HUREZANU c. ROUMANIE

Comunicat la 19 noiembrie 2020 Publicat la 7 decembrie 2020 SECȚIUNEA a patra Cerere nr 29450/20 Cristian-Constantin HOREZANU împotriva României, introdusă la 11 august 2020 Reclamantul este reținut în închisoarea Deva și declară că faptul de a folosi dușuri colective, în condiții nepotrivite, îi provoacă sentimente de umilință și de umilință într-un tratament contrar art. 3 din Convenție. Mai precis, el a declarat că trebuie să facă dușuri cu alte 20 de deținuți, într-un interval de timp foarte scurt, într-o baie de aproximativ 18 m2, cu 8 dușuri colective. În opinia sa, având în vedere spațiul îngust al băii, absența pereților etanși între dușuri, precum și numărul redus de dușuri în comparație cu numărul mare de dușuri, statul nu și-ar fi respectat obligația de a garanta deținuților un grad minim de intimitate. Plângerea sa în fața judecătorului delegat pentru executarea pedepselor a fost respinsă la data de 1 iulie 2020 pe motiv că, deși existența a doar 8 dușuri funcționale s-a confirmat, reclamantul nu a reușit să demonstreze că mai mulți deținuți le utilizau în același timp. A existat vreo încălcare a dreptului reclamantului de a-și respecta viața privată, în sensul articolului 8 din convenție, din cauza afirmațiilor reclamantului potrivit cărora a fost obligat să utilizeze dușurile colective fără a respecta un grad minim de intimitate ? Autoritățile și-au respectat obligațiile pozitive inerente respectării efective a vieții private care ar putea rezulta din art. 8 din Convenție

Communiquée le 19 novembre 2020

Publié le 7 décembre 2020

QUATRIÈME SECTION

Requête n

o

29450/20

Cristian-Constantin HUREZANU

contre la Roumanie

introduite le 11 août 2020

OBJET DE L’AFFAIRE

Le requérant est détenu dans la prison de Deva et allègue que le fait de devoir utiliser des douches collectives, dans des conditions inadéquates, lui cause des sentiments d’humiliation et s’analyse en un traitement contraire à l’article

3 de la Convention. Plus précisément, il allègue devoir prendre ses douches avec 20 autres détenus, dans un intervalle de temps très court, dans une salle de bain mesurant environ 18 m², pourvue de 8 douches collectives. Selon lui, compte tenu de l’espace exigu de la salle de bain, de l’absence de cloisons entre les douches, ainsi que du nombre réduit de douches par rapport au grand nombre d’utilisateurs, l’État n’aurait pas respecté son obligation de garantir aux détenus un degré minimum d’intimité.

Sa plainte formulée devant le juge délégué pour l’exécution des peines fut rejetée le 1

er

juillet 2020 au motif que, même si l’existence de seulement 8

douches fonctionnantes se confirmait, le requérant n’avait pas réussi à prouver que plusieurs détenus les utilisaient en même temps.

QUESTIONS AUX PARTIES

Y a-t-il eu violation du droit du requérant au respect de sa vie privée, au sens de l’article 8 de la Convention, en raison des allégations du requérant selon lesquelles il a été obligé d’utiliser les douches collectives sans le respect d’un degré minimum d’intimité

? Les autorités ont-elles respecté leurs obligations positives inhérentes au respect effectif de sa vie privée pouvant découler de l’article 8 de la Convention

?