources or provide a copy of the request.

7.

The applicant company complained to a court that Roskomnadzor had acted beyond its legal mandate. The TgVPN website or its supporting resources had not been listed in the Prosecutor General’s request of 16 April 2018. They did not feature any proscribed content or “mirrored” any channels of the Telegram messenger.

8.

In its defence, Roskomnadzor submitted that, lacking technical means to block access to specific content on the platform of the Telegram messenger, it had implemented across-the-board blocking of the messenger to comply with the District Court’s order of 13 April 2018 and the Prosecutor General’s request of 16

April 2018. While monitoring online resources, it had detected services, such as tgvpn.com, which enabled users to access prohibited information and channels on the messenger’s platform, and blocked access to them.

9.

On 19 September 2018 the Moscow Commercial Court dismissed the applicant company’s complaint, finding that Roskomnadzor had acted in compliance with the applicable provisions of the Information Act. On proportionality of the blocking measures, the court held that the applicable legislation did not provide for any alternative measures for blocking access to websites which were used for disseminating proscribed content.

10.

On 7 December 2018 the Ninth Commercial Court of Appeals dismissed the applicant company’s appeal. For the appellate court, the fact that the applicant company’s servers enabled users to access the Telegram messenger was established. The applicant company should have adduced evidence showing otherwise but failed to do it.

11.

Cassation appeals were dismissed by the Commercial Court of the Moscow Circuit on 22

March 2019 and by the Supreme Court of the Russian Federation on 12

July 2019. The Supreme Court declared itself incompetent to establish whether or not the applicant company’s resources were used for enabling access to prohibited content.

COMPLAINT

12.

The applicant company complains under Article 10 of the Convention that the wholesale blocking of its resources had no basis in the domestic law and that the domestic courts did not address the substance of its grievance.

QUESTIONS TO THE PARTIES

Has there been a violation of Article 10 of the Convention on account of blocking of access to the online resources of the applicant company? In particular, were the relevant provisions of the Information Act sufficiently foreseeable in their effects? Did Roskmonadzor exceed the limits of what was permissible under the law?