CASE OF MAYZULS AND OTHERS v. RUSSIA

CASE OF MAYZULS AND OTHERS v. RUSSIA (CtEDO, 2020)

SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE MAYZULS ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nos. 74602/14 și altele 3 - a se vedea lista adăugată) JUDGMENT STRASBOURG 20 octombrie 2020 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Mayzuls și alții v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Helen Keller, Președinte, María Elósegui, Ana Maria Guerra Martins, judecători și Olga Chernishova, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere: cele patru cereri (înscrise în tabelul apendice) împotriva Federației Ruse depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de douăsprezece resortisanți ruși („reclamanții”), la diferitele date indicate în apendice; Decizia de a notifica guvernului rus („Guvernul”) plângerile în temeiul articolelor 5, 6 și 11 din convenție și de a declara inadmisibilă restul cererilor; observațiile părților; după deliberarea în particular la 29 septembrie 2020, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: INTRODUCȚIE După audiere finală în cazul penal cu privire la tulburarea de masă din Piața Bolotnaya, unele reuniuni publice au avut loc la Moscova și San Petersburg în sprijinul persoanelor condamnate în acest caz penal. Reclamanții au participat la astfel de reuniuni. Prin urmare, au fost prinși și condamnați pentru infracțiuni administrative. Detaliile reclamanților sunt prezentate în tabelul apendice. Guvernul a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, apoi de dl A. Fedorov, șeful Biroului Reprezentantului Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și ulterior de dl M. Galperin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 24 februarie 2014, audierea finală a cazului penal privind tulburarea de masă din Piața Bolotnaya, la Moscova, la 6 mai 2012, la Curtea Zamoskvoretskiy din Moscova. Șapte participanți la aceste evenimente au fost condamnați la închisoare cu termeni de doi ani și jumătate și patru ani. Aceste proceduri penale au fost considerate de mulți ca fiind conduse de motive politice. În seara din 24 februarie 2014 s-au desfășurat reuniuni publice în sprijinul activiștilor condamnați la Tverskaya Street din Moscova și la Malaya Sadovaya Street din St Petersburg. Întâlnirile au fost publicate pe mass-media socială. Autoritățile nu au fost notificate de reuniuni. Reclamanții au participat la aceste întâlniri publice. Nu există informații despre faptul că întâlnirile s-au transformat violente. Se rezultă din materialul disponibil pe care manifestanții le-au strigat sloganuri politice, în timp ce poliția le-a avertizat prin megafoane că reuniunile nu au fost autorizate și le-a instruit să disperdă. Reclamanții au fost prinși și transferați la diferite secții de poliție. La datele prevăzute în tabelul anexat, reclamanții au fost condamnați în temeiul articolului 20.2 § 5 din Codul Infracțiunilor Administrative pentru încălcarea procedurii de organizare sau de desfășurare a reuniunilor publice. Ele au fost condamnate la amenzi care variază între 10.000 de ruble ruse (RUB) și RUB 20.000 (a se vedea tabelul anexat). Reclamantul în cererea nr. 3093/15 a fost condamnat în temeiul art. 19.3 § 1 din CAO pentru refuzul de a asculta o ordine legală a unui ofițer de poliție și a fost ordonat să plătească RUB 1000. Instanțele interne se bazează pe dosarul administrativ, rapoartele și explicațiile ofițerilor de poliție. În special, instanța a considerat ilegal că reclamantul în cerere nr. 3093/15 a strigat sloganuri și a refuzat să înceteze să participe la o adunare publică în ceea ce privește care nu au fost prezentate notificări anterioare autorităților. RELEVANT GRABORUL JURIDIC Pentru un rezumat al legislației interne relevante a se vedea Navalnyy c. Rusia [GC] (n. 29580/12 și altele 4, §§ 46-47, 15 noiembrie 2018). 10. Dispozițiile juridice interne care reglementează transferul administrativ (escortarea) și detenția sunt, de asemenea, stabilite în cazul Butkevich c. Rusia (a se vedea nr. 5865/07, §§ 33-36, 13 februarie 2018). În conformitate cu art. 31.9 din Codul de infracțiuni administrative, în cazul în care o decizie care impune o pedeapsă administrativă nu este pusă în aplicare în doi ani de la intrarea în vigoare, aceasta nu mai poate fi executată. Momentul în care aplicarea unei astfel de decizii este suspendată sau rămasă este exclusă din perioada menționată anterior. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o singură hotărâre. Maslov s-a plâns de măsurile disproporționate luate împotriva lor ca participanți la o adunare publică pașnică, adică arestarea lor, urmată de condamnarea lor pentru o infracțiune administrativă. Ei au invocat, în mod expres sau substanțial, art. 11 din Convenție. Unii solicitanți au invocat, de asemenea, art. 10 din Convenție, însă, acest lucru trebuie examinat în conformitate cu art. 11 din Convenție, care se citește după cum urmează: „1. Oricine are dreptul la libertatea de adunare pașnică și la libertatea de asociere cu alții, inclusiv dreptul de a forma și de a se alătura sindicatelor pentru protecția intereselor sale. Nu se impune nicio restricție în exercitarea acestor drepturi, altele decât cele prevăzute de lege și care sunt necesare într-o societate democratică în interesul securității naționale sau al siguranței publice, pentru prevenirea tulburărilor sau a criminalității, pentru protecția sănătății sau a moralității sau pentru protecția drepturilor și libertăților altora. Prezentul articol nu împiedică impunerea unor restricții legale privind exercitarea acestor drepturi de către membrii forțelor armate, al poliției sau al administrației statului.” 14. Curtea se referă la concluzia că colectarea în cauză intră în domeniul de aplicare al articolului 11 din Convenție (a se vedea Navalnyy c. Rusia [GC], nos. 29580/12 și altele, §§ 110-12, 15 noiembrie 2018). Acesta consideră că, în acest caz, intențiile și comportamentul reclamanților au fost, de asemenea, acoperite de noțiunea de adunare pașnică, chiar dacă scopul inițial al participanților a fost de a participa la o ședință în instanță și de a nu organiza o adunare. Acesta constată că arestările reclamanților, transferul la secția de poliție și sancțiunile care au urmat au constituit o ingerință în dreptul la libertatea de reuniune pașnică în temeiul articolului § 2. 15. Guvernul a susținut că reuniunea în acest caz nu a fost spontană, deoarece data audierii publice a fost stabilită în avans și mulți activiști și-au exprimat în mod public intenția de a participa la aceasta. Acestea au subliniat faptul că reclamanții în cazul în cauză au fost condamnați în temeiul articolului 19.3 § 1 (incapacitatea de a respecta un ordin legal al unui funcționar în legătură cu exercitarea sarcinilor sale) și 20.2 § 5 (violație de către un participant a procedurii pentru un eveniment public) din Codul de infracțiuni administrative („CaO”) cu referire la neavizul de a notifica autorităților ale adunării publice în conformitate cu procedura prevăzută de articolele 5 și 7 din Legea privind evenimentele publice. 16. Din argumentele părților se deduce că reclamanții au fost arestați, transferați la secția de poliție și acuzați de infracțiuni administrative pentru singurul motiv pentru care colectarea lor ca atare nu a fost autorizată. 17. Curtea se referă la principiile stabilite în jurisprudența sa privind dreptul la libertatea de adunare pașnică (a se vedea Kudrevičius și alții c. Lituania [GC], nr. 37553/05, CEHR 2015, cu alte referințe) și proporționalitatea interferenței cu aceasta (a se vedea Oya Ataman c. Turcia , nr. 74552/01 , CEHR 2006 XIV , și Hyde Park și alții c. Moldova , nr. 33482/06 , 31 martie 2009 ). 18. În principalele cazuri (a se vedea, de exemplu, Frumkin c. Rusia , nr. 74568/12 , 5 ianuarie 2016; Navalnyy și Yashin Rusia , nr. 76204/11, 4 decembrie 2014; și Kasparov și alții v. Rusia , nr. 21613/07, 3 octombrie 2013), Curtea a constatat deja o încălcare a unor chestiuni similare cu cele din acest caz. În plus, în cazul Navalnyy (citat mai sus, §§ 113 și 138 53), Curtea a constatat, printre altele , o încălcare a articolului 11 din Convenție în ceea ce privește adunarea publică spontană în seara 24 februarie 2014 la strada Tverskaya, Moscova. 19. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită în ceea ce privește admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, măsurile aplicate în privința celor nouă reclamante ca participanți pașnici la adunarea publică nu corespund unei nevoi sociale presante și, prin urmare, nu au fost necesare într-o societate democratică. 20. 11 din Convenția privind toate reclamanții, cu excepția dlui Shchurov, dlui Skorokhod și dlui Maslov. ALTE VIOLĂȚI ALEGATE în temeiul Legii privind cazurile bine eliberate 21. Unii reclamanți au prezentat și alte plângeri care au susținut probleme în temeiul articolelor 5 și 6 din Convenție, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții. Guvernul a susținut că reclamanții nu au reușit să se ascundă de căile de recurs interne efective în ceea ce privește plângerile în temeiul articolului 5 din Convenție că ar fi fost ilegală, în special că reclamanții ar fi putut utiliza procedurile în temeiul capitolului 25 din Codul de Procedură Civilă și al articolului 1070 din Codul Civil. În absența oricăror exemple de jurisprudență interne furnizate de Guvern care demonstrează eficacitatea acestor remedii și observând concluziile sale anterioare în cazuri similare (a se vedea Tsvetkova și alții c. Rusia , nr. 54381/08 și altele 5 §§ 95-101, 10 aprilie 2018), Curtea respinge obiecția guvernului ca fiind nefondată. 23. Curtea constată că plângerile enumerate în apendice nu sunt, vădit nefondate, nici inadmisibile din alte motive enumerate la art. 35 din Convenție. Prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. După examinarea tuturor informațiilor de față, Curtea concluzionează că aceste plângeri rămase dezvăluie, de asemenea, încălcările articolelor 5 și 6 din Convenție, astfel cum se indică în tabelul adăugat, având în vedere concluziile sale în Navalnyy și Yashin (citate mai sus, §§ 82-85), Karelin v. Rusia (nr. 926/08, 20 septembrie 2016), Lashmankin și alții v. Rusia (nr. 57818/09 și 14 altele, §§ 486-92, 7 februarie 2017), și, mutatis mutandis, Navalnyy (citată mai sus, § 71-72). 25. În ceea ce privește art. 5 § 1, constatarea unei încălcări se referă la caracterul arbitrar al arestărilor reclamanților la 24 Februarie 2014. Având încheiat această concluzie, în circumstanțele prezentei cauze, Curtea consideră că nu este necesar să examineze unele dintre afirmațiile reclamanților că detenția lor în acea zi a depășit limita legală de trei ore. 26. În ceea ce privește art. 6 § 1, toate cererile, cu excepția cererii nr. 3093/15 (Dl. Mzhavanadze), dezvăluie încălcarea cerinței de imparțialitate din cauza absenței unei părți judecătorești (a se vedea tabelul anexat). Curtea constată că toate reclamanții în cauză se plângeau, de asemenea, în temeiul articolului 6 §§ 1 și al articolului 3 litera (d) din Convenție, cu privire la presupusa lor incapacitate de a încrucișa ofițerii de poliție pe a căror declarații scrise se bazează condamnarea lor. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că, deoarece a concluzionat deja că procedurile administrative, luate în ansamblu, au fost desfășurate în încălcarea dreptului la o audiere echitabilă, nu este necesar să se adreseze restul plângerilor reclamanților în temeiul articolului 6 § § § 1 și 3 litera (d) din Convenție (a se vedea Frumkin , citat mai sus § 168). 27. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” Daune 28. Reclamanții au solicitat compensații pentru prejudicii morale, care au lăsat în considerare valoarea atribuțiilor la discreția Curții. Reclamanții au solicitat, de asemenea, prejudicii materiale pentru suma amenzilor pe care le-au plătit. Dl Skorokhod a susținut că nu poate plăti amendă. 29. Guvernul a contestat cererile pentru prejudicii morale. În ceea ce privește cererile pentru prejudicii materiale, ei au susținut că amenzile au fost impuse legal reclamanților pentru infracțiuni administrative. 30. Curtea consideră că există o legătură directă de cauzalitate între încălcarea articolului 11 din Convenție și amenzile impuse (a se vedea, pentru raționament similar, Lashmankin și alții În ceea ce privește documentele deținute în posesia sa, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul anexat în ceea ce privește prejudiciile materiale, precum și orice impozit care poate fi imputabil, pentru cele nouă reclamante, pentru care Curtea a constatat o încălcare a articolului 11 din Convenție. 31. În ceea ce privește dl Shchurov, dl Skorokhod și dl. Maslov Curtea a constatat încălcări ale articolelor 5 și 6 din Convenție. Curtea nu descoperă o legătură de cauzalitate dintre aceste încălcări și prejudicii materiale pretinsă. Prin urmare, a respins afirmația dlui Shchurov, dlui Skorokhod și dlui Maslov, sub acest cap. 32. Regard, având în vedere documentele în posesie și în cazul său Legea privind încălcarea articolului 11 din Convenție din cauza arestărilor arbitrare la adunări pașnice, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea reclamanților 5.000 euro (EUR) fiecare în ceea ce privește prejudiciile morale, precum și orice impozit care poate fi imputabil, precum și sumele indicate în tabelul adăugat în ceea ce privește prejudicii materiale, precum și orice impozit care poate fi imputabil. Costurile și cheltuielile 33. Reclamanții în cererile nr. 74602/14, 3093/15 și 10147/15 au solicitat în comun 8,587,23 EUR și 637,46 sterline (aproximativ 739) în cadrul cheltuielilor și cheltuielilor suportate în cadrul procedurii interne și în cadrul procedurii dinaintea Curții. Acestea au prezentat facturi detaliate care indică taxele avocaților și traducătorului, precum și cheltuielile administrative. Facturile indică ratele orare ale avocaților și timpul facturat pentru pregătirea diferitelor documente procedurale în acest caz. Reclamantul în cererea nr. 10028/15 nu a solicitat costuri și cheltuieli. 34. Guvernul a contestat cererile ca fiind nefondate. 35. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și în mod necesar și sunt rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. Având în vedere documentele în posesia sa, numărul de solicitanți reprezentați și jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil acordarea integrală a cererii și acordarea de 9.326 EUR în comun reclamanților în cererile nos. 74602/14, 3093/15, 10147/15. Această atribuire trebuie plătită în contul bancar al reprezentanților, astfel cum solicită reclamanții. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. plângerile în temeiul articolelor 5 și 6 din convenție, astfel cum se prevede în tabelul anexat, precum și plângerile în temeiul articolului 11 din Convenție ale tuturor reclamanților, cu excepția dlui Shchurov, dlui Skorokhod și dlui Maslov (depunerea nr. 74602/14), admisibile; susține că a existat o încălcare a articolului 11 din Convenție în ceea ce privește toate reclamanții, cu excepția dlui Shchurov, dlui Skorokhod și dlui Skorokhod; Maslov (depunerea nr. 74602/14); susține că a existat o încălcare a articolelor 5 și 6 din Convenție în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul anexat); susține că nu este necesar să se examineze plângerile în temeiul articolului 1 din Convenție privind privarea libertății peste trei ore în ceea ce privește dl Mayzuls, dl. Babitskiy, dl Nikolskiy, dl Novoselov, dl Khukhorev, dl Yakshin, dl Maslov (depunerea nr. 74602/14) și plângerile prevăzute la art. 6 §§ 1 și 3 lit. (d) din Convenție privind examinarea încrucișată a anumitor martori (depunerea nr. 74602/14 și 10028/15); deține (a) faptul că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare: (i) sumele indicate în tabelul adăugat, plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudicii materiale; (ii) 5000 EUR (cincă mii de euro) pentru fiecare dintre solicitanți, plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale; (iii) EUR 9.326 (nouă mii trei sute și douăzeci și șase euro) în comun reclamanților în cererile nr. 74602/14, 3093/15, 10147/15, plus orice impozit care poate fi taxat reclamanților, în ceea ce privește costurile și cheltuielile, care urmează să fie plătit în contul bancar al reprezentantului, după cum indică reclamanții; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 20 octombrie 2020, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul de judecată. Olga Chernishova Helen Keller Președintele adjunct al grefierului apendicele nr. de cerere locată pe numele reclamantului Data nașterii Locul de reședință Naționalitate reprezentat de penalitate Detalii privind decizia internă finală Alte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite; admisibil și divulgarea unei încălcări Sume atribuite pentru prejudicii materiale pentru solicitant 74602/14 16/11/2014 Mikhail Romanovich MAYZULS 1982 Moscova Russian Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de RUB 10.000 Hotărârea de apel Moscova Orașul Tribunalului 30/06/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții c. Rusia , nos. 57818/09 și 14 altele §§ 486 92, 7 februarie 2017); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în cadrul procedurii administrative (a se vedea Karelin c. Rusia) , nr. 926/08, 20 septembrie 2016). EUR 164 (1 sute șaizeci și patru euro) Boris Mikhaylovich NIKOLSKIY 1970 Moscova Rusă Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă din RUB 10000 Hotărârea de apel Tribunalul Moscova 30/05/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus § 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în procedurile administrative (a se vedea Karelin , citat mai sus). EUR 164 (1 sută șase patru euro) Vitaliy Vyacheslavovich NOVOSELOV 1976 Moscova Russian Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de RUB 10000 Hotărârea de apel Moscova City Court 04/08/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în procedura administrativă (a se vedea Karelin , citat mai sus). EUR 164 (1 sute șase patru euro) Artem Vladimirovich KHUKHOREV 1989 Moscova Rusă Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de la RUB 10.000 Hotărârea de apel Tribunalul Orașului Moscova 16/05/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unui partid judecător în cadrul procedurii administrative (a se vedea Karelin , citat mai sus ). EUR 164 (160 patru euro) Yevgeniy Romanovich YAKSHIN 1987 Moscova Russian Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de RUB 15.000 Hotărârea de apel din Moscova Orașul Tribunalului 30/07/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în procedura administrativă (a se vedea Karelin , citat mai sus). EUR 245 (2 sute și patruzeci cinci euro) Ilya Valerievich SHCHUROV 1984 Moscova Rusă Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de la RUB 10.000 Hotărârea de apel Curtea Orașului Moscova 10/06/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus, §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în cadrul procedurii administrative (a se vedea Karelin , citat mai sus). n/a Andrey Vyacheslavovich SKOROKHOD 1970 Balashikha Russian Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de RUB 10.000 Hotărâre de apel Tribunalul Orașului Moscova 30/07/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în procedura administrativă (a se vedea Karelin , citat mai sus). n/a Ivan Fedorovich BABITSKIY 1979 Moscova Rusia Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de la RUB 10.000 Hotărârea de apel Curtea Orașului Moscova 10/07/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în cadrul procedurii administrative (a se vedea Karelin , citat mai sus ). 164 EUR (1 sută șasezeci patru euro) Petr Valerievich MASLOV 1988 Moscova rusă Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de RUB 15.000 Hotărârea de apel Curtea de Moscova oraș 08/08/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în procedura administrativă (a se vedea Karelin , citat mai sus). n/a 3093/15 30/12/2014 Georgiy Tengizovich MZHAVANADZE 1990 Cherepovets Russian Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de la RUB 1000 decizia de supraveghere Curtea Supremă 15/04/2015 Art. 5 § – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa unei audieri echitabile: instanțele au bazat în mod exclusiv pe dovezile prezentate de ofițeri de poliție (a se vedea Navalnyy și Yashin c. Rusia (nr. 76204/11, §§ 82-85, 4 decembrie 2014). 17 EUR (septzeci de euro) 10028/15 19/02/2015 Daniil Sergeyevich GRACHEV 1993 San Petersburg Aleksandr Rusă Dmitriyevich PEREDRUK amenda de RUB 20.000 Hotărâre de apel Tribunalul Orașului San Petersburg 28/08/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală a libertății: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus § 486 92); art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei partide judiciare în cadrul procedurii administrative (a se vedea Karelin , citat mai sus). 311 EUR (tre sute și unsprezece euro) 10147/15 08/02/2015 Pavel Valentinovich PROTASOV 1965 Moscova Russian Kirill Nikolayevich KOROTEYEV amendă de RUB 15.000 Hotărârea de apel Curtea Orașului Moscova 08/08/2014 Art. 5 § 1 – privare ilegală de libertate: arestarea și escortarea la secția de poliție la 24/02/2014 în scopul elaborării unui dosar al infracțiunii administrative (a se vedea Lashmankin și alții , citat mai sus §§ 486 92); Art. 6 § 1 – lipsa de imparțialitate a tribunalului: absența unei părți judecătorești în cadrul procedurii administrative (a se vedea Karelin , citat mai sus ). EUR 245 (due sute și patruzeci și cinci de euro)

THIRD SECTION

CASE OF

MAYZULS AND OTHERS v. RUSSIA

(Applications nos. 74602/14 and 3 others - see appended list)

JUDGMENT

STRASBOURG

20 October 2020

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Mayzuls and Others v. Russia,

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of:

Helen Keller,

President,

María Elósegui,

Ana Maria Guerra Martins,

judges,

and Olga Chernishova,

Deputy Section Registrar,

Having regard to:

the four applications (listed in the appended table) against the Russian Federation lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by twelve Russian nationals (“the applicants”), on the various dates indicated in the Appendix;

the decision to give notice to the Russian Government (“the Government”) of the complaints under Articles 5, 6 and 11 of the Convention and to declare inadmissible the remainder of the applications;

the parties’ observations;

Having deliberated in private on 29 September 2020,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

INTRODUCTION

1.

Following the final hearing in the criminal case concerning the mass disorder at Bolotnaya Square, some public gatherings took place in Moscow and St

Petersburg in support of the persons convicted in that criminal case. The applicants participated in such gatherings. As a result, they were apprehended and convicted of administrative offences.

THE FACTS

2.

The applicants’ details are set out in the appended table.

3.

The Government were represented by Mr G.

Matyushkin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights, then by Mr A.

Fedorov, Head of the Office of the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights, and subsequently by Mr M.

Galperin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

4.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

5.

On 24

February 2014 the final hearing in the criminal case concerning the mass disorder at Bolotnaya Square in Moscow on 6

May 2012 took place at the Zamoskvoretskiy District Court of Moscow. Seven participants in those events were sentenced to prison terms of two and a half years and four years. Those criminal proceedings were considered by many to be driven by political reasons. They attracted a lot of public and media attention. In the evening of 24 February 2014 public gatherings in support of the convicted activists took place at Tverskaya Street in Moscow and at Malaya Sadovaya Street in St

Petersburg. The meetings had been advertised on social media. The authorities had not been notified of the gatherings.

6.

The applicants took part in those public meetings. There is no information that the meetings turned violent. It follows from the available material that the protesters shouted political slogans, while the police warned them through megaphones that the gatherings had not been authorised and instructed them to disperse.

7.

The applicants were apprehended and transferred to various police stations. On the dates stipulated in the appended table the applicants were convicted under Article

20.2 § 5 of the Code of Administrative Offences for breaching the procedure for the organisation or conduct of public gatherings. They were sentenced to fines ranging between 10,000 Russian roubles (RUB) and RUB 20,000 (see the appended table).

8.

The applicant in application no.

3093/15 was convicted under Article

19.3 § 1 of the CAO for a refusal to obey a lawful order of a police officer, and was ordered to pay RUB

1,000. The domestic courts relied on the administrative record, the reports and explanations of the police officers. In particular, the courts considered it unlawful that the applicant in application no.

3093/15 shouted slogans and refused to stop participating in a public assembly in respect of which no advance notification had been submitted to the authorities.

RELEVANT LEGAL FRAMEWORK

9.

For a summary of the relevant domestic law see

Navalnyy v.

Russia

[GC] (nos. 29580/12 and 4 others, §§ 46-47, 15 November 2018).

10.

The domestic legal provisions governing administrative transfer (escorting) and detention are also set out in the case of

Butkevich v.

Russia

(see no. 5865/07, §§

33-36, 13 February 2018).

11

.

According to Article 31.9 of the Code of Administrative Offences, if a decision imposing an administrative punishment is not enforced during two years from its entry into force, it can no longer be executed. The time when the enforcement of such a decision is suspended or stayed is excluded from the aforementioned period.

THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

12.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 11 OF THE CONVENTION

13.

All applicants, except Mr

Shchurov, Mr

Skorokhod, and Mr

Maslov, complained of disproportionate measures taken against them as participants of a peaceful public assembly, namely their arrest followed by their conviction for an administrative offence. They relied, expressly or in substance, on Article

11 of the Convention. Some applicants also invoked Article

10 of the Convention, however, this falls to be examined under Article

11 of the Convention, which reads as follows:

“1.

Everyone has the right to freedom of peaceful assembly and to freedom of association with others, including the right to form and to join trade unions for the protection of his interests.

2.

No restrictions shall be placed on the exercise of these rights other than such as are prescribed by law and are necessary in a democratic society in the interests of national security or public safety, for the prevention of disorder or crime, for the protection of health or morals or for the protection of the rights and freedoms of others. This Article shall not prevent the imposition of lawful restrictions on the exercise of these rights by members of the armed forces, of the police or of the administration of the State.”

14.

The Court refers to its finding that the gathering in question fell within the scope of Article 11 of the Convention (see

Navalnyy v.

Russia

[GC], nos. 29580/12 and 4 others, §§ 110-12, 15 November 2018). It considers that in the present case the applicants’ intentions and conduct were also covered by the notion of peaceful assembly, even though the participants’ initial purpose was to attend a court hearing and not to hold an assembly. It finds that the applicants’ arrests, transfer to the police station and the ensuing sanctions constituted an interference with the right to freedom of peaceful assembly under Article

11

15.

The Government submitted that the gathering in the present case had not been a spontaneous one because the date of the public hearing had been set in advance and many activists had publically expressed their intention to attend it. They pointed out that the applicants in the present case had been convicted under Articles 19.3 § 1 (failure to comply with a lawful order of an official in connection with the exercise of his duties) and 20.2 §

5 (violation by a participant of the procedure for a public event) of the Code of Administrative Offences (“the CAO”) with reference to the failure to notify the authorities of the public gathering in accordance with the procedure prescribed by sections 5 and 7 of the Public Events Act.

16.

It follows from the parties’ submissions that the applicants were arrested, transferred to the police station and charged with administrative offences for the sole reason that their gathering as such had not been authorised.

17.

The Court refers to the principles established in its case-law regarding the right to freedom of peaceful assembly (see

Kudrevičius

and Others v.

Lithuania

[GC], no.

37553/05, ECHR 2015, with further references) and the proportionality of interference with it (see

Oya Ataman v.

Turkey

, no.

74552/01, ECHR 2006

‑

XIV, and

Hyde Park and Others v.

Moldova

, no.

33482/06, 31 March 2009).

18.

In the leading cases (see, for example,

Frumkin v.

Russia

, no.

74568/12, 5

January 2016;

Navalnyy and Yashin

v.

Russia

, no.

76204/11, 4

December 2014; and

Kasparov and Others v.

Russia

, no.

21613/07, 3

October 2013), the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case. Moreover, in the case of

Navalnyy

(cited above, §§

113 and 138

‑

53) the Court found,

inter alia

, a violation of Article 11 of the Convention in respect of the spontaneous public assembly in the evening of 24

February 2014 at Tverskaya Street in Moscow.

19.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion as to the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the measures applied in respect of the nine applicants as peaceful participants in the public assembly did not correspond to a pressing social need and were thus not necessary in a democratic society.

20.

There has accordingly been a violation of Article

11 of the Convention in respect of all applicants, except Mr

Shchurov, Mr

Skorokhod, and Mr

Maslov.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE LAW

21.

Some applicants submitted other complaints which also raised issues under Articles 5 and 6 of the Convention, given the relevant well

‑

established case-law of the Court.

Admissibility

22.

The Government argued that the applicants failed to exhaust the effective domestic remedies in respect of their complaints under Article 5 of the Convention that their arrest had been unlawful. They submitted, in particular, that the applicants could have used the procedures under Chapter 25 of the Code of Civil Procedure and Article 1070 of the Civil Code. In the absence of any domestic case-law examples provided by the Government demonstrating the effectiveness of these remedies and noting its previous findings in similar cases (see

Tsvetkova and Others v. Russia

, nos.

54381/08 and 5 others, §§

95-101, 10 April 2018), the Court dismisses the Government’s objection as unsubstantiated.

23.

The Court notes that the complaints listed in the appendix are neither manifestly ill-founded nor inadmissible on any other grounds listed in Article

35 of the Convention. They must therefore be declared admissible.

Merits

24.

Having examined all the material before it, the Court concludes that these remaining complaints also disclose violations of Articles 5 and 6 of the Convention, as indicated in the appended table, in the light of its findings in

Navalnyy and Yashin

(cited above, §§ 82-85),

Karelin v.

Russia

(no.

926/08, 20

September 2016),

Lashmankin and Others v.

Russia

, (nos.

57818/09 and 14 others, §§ 486-92, 7 February 2017), and,

mutatis mutandis, Navalnyy

(cited above, §§

71-72).

25.

As regards Article 5 § 1, the finding of a violation relates to the arbitrary character of the applicants’ arrests on 24

February 2014. Having reached this conclusion, in the circumstances of this case the Court does not consider it necessary to examine some of the applicants’ allegations that their detention on that day exceeded the statutory limit of three hours.

26.

As regards Article 6 § 1, all the applications, except application no.

3093/15 (Mr

Mzhavanadze), disclose a violation of the impartiality requirement on account of the absence of a prosecuting party (see the appended table). The Court notes that all of the applicants concerned also complained under Article 6 §§ 1 and 3

(d) of the Convention about their alleged inability to cross-examine the police officers on whose written statements their conviction was based. In view of the foregoing, the Court considers that as it has already concluded that the administrative proceedings, taken as a whole, were conducted in violation of the right to a fair hearing, it is not necessary to address the remainder of the applicants’ complaints under Article 6 §§ 1 and 3 (d) of the Convention (see

Frumkin

, cited above, § 168).

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

27.

Article

41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

Damage

28.

The applicants claimed compensation for non-pecuniary damage. They left the determination of the amount of the awards to the Court’s discretion. The applicants also claimed pecuniary damage for the sum of the fines they had paid. Mr

Skorokhod submitted that he could not pay the fine.

29.

The Government contested the claims for non-pecuniary damage. As regards the claims for pecuniary damage, they submitted that the fines had been lawfully imposed on the applicants for administrative offences.

30.

The Court considers that there is a direct causal link between the violation of Article 11 of the Convention found and the fines imposed (see, for similar reasoning,

Lashmankin and Others

, cited above, §

515). Regard being had to the documents in its possession, the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table in respect of pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable, to the nine applicants in respect of which the Court found a violation of Article

11 of the Convention.

31.

In respect of Mr

Shchurov, Mr

Skorokhod, and Mr

Maslov the Court found violations of Articles 5 and 6 of the Convention. The Court does not discern a causal link between these violations and the pecuniary damage claimed. Therefore, it dismissed the claim of Mr

Shchurov, Mr

Skorokhod, and Mr

Maslov under this head.

32.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law concerning violations of Article 11 of the Convention on account of arbitrary arrests at peaceful assemblies, the Court considers it reasonable to award the applicants 5,000 euros (EUR) each in respect of non-pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable, and the amounts indicated in the appended table in respect of pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable.

Costs and expenses

33.

The applicants in applications nos. 74602/14, 3093/15 and 10147/15 jointly claimed EUR 8,587.23 and 637.46 pounds sterling (approximately EUR

739) under the head of costs and expenses incurred in the domestic proceedings and in the proceedings before the Court. They submitted detailed invoices indicating the lawyers’ and the translator’s fees, as well as administrative expenses. The invoices indicate the lawyers’ hourly rates, and the time billed for the preparation of various procedural documents in this case. The applicant in application no.

10028/15 did not claim costs and expenses.

34.

The Government contested the claims as unsubstantiated.

35.

According to the Court’s case-law, an applicant is entitled to the reimbursement of costs and expenses only in so far as it has been shown that these have been actually and necessarily incurred and are reasonable as to quantum. Regard being had to the documents in its possession, the number of represented applicants and its case-law, the Court considers it reasonable to grant the claim in full and to award EUR 9,326 jointly to the applicants in applications nos.

74602/14, 3093/15, 10147/15. This award is to be paid into the representatives’ bank account, as requested by the applicants.

Default interest

36.

The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Declares

the complaints under Articles 5 and 6 of the Convention, as set out in the appended table, and the complaints under Article 11 of the Convention of all applicants, except Mr

Shchurov, Mr

Skorokhod, and Mr

Maslov (application no.

74602/14), admissible;

Holds

that there has been a violation of Article 11 of the Convention in respect of all applicants, except Mr

Shchurov, Mr

Skorokhod, and Mr

Maslov (application no.

74602/14);

Holds

that there has been a violation of Articles 5 and 6 of the Convention as regards the other complaints raised under well

‑

established case-law of the Court (see the appended table);

Holds

that there is no need to examine the complaints under Article

5

§

1 of the Convention concerning the deprivation of liberty in excess of three hours in respect of

Mr Mayzuls, Mr

Babitskiy, Mr

Nikolskiy, Mr Novoselov, Mr Khukhorev, Mr

Yakshin, Mr

Maslov (application no. 74602/14) and the complaints under Article 6 §§

1 and 3

(d) of the Convention concerning the cross-examination of certain witnesses (applications nos. 74602/14 and 10028/15);

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the following amounts, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement:

(i)

the amounts indicated in the appended table, plus any tax that may be chargeable, in respect of pecuniary damage;

(ii)

EUR 5,000 (five thousand euros) to each of the applicants, plus any tax that may be chargeable, in respect of non-pecuniary damage;

(iii)

EUR

9,326 (nine thousand three hundred and twenty-six euros) jointly to the applicants in applications nos. 74602/14, 3093/15, 10147/15, plus any tax that may be chargeable to the applicants, in respect of costs and expenses, to be paid into the representative’s bank account, as indicated by the applicants;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicants’ claim for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 20 October 2020, pursuant to Rule

77

§§

2 and 3 of the Rules of Court.

Olga Chernishova

Helen Keller

Deputy Registrar

President

Appendix

No.

Application no.

Lodged on

Applicant name

Date of birth

Place of residence

Nationality

Represented by

Penalty

Final domestic decision details

Other complaints under well-established case-law,

admissible and disclosing a violation

Amount awarded for pecuniary damage per applicant

1

74602/14

16/11/2014

Mikhail Romanovich MAYZULS

1982

Moscow

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 10,000

Appeal decision Moscow City Court

30/06/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others v.

Russia

, nos.

57818/09 and 14

others, §§

486

‑

92, 7

February 2017);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin v.

Russia

, no. 926/08, 20

September 2016).

EUR 164 (one hundred and sixty

‑

four euros)

Boris Mikhaylovich NIKOLSKIY

1970

Moscow

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 10,000

Appeal decision Moscow City Court

30/05/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

EUR 164 (one hundred and sixty

‑

four euros)

Vitaliy Vyacheslavovich NOVOSELOV

1976

Moscow

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 10,000

Appeal decision Moscow City Court

04/08/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

EUR 164 (one hundred and sixty

‑

four euros)

Artem Vladimirovich KHUKHOREV

1989

Moscow

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 10,000

Appeal decision Moscow City Court

16/05/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

EUR 164 (one hundred and sixty

‑

four euros)

Yevgeniy Romanovich YAKSHIN

1987

Moscow

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 15,000

Appeal decision Moscow City Court

30/07/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

EUR 245 (two hundred and forty

‑

five euros)

Ilya Valeryevich SHCHUROV

1984

Moscow

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 10,000

Appeal decision Moscow City Court

10/06/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

n/a

Andrey Vyacheslavovich SKOROKHOD

1970

Balashikha

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 10,000

Appeal decision Moscow City Court

30/07/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

n/a

Ivan Fedorovich

BABITSKIY

1979

Moscow

Russia

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 10,000

Appeal decision Moscow City Court

10/07/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

EUR 164 (one hundred and sixty

‑

four euros)

Petr Valeryevich MASLOV

1988

Moscow

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 15,000

Appeal decision Moscow City Court

08/08/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

n/a

2

3093/15

30/12/2014

Georgiy Tengizovich MZHAVANADZE

1990

Cherepovets

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 1,000

Supervisory decision Supreme Court

15/04/2015

Art. 5 §

1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of fair hearing: the courts based their findings exclusively on the evidence submitted by the police officers (see

Navalnyy and Yashin

v. Russia

(no.

76204/11, §§ 82-85, 4

December 2014).

EUR 17 (seventeen euros)

3

10028/15

19/02/2015

Daniil Sergeyevich GRACHEV

1993

St Petersburg

Russian

Aleksandr Dmitriyevich

PEREDRUK

fine of RUB 20,000

Appeal decision

St Petersburg City Court

28/08/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

EUR 311 (three hundred and eleven euros)

4

10147/15

08/02/2015

Pavel Valentinovich PROTASOV

1965

Moscow

Russian

Kirill Nikolayevich

KOROTEYEV

fine of RUB 15,000

Appeal decision Moscow City Court

08/08/2014

Art. 5 § 1

– unlawful deprivation of liberty: arrest and escorting to the police station on 24/02/2014 for the purpose of drawing up a record of the administrative offence (see

Lashmankin and Others

, cited above, §§

486

‑

92);

Art. 6 § 1

– lack of impartiality of tribunal: absence of a prosecuting party in the administrative proceedings (see

Karelin

, cited above).

EUR 245 (two hundred and forty

‑

five euros)