PETRESCU v. ROMANIA and 9 other applications
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
PETRESCU v. ROMANIA and 9 other applications (CtEDO, 2020)
Comunicat la 22 octombrie 2020 Publicat la 9 noiembrie 2020 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 31390/18 Amelia-Nicoleta PETRESCU împotriva României și a altor 9 cereri (a se vedea lista anexată) OBIECTUL CAUZEI Cerințele se referă la jurisprudența contradictorie a instanțelor naționale de apel care au pronunțat deciziile finale în litigii cu privire la recunoașterea faptului că reclamanții, angajații serviciilor de medicină forense, au lucrat în „condiții speciale” (condiții deosebite de munică Astfel de recunoașteri au declanșat drepturi specifice legate de pensii și au influențat asupra seniorității reclamanților în locul lor de muncă. Potrivit jurisprudenței unora dintre instanțele de apel, toate angajații care lucrează în serviciile de medicină forense au trebuit să fie considerați în mod implicit ca lucrând în „condiții speciale”; în conformitate cu o altă linie de jurisprudență aplicată de instanța internă în cazurile reclamanților, astfel de condiții au trebuit să fie recunoscute în primul rând de Departamentul Regional al Muncii, care a trebuit să evalueze măsurile luate de fiecare angajator la caz la caz și să confirme dacă acestea respectă sau nu condițiile stabilite de legislația generală privind acordarea acestui statut. Deciziile finale de respingere a afirmațiilor reclamanților care au fost considerate ca fiind lucrate în „condiții speciale” timp de mai mulți ani sunt menționate în tabelul anexat; în procedurile paralele depuse de colegii reclamanților, care lucrează în același domeniu, aceeași cerere a fost permisă de alte instanțe de apel. La 14 octombrie 2019, Curtea Înaltă de Casare și Justiție și-a pronunțat hotărârea într-un recurs în interesul legii, susținând că condițiile de lucru în serviciile de medicină forense au trebuit să fie considerate în mod implicit drept „condiții speciale”. Potrivit dreptului intern, interpretarea Curții Înalte a dispozițiilor juridice în cauză este obligatorie pentru toate instanțele interne numai după ce hotărârea extensă a Curții Înalte este publicată în Jurnalul Oficial, și anume, în cazul în cauză, la 12 decembrie 2019. O hotărâre pronunțată cu privire la un recurs în interesul legii nu poate modifica rezultatul cazurilor deja decise. Întrebări către părțile interesate Reclamanții au avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor lor civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, în măsura în care acțiuni similare în fața instanțelor interne, privind interpretarea anumitor dispoziții juridice care definesc dacă trebuie sau nu să fie considerate ca fiind efectuate în „condiții speciale” au avut rezultate diferite? În special, a fost dezvoltat prin jurisprudența Curții în interpretarea articolului 6 din Convenție (a se vedea, de exemplu, Parohie Catolică Greacă Lupeni și alții c. România [nr. 76943/11, §116, 29 noiembrie 2016; și Albu și alții c. România , nr. 34796/09 și 63 alții , §§§ 34 și 42, 10 mai 2012), respectat de instanțe interne? În cazul reclamanților, a constituit o încălcare a dreptului reclamantului la bucuria pașnică a bunurilor lor protejate prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în special în ceea ce privește pretinsul lor drept de a obține anumite drepturi de pensie și beneficii legate de recunoașterea condițiilor speciale de muncă, așa cum se afirmă în fața instanțelor interne (a se vedea mutatis mutandis, Tudor Tudor c. România , nr. 21911/03, 24 martie 2009 și Ștefănica și alții c. România , nr. 38155/02, §§ 41-42, 2 noiembrie 2010)? Reclamanții au fost supuși unui tratament discriminatoriu contrar articolului 14 din Convenție luat în conjuncție cu art. 6 respectiv din Convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, având în vedere faptul că acțiunile similare relevante ale altor reclamanți în fața instanțelor interne au avut un rezultat favorabil (a se vedea mutatis mutandis Ștefănica și alții , citat mai sus, §§ 42 și Driha c. România , nr. 29556/02, § 38, 21 februarie 2008)? Apendicele Listă a 10 cereri nr. Cererea nr. Locată pe Anul reclamant de naștere Localitatea de Reședință Reprezentat prin Decizia Finală 31390/18 28/06/2018 Amelia-Nicoleta PETRESCU 1958 București Iulia Monica DUMITRU 7/03/2018 Curtea de Apel 31399/18 28/06/2018 Claudia-Nicoleta MATAC 1970 București Iulia Monica DUMITRU 7/03/2018 București Curtea de Apel 31401/18 28/06/2018 Florența-Narcisa MANEA 1974 București Iulia Monica DUMITRU 7/03/2018 București Curtea de Apel 32201/18 02/07/2018 Mihaela Gabriela BERDAN 1967 București Iulia Monica DUMITRU 7/03/2018 București Curtea de Apel 33778/18 10/07/2018 Nicoleta CARAMAN 1969 București București România Mariana RAPEA 1974 București România Virginică APOSTOL 1958 București România Sabin Ovidiu SĂRARU 7/03/2018 București Curtea de Apel 34299/18 04/07/2018 Elena TURCU 1973 București România Iulia Monica DUMITRU 7/03/2018 București Curtea de Apel 34575/18 04/07/2018 Ștefania PETRE 1966 București România Iulia Monica DUMITRU 7/03/2018 București Curtea de Apel 39156/18 06/08/2018 George OPRIȘ 1967 București Iulia Monica DUMITRU 7/03/2018 București Curtea de Apel 59983/18 07/12/2018 Jadranka SHANAZO-STANISICI 1979 Constanța România n/a 8/06/2018, Constanța Curtea de Apel 42447/19 05/08/2019 Florentina PORUMBOI 1984 Sfântu Gheoghe România Gabriela TRUȚA 1966 Sfântu Gheorghe Române Adorjan LUCCS 1971 Sfântu Gheorghe România Elena-Felicia CLIMESCU 1974 Sfântu Gheorghe Sfântu Gheorghe Române Enikő GIERLING 1956 Sfântu Gheorghe Române Tibor TUNYA 1969 Sfântu Gheorghe Române Blanka RÁPOLTI 1981 Coseni România Carmen-Marcela BARBU 1971 Sfântu Gheorghe Române Stefan-Leontin JOÓS 1973 Sfântu Gheorghe Române Mihaela Elena PETU 11/03/2019, Curtea de apel Brașov