Temerkhanov împotriva Rusiei

Comunicat la 24 noiembrie 2020 Publicat la 14 decembrie 2020 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 76614/12 Yusup-Khadzhi Khizriyevich TEMERKHANOV împotriva Rusiei depusă la 21 noiembrie 2012 DECLARAREA FACTELOR Dl Yusup-Khadzhi Temerkhanov a fost un național rus, născut în 1972 și reținut la Omsk. La 3 august 2018 reclamantul a murit. Prin scrisoarea din 30 aprilie 2019 mama reclamantului, dna Mosku Temerkhanova, și-a exprimat intenția de a continua cererea în fața Curții. Reclamantul este reprezentat în fața Curții de către dna D.V. Trenina, dl M.A. Musayev și dl K.N. Koroteyev, avocați care practică la Moscova. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Informații de fundal Dl Yu.B., fost colonel al armatei ruse și comandant militar din Cecenia în 2000, a fost ucis în plină zi la Moscova pe 10 iunie 2011. Reclamantul a fost suspectat că a comis uciderea domnului Yu.B.

La momentul evenimentelor, reclamantul a fost cunoscut sub numele de dl Magomed Suleymanov. În documentele menționate mai jos, el a fost menționat de acest alt nume. În 19 august 2011 la ora 10:00 a luat un taxi din casa sa la centrul orașului Moscova, unde a intenționat să se întâlnească cu prietenul său, dl R.T. Pe drum, ofițerii de trafic rutier ( … În timp ce ofițerii au verificat documentele șoferului de taxi, un grup de oameni în mască și uniforma neagră s-a apropiat de mașina de taxi și a târât reclamantul afară. Ei l-au încătușat și a pus o pălărie peste capul acoperind ochii. Bărbații l-au pus într-un minibus negru și au condus departe. Potrivit reclamantului, au fost aproximativ cinci oameni în vehicul.

Pe drum unul dintre oamenii a administrat șocuri electrice în partea din spate a capului său. Reclamantul a fost dus într-o clădire necunoscută în zona pădurii în care a fost cătușat la o țeavă. Abducatorii l-au dezbrăcat și l-au supus la șocuri electrice. El a fost rugat să mărturisească uciderea domnului Yu.B. Aducătorii și-au cătușat mâinile și picioarele, și-au urcat pe mâini provocând durere acută și au administrat curenți electrici. I-au pus o pungă de plastic pe cap care i-a provocat sufocare. S-a leșinat de mai multe ori. De mai multe ori și-au bătut picioarele cu un obiect brusc. Maltratarea a durat patru sau cinci zile. Nu i-au lăsat pe reclamant să doarmă. Reclamantul a refuzat să dea orice declarații auto-incriminatoare.

În a cincea zi a detenției sale, el a primit niște alimente și haine. El a fost permis să doarmă pentru câteva ore. Potrivit reclamantului, unii dintre abatetorii săi au menționat că sunt din serviciul de informații militare. La 25 august 2011 la târziu în seara l-au pus într-o mașină și l-au dus într-un parc situat în sud-vest de Moscova. Abducatorii au amenințat să-și facă rău familiei dacă se plângea de răpire și de tratament rău. În parc reclamantul a fost încătușat la un copac și capul acoperit cu o pălărie. La câteva minute după ce au plecat abatetorii, două vehicule cu un grup de patru sau cinci oameni au sosit. Ei au dezbracat reclamantul din copac, l-au încătușat și l-au băgat în mașină.

Potrivit reclamantului, ei erau ofițeri de poliție. L-au întrebat dacă era gata să mărturisească crima. Ofițerii l-au amenințat să-l returneze oamenilor care l-au răpit. Reclamantul a refuzat să mărturisească. În noaptea 26 august 2011, ofițerii au adus reclamantul la apartamentul său și au căutat locul său. La 26 august 2011 la aproximativ 9 a.m. dosarul de arestare al reclamantului a fost redactat. Reclamantul a fost admis într-o instituție de detenție temporară („IVS”). Potrivit notițelor sale medicale, reclamantul a avut abraziuni pe încheieturi, pe nas și genunchiul stâng. Întrebarea asupra presupusului tratament neînregistrat și detenție neînregistrată a reclamantului La 5 septembrie 2011, avocatul reclamantului s-a plâns la departamentul de anchetă din Moscova în legătură cu aprecierea reclamantului la 19 august 2011 și cu maltraturile.

De asemenea, el a solicitat examenul medical al reclamantului. La 7 septembrie 2011, reclamantul a fost admis la închisoarea nr. 2 în Moscova. Potrivit notelor sale medicale, el a avut abraziuni pe încheieturi. Examinarea medicală a reclamantului La 15 septembrie 2011, investigatorul a ordonat examinarea medicală legistică a reclamantului. La 23 septembrie 2011, reclamantul a fost examinat de către un medic legist. La 28 septembrie 2011, expertul a emis raportul nr. 440-10283, citand notele medicale ale reclamantului înscrise în SIV și în închisoarea de închidere. Expertul a concluzionat că reclamantul a avut cicatrici pe articulațiile sale de încheietură cauzate în cel puțin o lună și nu mai mult de două luni.

Ea a remarcat că cicatricile ar fi putut rezulta din răni vindecate cauzate de cătușe. Abraziunile sale de pe podul nasului și genunchiul său stâng ar fi putut rezulta dintr-un impact curent al unui obiect contundent. Datorită lipsei de descriere a statului și a culorii suprafeței abraziunilor, cantitatea și locația exactă a acestora, formele și dimensiunea lor, a fost imposibil de a determina timpul când au fost infliși și caracteristici individuale ale obiectelor traumatice. Renunțarea la deschiderea unui caz penal din 5 octombrie 2011 La 5 octombrie 2011, investigatorul a refuzat să deschidă un caz penal în presupusa răpire și tratament necorespunzător al reclamantului. Refuzia conține descrierea detaliată a reclamantului cu privire la răpirea și maltraturile.

Acesta conține, de asemenea, explicațiile dlui V.L., șofer de taxi. Potrivit lui, la 19 august 2011, ofițerii de drum au oprit mașina și i-au cerut documente. Ei i-au cerut să iasă din mașină și în timp ce verificau documentele, cineva și-a prins gâtul, l-au luat la câțiva metri de mașină și i-au spus să nu se miște. Persoanele s-au introdus ca ofițeri ai unui departament împotriva crimei organizate. Ei au întrebat șoferul despre reclamant și i-au spus să nu spună nimănui despre evenimente și că, dacă cineva a întrebat, dl V.L. trebuia să spună că a lăsat reclamantul în apropiere de hotel. Potrivit dlui V.L., atunci când grupul a plecat, reclamantul nu a fost în mașină. El nu a văzut sau auzi dacă orice forță a fost aplicată reclamantului.

Potrivit explicațiilor domnului F.R. la 26 august 2011 după miezul nopții, un grup de polițiști a sosit cu reclamantul care a fost încătușat. Polițiștii au cerut să oprească înregistrarea video în casă și s-au dus la apartamentul reclamantului. Nu au văzut nici o leziune vizibilă asupra reclamantului. Nu au văzut reclamantul între 19 și 25 august 2011. Potrivit explicațiilor dlui R.T., prietenul reclamantului, la 19 august 2011 la ora 11:00 a chemat reclamantul. În timpul conversației, dl R.T. a auzit niște zgomot, țipete și apoi sunetul unui telefon în cădere. A încercat să ajungă la reclamant de mai multe ori, dar fără folos. Reclamantul nu a venit la ședință și dl R.T. nu l-a văzut sau a auzit de la el după aceea.

Potrivit explicațiilor șefului serviciului de investigare penală din Moscova ( ששР שש ששо פ. δосква ) și ofițerii săi, reclamantul a fost suspectat că a comis omorul domnului Yu. În seara din 25 august 2011 au primit informații că telefonul mobil al reclamantului a fost detectat în zona parcului unde au găsit ulterior reclamantul. Potrivit ofițerilor, în timpul arestării reclamantului a încercat să scape. Cătușele au fost folosite. Nu a fost folosită violență fizică împotriva lui. Hotărârea se referă la notele medicale ale reclamantului și la raportul forensei. Investigatorul a concluzionat că rănile reclamantului au fost cauzate de cătușe în timpul arestării. Respingerea plângerii reclamantului cu privire la răpirea sa la 19 August 2011, investigatorul a concluzionat că persoanele care au oprit mașina de taxi a reclamantului nu au fost persoane identificate care au imitat acțiunile ofițerilor de trafic rutier.

Investigatorul a concluzionat că nu există dovezi de crimă în temeiul articolelor 126 (kidnapping) și 286 (abuz de putere) din Codul Penal („ CC”). La 31 octombrie 2011, reclamantul a contestat refuzul în fața Curții de District Presnenskiy. La 4 aprilie 2012, Curtea de District Presnenskiy a respins plângerea reclamantului împotriva refuzului ca fiind nefondată și a aprobat raționamentul investigatorului. În aceeași zi, reclamantul a apelat împotriva hotărârii instanței. La 21 mai 2012, Tribunalul orașului Moscova a respins apelul reclamantului constatând că refuzul a fost legal. Alte informații La 7 mai 2013, Tribunalul orașului Moscova a condamnat reclamantul de ucidere a domnului Yu.B., bazat pe declarații de martor și alte dovezi materiale.

La 4 decembrie 2013, Curtea Supremă a Rusiei a susținut condamnarea. Pentru dispozițiile relevante ale legislației interne privind interzicerea torturei și a altor maltraturi și procedura de examinare a unei plângeri penale, a se vedea Ryabtsev c. Rusia , nr. 13642/06 , §§ 48 52, 14 noiembrie 2013, și Lyapin c. Rusia , nr. 46956/09 , §§§ 96-102, 24 iulie 2014. Reclamantul se plâng, în temeiul articolelor 3 și 13 din Convenție, că a fost tratat rău de către agenți de stat și că autoritățile naționale nu au efectuat o investigație eficace în acest sens și că nu a avut un remediu eficace în ceea ce privește plângerile sale. El se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție, cu privire la detenția sa neînregistrată între 19 și 26 august 2011. QUESTIONS PRIVIND PARTEA A fost supusă torturii sau tratamente inumane sau degradante, în încălcarea articolului 3 din Convenție?

având în vedere protecția procedurală împotriva torturei și tratamente inumane sau degradante (a se vedea Labita c. Italia [GC], nr. 26772/95, § 131, CEDH 2000-IV), a fost ancheta din acest caz de către autoritățile interne în încălcarea cerințelor prevăzute la art. 3 din Convenție? Reclamantul a fost privat de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție între 19 și 26 august 2011? A fost o astfel de detenție compatibilă cu garanțiile articolului 5 1-5 din Convenție? 4. Reclamantul dispune de un remediu intern eficace pentru plângerea sa în temeiul articolului 3, conform articolului 13 din Convenție?

Communicated on 24 November 2020 Published on 14 December 2020

THIRD SECTION

Application no. 76614/12 Yusup-Khadzhi Khizriyevich TEMERKHANOV against Russia lodged on 21 November 2012

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Yusup-Khadzhi Temerkhanov, was a Russian national, who was born in 1972 and was detained in Omsk. On 3 August 2018 the applicant died. By letter of 30 April 2019 the applicant’s mother, Ms Mosku Temerkhanova, expressed her intention to pursue the application before the Court. The applicant is represented before the Court by Ms D.V. Trenina, Mr M.A. Musayev and Mr K.N. Koroteyev, lawyers practising in Moscow. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. Background information Mr Yu.B., a former Russian army colonel and a military commander in Chechnya in 2000, was killed in broad daylight in Moscow on 10 June 2011. The applicant was suspected in having committed the murder of Mr Yu.B.

At the time of the events the applicant was known as Mr Magomed Suleymanov. In the documents mentioned below he was referred to by this other name. The applicant’s alleged ill-treatment and unrecorded detention According to the applicant, on 19 August 2011 around 10 p.m. he took a taxi from his house to Moscow city centre where he intended to meet his friend, Mr R.T. On his way, road traffic officers ( ДПС ) stopped his taxi. While the officers checked the taxi driver’s documents, a group of men in masks and black uniforms approached the taxi car and dragged the applicant out. They handcuffed him and put a hat over his head covering his eyes. The men put him into a black minibus and drove away.

According to the applicant, there were approximately five men in the vehicle. On the way one of the men administered electric shocks in the back of his head. The applicant was taken to an unknown building in the forest area where he was cuffed to a pipe. The abductors undressed him and subjected him to electric shocks. He was asked to confess to the murder of Mr Yu.B. The abductors cuffed his hands and feet, stepped on his hands causing acute pain, and administered electric currents. They put a plastic bag over his head causing suffocation. He fainted on several occasions. Several times they beat his feet with a blunt object. The ill-treatment lasted for four or five days. They did not let the applicant to sleep.

The applicant refused to give any self-incriminating statements. On the fifth day of his detention, he was given some food and clothes. He was allowed to sleep for several hours. According to the applicant, some of his abductors mentioned that they were from the military intelligence service. On 25 August 2011 late in the evening they put him in a car and took him to a park located in the south-west of Moscow. The abductors threatened to harm his family if he complained about the abduction and ill ‑ treatment. In the park the applicant was cuffed to a tree and his head covered with a hat. Several minutes after the abductors left, two vehicles with a group of four or five men arrived. They unfastened the applicant from the tree, handcuffed him and put him into their car.

According to the applicant, they were police officers. They asked him whether he was ready to confess to the murder. The officers threatened the applicant to return him to the men who had abducted him. The applicant refused to confess. On the night of 26 August 2011 the officers brought the applicant to his apartment and searched his place. On 26 August 2011 at about 9 a.m. the applicant’s arrest record was drawn up. The applicant was admitted to a temporary detention facility (“IVS”). According to its medical notes, the applicant had abrasions on his wrists, on his nose and left knee. The inquiry into the applicant’s alleged ill-treatment and unrecorded detention On 5 September 2011 the applicant’s lawyer complained to the investigation department of Moscow about the applicant’s apprehension on 19 August 2011 and ill-treatment.

He also requested the applicant’s medical examination. On 7 September 2011 the applicant was admitted to remand prison no. 2 in Moscow. According to its medical notes, he had abrasions on his wrists. The applicant’s medical examination On 15 September 2011 the investigator ordered the applicant’s forensic medical examination. On 23 September 2011 the applicant was examined by a forensic doctor. On 28 September 2011 the expert issued report no. 440-10283, citing the applicant’s medical notes drawn up in IVS and the remand prison. The expert concluded that the applicant had scars on his wrist joints caused within at least one month and not more than two months. She noted that the scars could have resulted from healed wounds caused by handcuffs.

His abrasions on the bridge of his nose and his left knee-joint could have resulted from a sliding impact of a blunt object. Due to the lack of description of the state and colour of the abrasions’ surface, their exact quantity and location, their forms and size, it was impossible to determine the time when they had been inflicted and individual characteristics of traumatic objects. Refusal to open a criminal case of 5 October 2011 On 5 October 2011 the investigator refused to open a criminal case into the applicant’s alleged kidnapping and ill-treatment. The refusal contained the applicant’s detailed description of the abduction and ill-treatment. It also contained the explanations of Mr V.L., a taxi driver.

According to him, on 19 August 2011 the road officers stopped his car and asked for documents. They asked him to go out of the car and while they were checking the documents, someone grasped his neck, took him several meters away from his car and told him not to move. The persons introduced themselves as officers of a department against organised crime. They asked the driver about the applicant and told him not to tell anyone about the events and that if anyone asked, Mr V.L. was supposed to say that he had dropped the applicant near the hotel. According to Mr V.L., when the group left, the applicant was not in the car. He did not see or hear whether any force had been applied to the applicant.

According to the explanations of Mr F.R. and Mr P.A., concierges in the applicant’s house, on 26 August 2011 after midnight a group of policemen arrived with the applicant who was handcuffed. The policemen asked to turn off video recording in the house and went to the applicant’s flat. They did not see any visible injuries on the applicant. They did not see the applicant between 19 and 25 August 2011. According to the explanations of Mr R.T., the applicant’s friend, on 19 August 2011 at around 11 p.m. he called the applicant. During the conversation, Mr R.T. heard some noise, screams and then the sound of a falling telephone. He tried to reach the applicant several times but to no avail. The applicant did not come to the meeting and Mr R.T.

has not seen him or heard from him afterwards. According to the explanations of the head of the criminal investigation service of Moscow ( УУР ГУ МВД по г. Москва ) and its officers, the applicant was suspected of committing the murder of Mr Yu.B. In the evening of 25 August 2011 they received information that the applicant’s mobile phone was detected in the area of the park where they later found the applicant. According to the officers, during the arrest the applicant tried to escape. The handcuffs were used. No physical violence was used against him. The decision referred to the applicant’s medical notes and the forensic report. The investigator concluded that the applicant’s injuries had been caused by handcuffs during the arrest.

Dismissing the applicant’s complaint about his abduction on 19 August 2011, the investigator concluded that the persons who had stopped the applicant’s taxi car were unidentified persons who had imitated the actions of road traffic officers. The investigator concluded that there was no evidence of crime under Articles 126 (kidnapping) and 286 (abuse of power) of the Criminal Code (“the CC”). Judicial review of the refusal On 31 October 2011 the applicant challenged the refusal before the Presnenskiy District Court. On 4 April 2012 the Presnenskiy District Court dismissed the applicant’s complaint against the refusal as unfounded and endorsed the investigator’s reasoning. On the same day the applicant appealed against the court decision.

On 21 May 2012 the Moscow City Court dismissed the applicant’s appeal finding that the refusal was lawful. Other information On 7 May 2013 the Moscow City Court convicted the applicant of murder of Mr Yu.B., relying on witness statements and other material evidence. On 4 December 2013 the Supreme Court of Russia upheld the conviction. Relevant domestic law and practice For the relevant provisions of domestic law on the prohibition of torture and other ill-treatment and the procedure for examining a criminal complaint, see Ryabtsev v. Russia , no. 13642/06, §§ 48 ‑ 52, 14 November 2013, and Lyapin v. Russia , no. 46956/09, §§ 96-102, 24 July 2014. COMPLAINTS The applicant complains under Articles 3 and 13 of the Convention that he had been ill-treated by State agents and that the domestic authorities failed to carry out an effective investigation in this respect, and that he did not have an effective remedy in respect of his grievances.

He also complains under Article 5 § 1 of the Convention about his unrecorded detention between 19 and 26 August 2011.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has the applicant been subjected to torture or inhuman or degrading treatment, in breach of Article 3 of the Convention? 2. Having regard to the procedural protection from torture and inhuman or degrading treatment (see Labita v. Italy [GC], no. 26772/95, § 131, ECHR 2000-IV), was the investigation in the present case by the domestic authorities in breach of the requirements under Article 3 of the Convention? 3. Was the applicant deprived of his liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention between 19 and 26 August 2011? Was such detention compatible with the guarantees of Article 5 §§ 1-5 of the Convention? 4. Did the applicant have at his disposal an effective domestic remedy for his complaint under Article 3, as required by Article 13 of the Convention?