CtEDO 07.09.2020 Auto

PAJĄK c. POLOGNE et 2 autres affaires

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
07.09.2020
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
PAJĄK c. POLOGNE et 2 autres affaires (CtEDO, 2020)
HUDOC · oficial

Comunicată la 7 septembrie 2020 Publicată la 28 septembrie 2020 SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 25226/18 Lucyna PAJ Faptele referitoare la reclamanta Kuzak ( de modificare a Legii privind organizarea instanțelor de drept comun (Prawo o ustroju sądów powszechnych, Legea privind pensiile și pensiile Aceste declarații au fost însoțite de certificate medicale care să ateste că starea de sănătate a fiecăreia dintre aceste recurente le permite să își desfășoare activitatea printr-o scrisoare din 23 noiembrie 2017, pe baza dispozițiilor articolului 69 alineatul (1), 1b și 3 paragrafe. 1 din Legea Pusp (a se vedea dreptul intern relevant de mai jos), un funcționar al Ministerului Justiției a informat prima și a doua reclamantă că nu a consimțit la continuarea exercitării funcțiilor lor respective. Prin scrisorile din 11 și 10 aprilie 2018, pe baza articolului 26 alineatul 1 din Legea privind pensiile și pensiile, ministrul justiției a informat recurentele menționate anterior cu privire la pensionările lor care au intrat în vigoare la 1 aprilie 2018. La data de fapte, a treia reclamantă a preluat funcția de judecător al Tribunalului Regional din Kielce din 1989. Din 2000, a fost, de asemenea, președintele Camerei Comerciale a acestei instanțe. La 4 octombrie 2017, pe baza dispozițiilor articolului 1 din Legea Pusp, coroborată cu cele relevante în speță din legea de modificare a Legii privind pensiile și pensiile, a treia reclamantă raportând ministrului justiției o declarație care să indice dorința sa de a-și continua activitatea până la vârsta de 70 de ani. Această declarație a fost însoțită de un certificat medical care să ateste că starea de sănătate a celei de-a treia reclamante îi permitea să-și ia locul. La 3 ianuarie 2018, ministrul Justiției a informat a treia reclamantă că nu a consimțit la continuarea exercitării funcțiilor sale. Decizia cu privire la acest punct al ministrului Justiției nu a fost însoțită de niciun motiv. Printr-o scrisoare din 27 martie 2018, serviciile competente ale Ministerului Justiției au informat-o pe cea de-a treia reclamantă că va rămâne în funcție până la 13 decembrie 2018. Printr-o scrisoare din 11 iunie 2018, a treia recurentă a Consiliului Național al Magistraturii, o declarație care să indice dorința sa de a-și continua activitatea până la vârsta de 70 de ani. Această declarație a fost însoțită de certificate medicale care să ateste că starea de sănătate a celei de-a treia recurente îi permitea să se înscrie printr-o rezoluție din 25 iulie 2018, care fusese comunicată celei de-a treia reclamante la 21 august. 2018 CNM, hotărând în temeiul articolului 69 alineatul (1) litera (b) din Legea Pusp (a se vedea dreptul intern relevant de mai jos), a refuzat să permită exercitarea în continuare a funcției până la vârsta de 70 de ani. ani, considerând că nici interesul justiției, nici interesul general nu impuneau acest lucru. Pentru a ajunge la decizia sa cu privire la acest punct, CNM luase în considerare elementele din dosarul de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2018, raportul de absență, altele decât concediile anuale și raportul de evaluare al președintelui Tribunalului Regional din Kielce. În temeiul rezoluției sale, CNM a constatat că, deși raportul de evaluare a cererii a fost pozitiv, retragerea sa nu ar fi putut, în opinia sa, să împiedice în mod semnificativ activitatea acestei instanțe. Prin scrisoarea din 30 august 2018, recurenta a invitat CNM să îi comunice căile de atac pe care le putea exercita pentru a se plânge de rezoluția menționată anterior a CNM. În lipsa unui răspuns din partea CNM la invitația sa, recurenta își reiterează cererea cu privire la acest aspect. Printr-o scrisoare din 4 octombrie 2018, vicepreședintele CNM a informat recurenta că problema care a fost abordată de Ö Õ era reglementată de dispozițiile relevante ale Legii Pusp și cele ale Legii din 12 mai 2011 privind CNM. Dreptul intern relevant Legea din 27 iulie 2001 privind organizarea instanțelor de drept comun ( art. 69 alineatul (1) și art. 3 din această lege în versiunea sa anterioară intrării în vigoare a modificărilor legislative din 2017 a fost formulat după cum urmează Judecătorul se pensionează la data de 67 ziua de naștere (...), cu excepția cazului în care acesta îi adresează ministrului Justiției, cu cel puțin șase luni înainte de a ajunge la vârsta menționată anterior, o declarație care să indice dorința sa de a continua să își exercite funcția și prezintă un certificat, întocmit în condițiile aplicabile candidaților la magistratura sediului, care să ateste că starea sa de sănătate îi permite să își ocupe locul. (...) În cazul în care un judecător face o declarație și prezintă un certificat în sensul alineatului (1), acesta își poate exercita funcția numai până la vârsta de 70 de ani. (...) La 1 octombrie 2017 a intrat în vigoare Legea din 12 iulie 2017 de modificare a Legii Pusp și a anumitor alte legi. Ca urmare a acestor modificări, art. 69 din Legea Pusp a fost formulat după cum urmează: Judecătorul se pensionează la 60 de ani pentru soție și 65 de ani. Aniversare pentru om, cu excepția cazului în care acesta îi adresează ministrului Justiției, cu cel puțin 12 luni înainte și cu cel puțin șase luni înainte de a ajunge la vârsta menționată anterior, o declarație care să indice dorința sa de a-și continua activitatea și prezintă un certificat, întocmit în condițiile aplicabile candidaților la magistratura sediului, care să ateste că starea sa de sănătate îi permite să își ocupe locul. (...) 1b. Ministrul Justiției poate autoriza un judecător să-și exercite în continuare funcțiile, ținând cont de imperativele de utilizare rațională a personalului instanțelor de drept comun și de necesitățile care rezultă din volumul de muncă al diferitelor jurisdicții. 1 Înainte de încheierea procedurii de prelungire a mandatului său, acesta rămâne în funcție până la încheierea procedurii menționate. (...) Când ministrul justiției emite o autorizație în sensul alin. (1) lit. (b), judecătorul în cauză nu poate continua să își desfășoare activitatea decât până la sfârșitul vârstei de 70 de ani. (...) La 23 mai 2018 a intrat în vigoare legea din 12 aprilie 2018 de modificare, printre altele, a Legii Pusp și a Legii CNM. Această lege a modificat art. 69 din Legea Pusp, astfel încât acesta este astfel formulat Judecătorul se pensionează în ziua de 65 aniversări, cu excepția cazului în care se adresează CNM, cu cel puțin 12 luni înainte și cu cel mult șase luni înainte de a ajunge la vârsta menționată anterior, o declarație care să indice dorința sa de a-și continua activitatea și prezintă un certificat, întocmit în condițiile aplicabile candidaților la magistratura sediului, care să ateste că starea sa de sănătate îi permite să își îndeplinească funcția. (...) 1b. CNM poate autoriza un judecător să își exercite în continuare funcțiile, în cazul în care acest lucru este justificat de imperativele de interes de justiție sau de interes general, în special având în vedere utilizarea rațională a membrilor personalului instanțelor de drept comun sau de nevoile care rezultă din volumul de lucru al diferitelor instanțe. Rezoluția [în acest sens] a CNM este definitivă. În cazul în care un judecător ajunge la vârsta menționată la alineatul (1) înainte de încheierea procedurii de prelungire a mandatului său, acesta rămâne în funcție până la încheierea procedurii respective. (...) Atunci când CNM emite o autorizație în sensul alineatului (1) litera (b), instanța în cauză nu poate continua să își desfășoare activitatea decât până la vârsta de 70 de ani care s-a încheiat. (...) Dreptul Uniunii Europene relevant Astfel, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (□ Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în dispozițiile sale relevante în acest caz, este formulat în fiecare stat membru care asigură aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin pentru aceeași muncă sau muncă de aceeași valoare. În sensul prezentului articol, prin remunerație se înțelege salariul sau salariul obișnuit de bază sau minim și toate celelalte beneficii plătite direct sau indirect, în numerar sau în natură, de către angajatorul lucrătorului din cauza ocupării acestuia din urmă. (...) Pentru a asigura în mod concret egalitatea deplină între bărbați și femei în viața profesională, principiul egalității de tratament nu împiedică un stat membru să mențină sau să adopte măsuri care să prevadă avantaje specifice menite să faciliteze exercitarea unei activități profesionale prin sex subreprezentat sau să prevină sau să compenseze dezavantajele din cariera profesională. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene La ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Orice persoană are dreptul ca cauza sa să fie ascultată în mod echitabil, public și într - un termen rezonabil de o instanță independentă și imparțială, stabilită în prealabil prin lege. (...) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și ocuparea forței de muncă ( (...) orice discriminare directă sau indirectă pe motive de sex este interzisă în regimurile profesionale de securitate socială, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare al unor astfel de regimuri și condițiile de acces la astfel de regimuri (...) la articolul exemple de discriminare Se clasifică la numărul de dispoziții contrare principiului egalității de tratament cele care se bazează pe sex, fie direct, fie indirect, pentru (...) să impună vârste diferite de pensionare (...)L. Hotărârea din 5 noiembrie 2019 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-192/18 Comisia/Polonia CJUE a declarat, în hotărârea în cauza CJUE, că normele poloneze privind vârsta de pensionare a judecătorilor și a magistraților din cadrul Parchetului, care se referă la intrarea în vigoare a legii din 12 iulie 2017, sunt contrare dreptului Uniunii. 2018 și constată că acest stat membru nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii, pe de o parte, prin stabilirea unei vârste diferite de pensionare pentru femeile și bărbații care aparțin magistraturii poloneze și, pe de altă parte, prin scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor din instanțele de drept comun, acordându-i în același timp ministrului justiției competența de a prelungi perioada de activitate a judecătorilor respectivi. În ceea ce privește În primul rând, CJUE a arătat că pensiile de care beneficiază acești magistrați intră sub incidența articolului 157 TFUE, potrivit căruia fiecare stat membru asigură aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin pentru aceeași muncă. Sistemele de pensii în cauză intră, de asemenea, în domeniul de aplicare al dispozițiilor Directivei 2006/54 privind egalitatea de tratament în regimurile profesionale de securitate socială. În al doilea rând, CJUE a considerat că această lege a introdus condiții direct discriminatorii bazate pe sex, în special în ceea ce privește momentul în care părțile interesate pot beneficia de un acces efectiv la avantajele prevăzute de sistemele de pensii în cauză. În cele din urmă, Comisia a respins argumentul Poloniei potrivit căruia diferențele prevăzute astfel între magistrații femei și cei bărbați în materie de vârstă de pensionare constituie o măsură de discriminare pozitivă, deoarece aceste diferențe nu sunt Curtea a concluzionat, prin urmare, că legislația în cauză încalcă art. 157 TFUE și Directiva 2006/54. În ceea ce privește măsura care constă în acordarea dreptului ministrului justiției de a permite sau nu continuarea exercitării funcțiilor judecătorilor instanțelor judecătorești de drept comun dincolo de noua vârstă a pensionării, astfel cum a fost redusă, CJUE a constatat că condițiile de fond și modalitățile procedurale care reglementează această putere de decizie sunt, în acest caz, de natură să creeze îndoieli legitime cu privire la impermeabilitatea judecătorilor în cauză în ceea ce privește aspectele exterioare și neutralitatea acestora. Într-adevăr, pe de o parte, criteriile pe baza cărora ministrul este chemat să ia o decizie sunt prea vagi și neverificabile, iar această decizie nu trebuie să fie motivată și nu poate face obiectul unei căi de atac judiciare. Pe de altă parte, durata perioadei în care judecătorii pot rămâne în așteptarea deciziei ministrului este de competența acestuia din urmă. GRIFS invocând articolele 13, 14 și 17 din convenție, art. 157 din TFUE, articolele 33 și 180 din Constituția poloneză și dispozițiile relevante ale Directivei europene 2006/54/CE, prima și a doua reclamantă se plâng de încălcarea drepturilor lor garantate de toate aceste dispoziții, care ar fi fost rezultatul atât obligației lor de a-și lua pensiile respective la vârsta de 60 de ani. de când ministrul Justiției a refuzat să le permită să-și continue activitatea până la vârsta de 70 de ani. Recurentele menționate anterior se plâng, în special, că, ca urmare a aplicării acestor măsuri, care, în opinia lor, ar fi fost contrare principiului de inamovibilitate a judecătorilor, nu ar fi fost însoțite de nici o motivație și ar fi fost injumătățite de o acțiune, ele însele au fost victime ale unei discriminări pe motive de sex și au suferit o lipsă de câștig de o sumă de 500 232,44 PLN. Citând la art. 6 din Convenție, a treia reclamantă se plânge de absența sa în ceea ce privește o acțiune de a se plânge de rezoluția CNM privind refuzul de a-i acorda autorizația de a-și continua funcția până la vârsta de 70 de ani, care, în opinia sa, ar fi fost arbitrară și nejustificată. La art. 6 din Convenție se aplică în acest caz (a se vedea în special Hotărârile Vilho Eskelinen și alții c. Finlanda [GC], nr. 63235/00, CEDH 2007 II, Baka c. Ungaria [GC], nr 20261/12, CEDH 2016, Denisov c. Ucraina [GC], nr. 76639/2004/, 25 septembrie 2018). În acest caz, recurentele au avut acces la o instanță judecătorească 1 din Convenția la 31 decembrie 2002 privind drepturile omului, în special art. 14 din Convenția privind drepturile omului și/sau art. 1 din Protocolul nr. 1 lit. (s) din Convenția privind drepturile omului, se aplică la obligațiile formulate de prima și a doua reclamantă în ceea ce privește obligația acestora de a-și lua pensiile respective la vârsta de 60 de ani? În acest sens, obligaia în cauză întemeiată pe legislaia naională de stabilire a diferenelor dintre magistraii feminini și magistraii masculini în materie de pensionare a judecătorilor a adus atingere dreptului primei și al celei de a doua reclamante de a nu fi discriminate, garantat prin art. 14 combinat, în speță, cu art. 8 din Convenția nr. 1 și/sau la art. 1 din Protocolul nr. 1? Anexă Cerere N Numele cauzei Introduse Reclamantul Anul nașterii: Locul nașterii: Cetățenia: 25226/18 Pająk c. Polonia 21/05/2018 Lucyna PAJ ElectroluxK 1956 Nowy Targ poloneză 25805/18 Kuzak c. Polonia 21/05/2018 Marta KUZAK 1957 Nowy Targ polonez 8378/19 Kabzińska c. Polonia 30/01/2019 Elzbieta Jadwiga KABZISKA 1953 Kielce Polonia

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă