SUSLOV v. UKRAINE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
SUSLOV v. UKRAINE (CtEDO, 2020)
Comunicat la 23 octombrie 2020 Publicat la 9 noiembrie 2020 CIFTH SECȚIUNE Aplicația nr. 56540/14 Merabi Otarovich SUSLOV împotriva Ucrainei depusă la 7 august 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Merabi Otarovich Suslov, este un național armenian și, eventual, rus, care s-a născut în 1963 și în prezent îndeplinește o condamnare pe viață în Berdychiv. El este reprezentat în fața Curții de către dl A.A. Kristenko, avocat care practică în Kharkiv. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant și astfel cum s-au stabilit pe baza documentelor furnizate de el, pot fi rezumate după cum urmează [1] La 2 octombrie 2009, la ora 14.30 a izbucnit filmarea la intrarea centrului comercial “F”. situată în aglomerația Kyiv. În timpul acestui film, Sh.A. - partenerul rude și de afaceri al reclamantului - și ambele bodyguard-uri sale au fost împușcate la moarte și unul dintre angajații centrului a fost rănit. În aceeași dată, o anchetă penală a fost deschisă la filmarea. În diferite date, mai multe dintre rudele lui Sh.A. au informat poliția că au suspectat că reclamantul a ordonat crima. Ei au susținut că din 2008 reclamantul a fost în conflict cu Sh.A. în ceea ce privește afacerile lor comune și că reclamantul a amenințat în mod repetat să ucidă Sh.A., cu excepția cazului în care acesta din urmă ar transfera o parte din partea sa în afaceri lui. După moartea lui Sh.A., reclamantul a reiterat cerințele sale de a-i transfera o parte din partea acțiunii. În noaptea 3-4 octombrie 2009 D.L., un național rus (identificat ulterior sub numele de D.B., un cetățean armenian cu un fals pașaport rus) și soția sa de drept comun R.N. au fost reținute în bănuința că sunt implicate în uciderea lui Sh.A. și a bodyguards-ului său. La 15 octombrie 2009 D.B. a declarat poliției că el și prietenul său A.O., un național armenian [2] , au împușcat Sh.A. și bodyguard-urile acesteia. La 16 octombrie 2009 D.B. a reiterat aceeași versiune de evenimente în timpul reconstrucției crimei. Apoi și-a schimbat mărturiile în mai multe ocazii, negând în cele din urmă participarea la împușcare. El a susținut, de asemenea, că mărturisirea sa inițială a fost falsă și extorsată de maltratamente. Mai târziu, în cursul anchetei D.B., de asemenea, a mărturisit că, la cererea reclamantului A.O. și el însuși a participat la supravegherea Sh.A. pentru a facilita recuperarea unor datorii mari față de unii creditori la Moscova, dar fără nici o intenție de a-l ucide. 10. Se pare că, la o dată neespecificată în octombrie 2009, soția de drept comun a D.B. R.N. a dat mărturie impunerii D.B., A.O., și reclamantul în tripla crimă. 11. La 20 octombrie 2009 au fost inaunțate proceduri penale împotriva reclamantului cu suspiciune că a ordonat omorarea triplă. 12. La 12 iulie 2010, reclamantul a fost arestat în Kazan, Rusia. 13. La 18 martie 2011, reclamantul a fost extraditat în Ucraina și reținut în așteptarea anchetei cazului. Reclamantul a refuzat să depună mărturie, susținând că arestarea, detenția și urmărirea penală au fost ilegale. 14. În septembrie 2011, reclamantul s-a angajat să fie judecat în fața Curții de District Kyevo-Sviatoshynskyy („Curtea Districtă”). Potrivit reclamantului, nu i s-a dat suficient timp pentru a studia dosarul înainte de proces. În plus, unele dintre materialele de caz erau în ucrainean, din care nu avea nici o comandă. Avocații săi nu aveau timp suficient pentru a studia dosarul. În mai multe ocazii reclamantul nu a fost acordat o întâlnire cu un avocat de către instalația de detenție. Pe baza dosarului, reclamantul a fost reprezentat de mai mulți avocați de alegerea sa pe parcursul procedurii; el le-a înlocuit și le-a schimbat în diferite ocazii. 15. La 12 octombrie 2011, cazul reclamantului a fost alăturat celui al D.B. Având în vedere faptul că reclamantul nu a avut nici o comandă a limbii ucrainene, Curtea a hotărât să efectueze audieri în rusă și a încurajat toți participanții să-și prezinte observațiile orale în rusă. Documentele procedurale luate în cursul audierilor și minutele de judecată au fost, de asemenea, elaborate în rus. 16. La 9 noiembrie 2011, Curtea a hotărât să țină procesul în camera la cererea rudelor lui Sh.A., care au susținut că ședința publică ar putea să-și invadeze siguranța și viața privată. 17. La proces, reclamantul a sugerat nu vinovat și a refuzat să depună mărturie. 18. Potrivit lui, la audierea, a trebuit să se trezească la 7 ani. a.m. și, după ce a fost scos din celulă, a fost închis timp de câteva ore într-o sală de așteptare mică neamblată care alocă câteva duzini de deținuți care așteaptă transportul. Camera nu a avut ventilație și a fost plină de fum de tigara. Reclamantul nu a fost furnizat cu nici un aliment sau băut la data audierii. Ca audierile adesea a durat până la 10 sau 11 p.m., până la sfârșitul zilei el a fost foame și epuizat. În plus, în timpul procesului el a fost ținut într-o cușcă de metal, care nu a fost mobilat cu un birou sau alte facilități care să îi permită să ia notițe sau să folosească documente. Distanța dintre cușcă și avocații reclamantului a fost de aproximativ patru până la cinci metri, ceea ce a obstaculit semnificativ capacitatea de a conferi cu ei. El trebuia să-și ridice vocea pentru a fi auzită. În mai multe ocazii, reclamantul a cerut Curtei să termine audițiile mai devreme și s-a plâns că a fost lăsat fără mâncare sau băutură toată ziua. El a cerut, de asemenea, să fie furnizat cu un birou pentru a putea lucra cu documente în timpul audierii. Cu toate acestea, cerințele sale au fost luate de instanță ca fiind vexative și frivole. 19. În timpul iernii 2012 Curtea de District a ordonat înlăturarea a doi avocați ai reclamantului referindu-se la comportamentul lor necorespunzător repetat în timpul audierii. 20. La 22 februarie 2012 R.N. a fost interogat în instanță. Pe baza dosarului, se pare că la un moment dat în cursul acestei audiere a susținut că mărturia ei anterioară inculparea acuzaților a fost falsă și extorsă de către autoritățile de investigare prin intermediul maltraturilor. Cu toate acestea, în aceeași zi, ea a depus, de asemenea, o declarație scrisă că se temea de inculpați și dorește să fie interogat în absența lor. Fișierul în care se află în prezent nu permite să stabilească pe deplin natura exactă a documentelor R.N. și a altor evenimente relevante în legătură cu interogarea R.N. la data menționată anterior. Cu toate acestea, se pare că reclamantul, care a fost prezent la începutul audierii, a fost ulterior îndepărtat temporar din sala de judecată până la sfârșitul audierii cu referire la comportamentul său necorespunzător. 21. La 23 februarie 2012 R.N. a depus o declarație la Curtea de District, susținând că D.B. și avocatul său au pus presiune pe ea în scopul de a-i retrage mărturiile ei incriminatoare furnizate în cursul anchetei preliminare. 22. La 14 martie 2012 R.N. a apărut pentru o altă audiere și a depus o nouă declarație sugerând că, de fapt, ea a fost sub presiune de la investigatorul responsabil cu cazul de a da dovezi false de inculpare, precum și de a prezenta declarația despre presiunea de la D.B. și avocatul său. 23. În aceeași zi, în cursul audierii, R.N. s-a simțit rău și a spus că nu a putut să depună mărturie. La cererea ei, o ambulanță a fost chemată și a fost dusă la spital. 24. De asemenea, în aceeași dată (14 martie 2012) instanța a hotărât să trimită ambele declarații R.N. la biroul procurorului pentru anchetă. 25. La 16 martie 2012, R.N. a prezentat o altă declarație instanței, sugerând, în esență, că a fost sub presiune de la D.B., prietenul său și avocatul său pentru a da dovezi false de exculpație și că mărturia sa dată la etapa preliminară a procesului a fost corectă. 26. La 21 martie 2012 R.N. a dat mărturie suplimentară în instanță. După cum rezumă această mărturie făcută de Curtea Regională de Apel din Kyiv („Cortea de Apel”) în hotărârea sa ulterioară din 22 aprilie 2013 (a se vedea punctul 36 de mai jos), în timpul anchetei pe care le-a interogat, în special, că înainte de uciderea lui Sh.A., D.B. a fost colectarea de date largi cu privire la orele prezenței sale obișnuite în centrul comercial „F”. Planul de construcții și locația biroului Sh.A., aranjamente pentru securitatea sa și alte date similare. R.N. a remarcat, de asemenea, că în ziua împușcării D.B. a părăsit acasă dimineața împreună cu A.O. și s-a întors singur, având spus că A.O. a avut un accident de mașină. La 24 mai 2012, la cererea procurorului, Curtea de District a decis să îndepărteze reclamantul din sala de judecată pentru comportamentul necorespunzător până la sfârșitul procesului. În decizia sa, instanța a enumerat peste zece ocazii în care reclamantul a fost mai devreme reprimat pentru comportamentul său necorespunzător în sala de judecată. Acesta a remarcat că această conduită constă în strigărea, întreruperea vorbitorilor, a făcut gesturi obscene, vorbind de rând, abordand fără respect judecătorul președinte (de exemplu, „Dl judecător B” în loc de „Onorată Instanță”), abordand martori cu remarci în limba kurmandji, pe care ei au perceput ca fiind amenințatoare și suferitoare, și alte acte similare. Curtea a remarcat că în timpul incidentelor anterioare reclamantul a fost avertizat în mod repetat că el ar putea fi eliminat din sala de judecată până la sfârșitul procedurii. În mai multe ocazii, el a fost eliminat temporar, până la sfârșitul unei audiții specifice. Curtea a remarcat, de asemenea, că, în cursul prezentei sesiuni, reclamantul a primit deja patru avertismente și nu a făcut nici un efort pentru a-și ajusta comportamentul. În cele din urmă, instanța a susținut că interesele apărării reclamantului în timpul absenței sale ar trebui asigurate de prezența obligatorie a avocatului său în sala de judecată. 28. La 1 iulie 2012, procurorul din districtul Kyyevo-Svyatoshynskyy a emis o hotărâre care refuză să înceapă procedurile penale din cauza acuzațiilor de presiune ale autorităților investigative. Nu este clar din dosar dacă a fost luată vreo decizie în ceea ce privește declarația ei, presupunând că a avut o presiune de la D.B. și de la entourajul său. 29. În august 2012 R.N. a adresat două alte declarații instanței care indică faptul că mărturiile ei care inculcă reclamantul și D.B. în împușcarea au fost false și extorcate de la ea ca urmare a maltraturilor și a presiunii ilegale. Declarațiile au fost scrise pe teritoriul Federației Ruse, unul în prezența unui avocat, și celălalt în prezența unui notar. R.N. a explicat în aceste declarații că s-a mutat să trăiască în Rusia pentru a evita influența ilegală din partea autorităților investigatoare și a familiei Sh.A. și că ea a fost pregătită să furnizeze alte mărturii, dar numai pe teritoriul rusesc. De asemenea, ea a declarat că, pentru a extorca prima sa mărturie în octombrie 2009, autoritățile de poliție au ținut-o în detenție neînregistrată de câteva săptămâni și au tratat-o rău (ea fost încătușată la un radiator, amenințată și bătut). După aceea, la 14 martie 2012, când a venit în instanță cu intenția de a da o mărturie sinceră, investigatorul și colegii săi au întâlnit-o în coridorul clădirii curții și au insistat-o să nu facă acest lucru. Ea a fost atât de deranjată încât ea se simțea neîntâmpinată și a solicitat o ambulanță. Apoi a fost dusă la spital, unde investigatorul și colegii săi au vizitat-o și au continuat să o pună sub presiune pentru a menține observațiile sale anterioare. 30. În mai multe ocazii avocatul reclamantului, a cerut instanței să verifice identitatea martorilor A.I., M.A. și A.A. și să le invite să depună mărturie în instanță. Potrivit documentelor de caz, acești martori au dat dovezi incriminatoare împotriva reclamantului autorităților investigatoare, refuzând să-l confrunte personal. În special, toate au susținut că au fost conștienți de conflictul dintre Sh.A. și reclamantul și amenințările acesteia de a-l ucide. În plus, M.A. a sugerat, de asemenea, că reclamantul a încercat deja să trimită un ucigaș în 2008, însă, familia Sh.A. a descoperit planul și a putut preveni crima. La rândul său, A.A. a sugerat că reclamantul i-a lăudat în noiembrie 2009 că a „înlăturat” Sh.A. Avocatul reclamantului a susținut că identitatea acestor martori era falsă. El a primit anunțuri de la biroul de adresă că adresele indicate de A.I. și M.A. nu existau, în timp ce adresa indicată de A.A. exista, dar persoana care se prezintă ca A.A. nu a locuit acolo. Nici unul dintre indivizii indicați nu era înregistrat în bazele de date de adresă ale respectivelor localități. 31. În diferite date, instanța a respins cererile avocaților reclamantului de a convoca martorii de mai sus sau de a verifica identitatea lor. În cadrul unei audieri, judecătorul președinte a citit telegramele au spus că au fost primite de către instanță de la persoanele de mai sus. Destinatarii au indicat în aceste telegrame că nu au putut să vină la audiere din cauza problemelor de sănătate și/sau financiare slabe și că au susținut mărturia lor inițială. Curtea a remarcat, de asemenea, că adevărata identitate a acestor persoane era ascunsă deoarece, în funcție de argumentele acuzației, erau supuse programului de protecție a martorilor. 32. La 8 noiembrie 2012, Curtea de District a constatat că reclamantul a ordonat și organizat uciderea lui Sh.A. și bodyguard-urile sale, în timp ce D.B., însoțită de la sfârșitul A.O., și-a executat ordinul. Ambele inculpate au fost condamnate la închisoare pe viață. 33. În determinarea vinovăției reclamantului, Curtea de District s-a referit, în special, la declarațiile de confesiune prezentate de D.B. în cursul anchetei preliminare, precum și la mărturiile R.N. care l-au incriminat. Acesta a respins în mod nefondat acuzațiile despre maltraturile lor, cu trimiterea anchetei în cauză de către autoritățile judiciare. 34. În plus, instanța de judecată s-a bazat, în special, pe: mărturii de șase dintre rudele Sh.A. care au susținut că reclamantul a amenințat să ucidă Sh.A. în mai multe ocazii și că, după moartea acesteia, el a încercat să-i convingă să-și dea o parte din centrul comercial; mărturii de zece dintre prietenii, asociați, angajați și foști gardieni ai lui Sh.A., care au susținut că Sh.A. și reclamantul au avut un conflict cu privire la afacerile lor comune; și mărturii de mai multe persoane care au atestat că reclamantul și D.B. În iulie 2009, reclamantul a ajutat D.B. să colecteze o datorie de la foștii asociați ai acestuia la Moscova. Curtea a menționat, de asemenea, declarațiile de către A.I., A.A. și M.A., ale căror identitati adevărate nu au fost dezvăluite. Pe lângă declarațiile martorilor, instanța s-a bazat, în special, pe dosarele telefonice care indică că D.B. și reclamantul a fost în contact cu regularitate și, în special, în ziua crimei lui Sh.A. la scurt timp după împușcare. 35. Reclamantul și D.B., reprezentate de avocații alegeri lor, au apelat împotriva condamnării lor. În apelul său, D.B. a susținut, în special, că a efectuat supravegherea A.Sh., fiul lui Sh.A., în vederea răpirii sale posibile la cererea reclamantului, pentru a îndemna tatălui său să returneze o datorie. Cu toate acestea, nu a existat niciodată un plan de a ucide pe nimeni. Participarea personală la împușcare nu a fost dovedită dincolo de o îndoială rezonabilă și declarațiile confesionale sale în timpul anchetei preliminare au fost extorcate în absența unui avocat și prin intermediul maltraturilor fizice și presiunilor psihologice. 36. Reclamantul, la rândul său, a afirmat că nu are nicio legătură cu infracțiunea incriminată. , că condamnarea sa a fost bazată într-un grad decisiv pe mărturiile D.B. și R.N. care au fost retrase de către ei ca fiind dat sub maltrat și mărturiile de trei martori falși – A.I., M.A. și A.A., pe care nu l-a confruntat niciodată. El a susținut că o acuzație orală de către acuzații de faptul că acești martori au fost supuși programului de protecție a martorilor a fost o minciună, deoarece dosarul nu conține documente solicitate în mod normal de procedura aplicabilă pentru impunerea măsurilor de protecție a martorilor. În plus, în conformitate cu telegramele citite de Curtea de District, persoanele care se reprezentează în calitate de A.I., M.A. și A.A. a refuzat să apară pentru judecată din motive de sănătate și dificultăți financiare slabe, mai degrabă decât să-și invoce statutul de „maestre protejate”. În plus, reclamantul s-a plângut, de asemenea, de numeroase presupuse încălcări procedurale ale drepturilor sale, inclusiv din cauza faptului că procesul s-a desfășurat fără justificare adecvată și că nu a avut posibilitatea de a participa efectiv la aceasta. Mai exact, reclamantul s-a plâns de audierile de noapte întârziate fără a fi furnizată nutriție și de eventuala înlăturare din sala de judecată timp de aproape șase luni. 37. La 22 aprilie 2013, după o audiere în care reclamantul și D.B., reprezentate de avocați, au fost prezenți personal și au prezentat observații orale, Curtea de Apel a susținut hotărârea Curții de District. Curtea de Apel a remarcat, în special, că reclamantul a fost înlăturat corect din procedură în funcție de încălcarea sa repetată; că hotărârea instanței de a ține judecată în camera la cererea Sh.A. membrii familiei nu au fost încălcați de legea aplicabilă; și că acuzațiile conform căreia R.N. și D.B. au fost extorcate vădit nefondate mărturiile reclamantului. În plus, instanța a constatat că nu au existat încălcări ale drepturilor procedurale ale reclamantului care au fost susceptibile de a respinge injustificarea întregului proces. 38. Reclamantul și D.B., reprezentate de avocați, au depus apeluri suplimentare la punctele de drept, reprezentând în esență argumentele lor anterioare. 39. La 13 februarie 2014, Curtea Superioră Specializată pentru Chestiuni Civile și Criminale a organizat o audiere în timpul căreia reclamantul și D.B., reprezentate de avocați, au fost prezenți personal și au prezentat observații orale, au respins apelurile lor asupra punctelor de drept. Curtea a reiterat concluziile Curții de Apel și a remarcat, în special, că, în măsura în care aceste apeluri se referă la imposibilitatea de a contesta anumite martori în instanță, există întotdeauna motive bune pentru absența acestora. În plus, majoritatea martorilor absenți au informat în scris Curtea de District că au menținut mărturiile lor anterioare furnizate în cursul fazei preliminare. În orice caz, toate aceste mărturii au fost susținute de dovezi reale și de alte dovezi. 40. Potrivit reclamantului, în ambele audieri de apel, el a rămas în cătușe și a fost ținut în cabinele de sticlă care l-au separat de avocații săi și de restul participanților la audiție. Aceste aranjamente i-au făcut imposibil să se confrunte cu avocații săi în timpul audierii. În ambele audieri el a rămas, de asemenea, încătușat. În timp ce în timpul audierii dinaintea Curții Superiore Specializate, mâinile sale au fost cel puțin bătut în fața lui, în fața Curții de Apel au fost bătut în spate, excluzându-l de la orice oportunitate de a lucra cu documente, de a utiliza sau de a lua notițe. Ca răspuns la plângerea avocatului reclamantului la Ministerul Internului cu privire la astfel de aranjamente în sala de judecată, el a obținut o scrisoare (dată 8 ianuarie 2014) care i-a informat că, în conformitate cu reglementările relevante, persoanele condamnate la închisoare pe viață ar trebui să fie ținute în bătaie în afara secțiilor de detenției lor în orice moment. De asemenea, s-a remarcat că, pentru a se confrunta cu un avocat în timpul unei audieri, un inculpat reținut a trebuit să solicite un paznic, care, în mod normal, ar permite să facă acest lucru numai după permisiunea judecătorului președinte și, de obicei, în timpul pauzelor. În sfârșit, scrisoarea a indicat că nu exista nici o lege sau reglementare care să învegheze instalarea birourilor în cabina acuzaților în sala de judecată. COMPLAINTES 41. Reclamantul se plânge în conformitate cu articolele 6 1 și 3 din Convenție că procesul său nu era corect. 42. El observă, în primul rând, că judecătorul B. care prezidea în timpul procesului său nu a fost imparțial și că a acționat în interesul familiei Sh.A., care a căutat condamnarea reclamantului în vederea aprovizionării afacerii sale. 43. Reclamantul se plânge, de asemenea, în aceeași dispoziție, că unele dintre argumentele valabile de apărare, care erau de importanță esențială pentru acest caz, au fost ignorate de către instanțe. 44. El susține apoi că hotărârea instanței de judecată de a-și desfășura audițiile în apropiere a fost nejustificată și, prin urmare, încălcarea dreptului său la o audiere publică, astfel cum este prevăzut la art. 6 § 1 din Convenție. 45. Reclamantul se plânge în continuare, în conformitate cu aceeași dispoziție, că condamnarea sa se bazează în principal pe declarații incriminante ale D.B. și R.N., care au fost obținute sub presiune, precum și de cei trei martori falși A.A., M.A. și A.I. 46. (e) faptul că el nu avea timp și facilități suficiente pentru pregătirea apărării, deoarece unele dintre materialele de caz nu i-au fost furnizate deloc; unele altele au fost furnizate în mod tardiv și/sau fără a fi fost traduse în limba rusă, și deoarece nici el și avocații săi nu au avut timp suficient pentru a studia materialele și pentru a pregăti apărarea. 47. În plus, reclamantul se plânge în temeiul articolului § 3 litera (c) că a fost exclus din sala de judecată pentru o perioadă de timp prelungită în timpul procesului și luarea probelor și că, în mai multe ocazii, a fost refuzat arbitrar o întâlnire cu unul dintre avocații săi atunci când a solicitat. În plus, el se plânge că doi dintre avocații săi au fost îndepărtați în mod nedrept din proceduri pentru presupusele lor încălcări. În cele din urmă, el observă că aranjamentele de zi auditivă i-au făcut imposibil să participe în mod eficient la proces, în special din cauza măsurilor de închidere în sala de judecată (în cușcă și, înainte de instanțe de apel, în cutii de sticlă), alcătuirea permanentă; lipsa unui birou; și audițiile lungi de extenuare, împreună cu somnul insuficient și lipsa completă de aranjamente de catering. 48. Reclamantul se plânge de asemenea că art. 6 § 3 litera (d) a fost încălcat pentru că nu a fost niciodată în măsură să confrunte martorii A.I., M.A. și A.A. și pentru că douăzeci și doi dintre martorii a căror mărturii au fost utilizate în condamnarea sa nu au fost interogați în instanță. În plus, unii martori de apărare nu au fost convocați de către instanță pentru interogare. 49. În sfârșit, reclamantul invocă art. 18 din Convenția sugerând că urmărirea și condamnarea sa au urmărit motivele ulteriore. Mai exact, familia Sh.A., folosind conexiunile sale corupte, a încercat astfel să-și adapteze partea în afaceri. Reclamantul a avut o audiere echitabilă în ceea ce privește determinarea acuzațiilor penale împotriva sa, în conformitate cu articolele 1 și 3 din Convenție? Părțile sunt invitate, în special, să facă observații cu privire la următoarele chestiuni: (a) excluderea publicului în cazul în cauză a fost „strict necesară”, în sensul articolului 6 § 1 din Convenție (a se vedea Yam c. Regatul Unit) , nr. 31295/11, § 54, 16 ianuarie 2020, cu alte trimiteri la jurisprudență)? (b) Având în vedere faptul că reclamantul a fost exclus din sala de judecată în timpul unei perioade substanțiale de proces, a fost această situație compatibilă cu cerințele articolului 6 §§ 1 și 3 literele (c) și (d) (Idalov v. Rusia [GC], nr. 5826/03, §§ 175-182, 22 mai 2012)? (c) Având în vedere plângerile reclamantului cu privire la acordurile de zi auditivă extenuante, la închiderea sa într-o cușcă de metale în timpul procedurilor de primă instanță și la cabinele de sticlă în cursul audierilor anterioare la instanțele de apel, a fost acordată el facilități adecvate pentru pregătirea apărării sale și posibilitatea de a participa efectiv la procesul în conformitate cu articolele 1 și 3 (b) și (c) (a se vedea Moiseyev c. Rusia , nr. 62936/00 , §§ 224-25, 9 octombrie 2008 și Razvozzhayev c. Rusia și Ucraina și Udaltsov c. Rusia , nos. 75734/12 și altele 2 §§§ 248-55, 19 noiembrie 2019)? (d) A fost incapacitatea reclamantului să examineze unele martori împotriva lui, în special A.I., M.A. și A.A., compatibile cu art. 6 § 3 litera (d) din Convenție și a fost utilizarea declarațiilor prezentate de martorii de mai sus în condamnarea reclamantului în conformitate cu cerințele privind procesul echitabil în temeiul articolului 6 INDEXUL ABREVIAȚII [3] A.A., A.I. și M.A. Trei martori de urmărire penală nu au fost niciodată confruntați de reclamant, ale căror declarații scrise din cadrul anchetei au fost utilizate pentru justificarea condamnării sale. Potrivit reclamantului, aceste persoane nu au existat. A.O. Actualitate de D.B. (co-defendantul reclamantului), cu care D.B. a împărtășit un apartament închiriat și care a murit din răni de împușcare la 2 Octombrie 2009. După cum a încheiat ancheta, unul dintre cei doi criminali care au participat la uciderea lui Sh.A. și bodyguard-urile sale împreună cu D.B. D.B. Co-apărător al reclamantului. După cum a încheiat ancheta, unul dintre cei doi criminali care au participat la uciderea lui Sh.A. și bodyguard-urile sale, împreună cu A.O. R.N. Common-law sotie a D.B. Sh.A. Co proprietarul centrului comercial “F”., care a fost împușcat până la moarte, împreună cu bodyguard-ul său, la 2 octombrie 2009 [1] Rezumatul faptelor conține numeroase referințe la nume abreviate. Pentru a facilita lecția, indexul abreviațiilor este furnizat la sfârșitul acestui document [2] A.O. însuși a murit de răni de arme de foc la 2 octombrie 2009 și nu a fost niciodată interogat. [3] În ordinea alfabetică.