CtEDO 22.09.2020 Auto

DİNÇER c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
22.09.2020
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement radiée du rôle;Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
DİNÇER c. TURQUIE (CtEDO, 2020)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 50306/08 Döndü DÕNÇER împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 22 septembrie 2020 într-un comitet compus din Egidijus Kūris, președintele Ivana JEIQUE, Darian Pavli, judecători și Hasan Bak Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 12 februarie 2020 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, precum și răspunsul reclamantului la această declarație, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURA recurenta, Döndü Dinçer este un resortisant turc născut în 1943 și rezident în Osmaniye. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către domnul A. Aktay, F. În 1997, Hotărârea Generală Drumuri (inclusiv Administrația) a expropriat terenul reclamantei (locul nr. 1286, parcela nr. 12) și i-a revocat o competență de expropriere stabilită de o comisie de experți. La 29 august 1997, în dezacord cu suma plătită de administrație, reclamanta sesizează instanța în mare măsură din Osmaniye ( La 13 decembrie 2007, după mai multe hotărâri de casare și rapoarte de competență, instanța a acceptat parțial cererea reclamantei și i-a acordat o indemnizație suplimentară de 7-444,8 lire turcești (TRY), însoțită de dobânzi restante la rata legală începând cu 7 august 1997, data exproprierii. În ceea ce privește cheltuielile de reprezentare pe avocat, instanța a ordonat recurentei să plătească 2 939,50 TRY la administrație, sumă calculată pe baza părții respinse de către Tribunal a sumei solicitate de reclamantă. În ceea ce privește celelalte cheltuieli de judecată, instanța a dispus ca administrația să plătească recurentei 369,56 TRY. Restul cheltuielilor de judecată, și anume 228 La 17 aprilie 2008, Curtea de Casație a confirmat această hotărâre. 10. În aprilie 2009, administrația i-a plătit reclamantei suplimentarea din partea instanței. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanta se plânge de condamnarea sa la rambursarea cheltuielilor de reprezentare prin avocat al administrației. 12. După eșecul încercărilor de soluționare pe cale amiabilă, printr-o scrisoare din 12 februarie 2020, guvernul a informat Curtea că intenționează să formuleze o declarație unilaterală pentru a soluționa problema ridicată de această parte a cererii. În plus, acesta a invitat Curtea să o elimine din rolul său în aplicarea articolului 37 din Convenție. 13. The Government of Turkey acknowledges that in the present case there has been a incalca of Article 1 of Protocol No. 1, on account of the domestic pendes mail to pay the opportuning a sum in respect of lawyers costs (see Musa Tarhan v. Turkey no. 12055/17, 23 October 2018). The Government thus offers to pay the aplicant 1.200 (one thousand two hundred euro), plus any tax that may be încarcable to the aplicant to cover any and all pecuniary and moraly damage aswell as costs and expenses. This sum will be converted into Turkish liras at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any further impozits that may be applicable. It will be plata within three months from the data of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertakes to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus trei puncte percentage. The payment will constitute the final resolution of the case, in so far as its as relevants the lawyers fee impuned on the applicant by the domestic scurts, before both domestic scurts and the European Court of Human Rights. 14. printr-o scrisoare din 16 martie 2020, recurenta a indicat că nu era satisfăcută de termenii declarației unilaterale 15. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu se mai justifică continuarea examinării cererii 16. Curtea amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. 17. În acest scop, Curtea a examinat declarația în lumina principiilor pe care le consacră jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, § 77, CEDH 2003 VI, WAZA Sp. z o.o. c. Polonia (dec.), n 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.), n 28953/03, 18 septembrie 2007). 18. Curtea a stabilit într-o serie de cauze, inclusiv cele îndreptate împotriva Turciei, practica sa în materie de condamnare a persoanelor interesate la rambursarea cheltuielilor de reprezentare legate de expropriere (a se vedea, de exemplu, Musa Tarhan c. Turcia, nr 12055/17, 23 octombrie 2018). 19. Având în vedere natura concesiunilor pe care le conține declarația guvernului, precum și cuantumul taxei de judecată propuse În plus, în lumina considerațiilor de mai sus și în special având în vedere jurisprudența sa clară și abundentă cu privire la acest subiect, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta să nu fie supusă examinării acestei părți a cererii [art. 37 alineatul (1) în fine 21. În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). 22. În consecință, este necesar să se șteargă cauza rolului în ceea ce privește cauza menționată anterior. Cu privire la obiecțiunile rezultate din deprecierea complementului din culpă și din durata excesivă a procedurii 23. Invocând art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, recurenta se plânge de deprecierea complementului din culpă sub efectul inflației. De asemenea, se plânge de durata excesivă a procedurii. 24. Guvernul ridică, printre altele, o excepție de la obligația de epuizare a căilor de atac interne pe motivul că recurenta ar fi trebuit să sesizeze comisia de despăgubire instituită prin Legea nr. 6384. 25. Curtea amintește că aceasta a declarat deja inadmisibile pentru nu epuizarea căilor de atac interne privind obiecțiunile referitoare la deprecierea despăgubirilor de expropriere, pe motiv că părțile interesate trebuiau să sesizeze comisia de despăgubire instituită prin Legea nr. 6384 (Y (cc.), nr. 4860/09, 26 martie 2013).] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În cererea sa inițială, recurenta se plângea, de asemenea, de neplata complementului din culpă. 29. Curtea constată că: 31. În consecință, această parte a cererii este incompatibilă rațional cu dispozițiile Convenției și trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 alin. (3) lit. (a) și 4 din Convenție. 32. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanta se plânge în sfârșit de valoarea cheltuielilor de judecată. 33. Având în vedere toate elementele aflate în posesia sa și cu condiția ca aceasta să aibă competența de a cunoaște afirmațiile formulate, Curtea nu evidențiază nicio formă de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție sau a protocoalelor sale. 34. Prin urmare, această parte a cererii este în mod evident greșit întemeiată și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act termenii declarației guvernului pârât cu privire la condamnarea reclamantei la rambursarea cheltuielilor de reprezentare a administrației și a modalităților prevăzute pentru asigurarea respectării angajamentelor astfel luate decid să elimine această parte din cererea de rol în conformitate cu art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție. Se precizează restul cererii inadmisibile. Adoptat în limba franceză și apoi comunicat în scris la 15 octombrie 2020. Hasan Bak

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă