- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 25 noiembrie 2020
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Mironescu împotriva României
Traducere în română Auto
Comunicat la 15 ianuarie 2019 și 25 noiembrie 2020 Publicat la 14 decembrie 2020 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 17504/18 Ioan-Dumitru MIRONESCU împotriva României depusă la 23 martie 2018 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Ioan-Dumitru Mironescu, este un cetățean român, născut în 1973 în Piatra Neamț, și are locul său de reședință în același oraș. În prezent este reținut în închisoarea Iași. El este reprezentat în fața Curții de către dl A. Hărătău, avocat care practică în București. Guvernul este reprezentat de agentul lor, cel mai recent doamna O.F. Ezer din Ministerul Afacerilor Externe. În decizia finală din 5 februarie 2016, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a condamnat reclamantul de participare la crimă organizată și a condamnat-o la 15 ani de închisoare.
Dreptul de vot nu a fost restricționat. La 13 februarie 2013 a început să-și îndeplinească condamnarea. El a fost transferat de mai multe ori, și a petrecut timp în închisoare în Iași, Vaslui și Găești, fiecare aparținând unei alegeri electorale diferite. Potrivit Guvernului, în noiembrie 2016 reclamantul a solicitat să-și schimbe domiciliul de la București la Piatra Neamț. Pe 8 Decembrie 2016, în conformitate cu cerințele legislative relevante (a se vedea art. 28 alineatul (1) literele (a) și (b) din Legea privind registrele populaționale, citată la alineatul 13 mai jos), el a elaborat o declarație de proprietarul unei case din Piatra Neamț, care confirmă că ar fi permis să locuiască acolo.
La 9 decembrie 2016 autoritățile administrative i-au emis o nouă carte de identitate pentru noua sa adresă. Din informațiile transmise de solicitant, partenerul său a trăit, de asemenea, la Piatra Neamț, la o adresă diferită. La 11 decembrie 2016, în timp ce el a fost ținut în închisoarea Iași, reclamantul a fost împiedicat să voteze în alegerile legislative, deoarece adresa sa nu era pe teritoriul circonscriptionului electoral al închisoarei Iași (a se vedea punctele 10 și 11 de mai jos). La 12 decembrie 2016 a depus o plângere la judecătorul post-condamnarea, susținând încălcarea dreptului său de vot. La 21 decembrie 2016, plângerea sa a fost transmisă biroului procurorului atașat Curții de District Iași („oficiul procurorului”).
La 8 mai 2017, aceasta a decis să nu inițieze o anchetă, deoarece chestiunile care se plângea nu implică o infracțiune penală. Reclamantul a contestat, și într-o hotărâre interlocutivă finală din 23 noiembrie 2017 Curtea de district Iași a susținut ordinul procurorului. Cadrul juridic relevant Dispozițiile relevante ale Legii nr. 208/2015 privind alegerile pentru Senatul și Camera Deputaților și privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente („Legea Alegerilor Legislative”) se citesc după cum urmează: „Se formează circunscripții electorale pentru alegerile, una pentru fiecare dintre județele [catorzeci și unu la București și una pentru cetățenii români domiciliați sau rezidenți în străinătate.
Numărul total de circunscripții electorale este [cătrezeci și trei].” art. 42 „1. Nu mai târziu de [cinci și cinci] zile înainte de data alegerilor, un votant înregistrat pe rolul electoral cu adresa sa de domiciliu poate cere primarul diviziei teritoriale și administrative în cazul în care el sau ea are locul său de reședință, pe post sau în persoană, prin intermediul unei cereri scrise ..., să-și înregistreze adresa de rezidenție pe rolul electoral ...” art. 51 „2. Președintele biroului electoral al secției de votare înregistrează în registrele electorale suplimentare, utilizate în secțiile de votare din țară și în străinătate, următoarele persoane: ... (c) persoanele care, în ziua alegerilor, se află într-o divizie teritorială și administrativă diferită în cazul în care au domiciliul sau reședința lor, și care pot dovedi că domiciliul sau reședința lor se află în cadrul secțiunii electorale ale acelui post de votare; ...” art. 84 „1.
Votatorii pot vota doar la secția de votare corespunzătoare pentru adresa domiciliului sau a reședinței lor, în conformitate cu [aceast Act]. Dacă, în ziua alegerilor, alegătorii se află într-o divizie teritorială și administrativă diferită în aceeași circumscripție electorală, pot vota la orice secție de votare în cadrul secției electorale, în cazul în care au domiciliu sau reședință.” art. 85 „10. Pentru resortisanții cu dreptul de a vota care, din cauza bolii sau a invalidității, nu pot merge la secția de votare, președintele electoralului poate autoriza ... o echipă de cel puțin doi membri ai biroului electoral [pentru a] vizita [ele] la locul lor cu o cutie specială de vot ... 11. În situația descrisă la alineatul (10), președintele biroului electoral întocmește un registru special ... Persoanele adăugate la acest registru se elimină din celelalte registre electorale ale biroului de votare respectiv.
12. Procedura de vot prevăzută la alineatele 10 și 11 nu poate fi utilizată decât pentru persoane domiciliate într-una dintre circonstanțele electorale din țară.” art. 117 „1. Persoanele private de drepturile lor electorale prin ordinul final al instanței nu pot vota și nu vor fi luate în considerare atunci când se stabilește numărul total de alegători, atâta timp cât restricția este în vigoare. Dispozițiile art. 85 §§ 11 și 12 privind cutia specială se aplică, de asemenea, persoanelor ... private de libertate ... ale căror drept de vot nu a fost limitat, dacă se solicită această metodă de vot. Procedura prin care această categorie de alegători exercită dreptul de vot este decisă de Biroul Electoral Central.
Persoanele pot vota numai prin procedura prevăzută la alineatul (2) dacă sunt înregistrate în registrele electorale permanente ale grupului electoral în care se desfășoară alegerile.” Prin decizia nr. 72D din 21 octombrie 2016, Biroul Electoral Central a hotărât că în alegerile legislative ale acelui an deținuții a căror drept de vot nu a fost restricționat nu ar putea vota în închisoare dacă locul lor de reședință se afla în aceeași circumstanță electorală ca și în închisoarea în care își îndeplinesc condamnarea. Dispoziția relevantă se menționează după cum urmează: art. 1 „1. Prizonierii...
ale căror drept de vot nu a fost restricționat și care au domiciliu sau reședință în aceeași circumstanță electorală ... ca unitate de detenție, pot vota folosind cutia specială ...” Legea nr. 254/2013 privind condamnarea și executarea condamnărilor și măsurilor de detenție („Legea privind executarea condamnărilor”) prevede situațiile în care deținuții pot fi transferați: art. 32 „3. Comisia de [execuție a condamnărilor] se întâlnește, o dată pe săptămână, ca regulă generală.” art. 45 „2. Prizonierii pot fi transferați într-o altă închisoare pentru a corespunde regimului lor de detenție sau pentru alte motive valabile, prin decizia directorului general al Administrației Naționale de Penitenciare, la propunerea [comisiei pentru executarea condamnărilor] sau la cererea deținutului, cu aprobarea [comisiei].” art. 76 „1.
Prizonierii pot vota cu excepția cazului în care nu au fost privați de drepturile electorale prin ordinul final al instanței judiciare. Administrația penitenciară asigură condițiile pentru exercitarea dreptului de vot, în conformitate cu legea.” Dispozițiile relevante ale Ordinării de Urgență guvernamentale nr. 97/2005 privind înregistrările populației, domiciliul, reședința și actele de identitate ale resortisanților români („Legea privind înregistrările populației”) se citesc după cum urmează: art. 15 „3. Solicitările pentru o nouă carte de identitate trebuie însoțite numai de documente care furnizează dovezi, în conformitate cu lege, adresa domiciliului și, dacă este cazul, adresa rezidențială ...” art. 22 „1.
Cardul de identitate al unei persoane deținute ... este păstrat de către administrația închisorii și este returnat la proprietarul său la eliberare… O cerere de nouă carte de identitate făcută de o persoană [deținută] ... este înregistrată și prelucrată de serviciul de înregistrări populaționale pentru divizia teritorială și administrativă în care [prisonul] este situat.” art. 27 „1.
Domeniul este în cazul în care o persoană are locul său principal de locuință.” art. 28 Dovezile de adresa domiciliului pot fi făcute cu următoarele documente: (a) un acord de închiriere întocmit în conformitate cu legea aplicabilă; (b) o declarație făcută de gazda [persoană], însoțită de unul dintre documentele prevăzute la litera (a) sau, după caz, (d); (c) pentru un individ care nu poate produce documentele menționate la literele (a) și (b), o declarație făcută de el, însoțită de un raport al unui ofițer de poliție care atestă că există casa și că persoana trăiește de fapt la adresa respectivă; (d) un document emis de administrația publică care atestă că persoana sau gazda sa are un proprietate imobilă abilitată pentru locuințe înregistrate în registrul de teren; ... gazda poate da declarația sa în conformitate cu alineatul (1) litera (b), înaintea unui ofițer de poliție ... ofițer, notar public sau funcționar public dintr-o misiune diplomatică sau consulară română.” art. 30 „Residența este în cazul în care o persoană are un alt loc de reședință secundar decât locul său de domiciliu” art. 31 „2.
O declarație privind reședința ... este valabilă atâta timp cât persoana trăiește efectiv la adresa indicată ca loc de reședință ...” art. 32 „1. Pentru a înregistra un loc de reședință, o persoană completează o cerere pe care o depune împreună cu o copie a cardului său de identitate și cu unul dintre documentele menționate la art. 28.” COMPLAINT 14. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 10 din Convenție că închisoarea Iași l-a împiedicat să voteze în alegerile legislative din 2016, chiar dacă dreptul său de vot nu a fost restricționat de ordinul judecătoresc. 1 pentru a vota în alegerile libere care au asigurat libertatea de exprimare a avizului poporului în alegerea legislaturii? Ar fi considerat ca reședința prizonierului în scopul de a vota în alegerile legislative?
Este votul pe post organizat în închisoare? Este o cutie de vot specială (urnă mobilă adusă în închisoare? Dacă da, de la care elecție electorală? Deținuții sunt sfătuiți sau așteptați să solicite înregistrarea sau modificarea rolului electoral în închisoare? Ce acțiune trebuie să ia un deținut pentru a se schimba adresa de reședință în zona electorală în care se află închisoarea? Guvernul este invitat să trimită, dacă este cazul, exemple de practică internă în acest sens. Cum se organizează votul pentru prizonieri ale căror adresă este într-o circonscription electorală care nu are un loc de detenție? Cum se organizează votul la distanță (inclusiv votul poștal) pentru rezidenți, altele decât pentru prizonieri?
În ce condiții se poate avea loc votul la distanță și dacă, deloc, pentru care circonscription electorală sunt voturile exprimate? Guvernul este, de asemenea, invitat să trimită: (a) informații și date privind modul în care deținuții votează în centrele de detenție, în special cei care au adresa de rezidență într-o secțiune electorală diferită de cea în care se află centrul de detenție; (b) informațiile și practicile interne referitoare la cererile făcute de deținuți care trebuie transferate într-un loc de detenție diferit în scopul participării la alegeri (de exemplu, prin utilizarea articolului 45 § 2 din Legea privind executarea condamnărilor); și (c) informații și date privind modul în care se desfășoară votul la distanță.
Communicated on 15 January 2019 and 25 November 2020 Published on 14 December 2020
FOURTH SECTION
Application no. 17504/18 Ioan-Dumitru MIRONESCU against Romania lodged on 23 March 2018
STATEMENT OF FACTS
1. The applicant, Mr Ioan-Dumitru Mironescu, is a Romanian national, who was born in 1973 in Piatra Neamț, and has his place of residence in the same city. He is currently detained in Iași Prison. He is represented before the Court by Mr A. Hărătău, a lawyer practising in Bucharest.
The Government are represented by their Agent, most recently Ms O.F. Ezer of the Ministry of Foreign Affairs. The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. 4 . In a final decision of 5 February 2016 the High Court of Cassation and Justice convicted the applicant of involvement in organised crime and sentenced him to fifteen years in prison. His right to vote was not restricted. On 13 February 2013 he started serving his prison sentence. He was transferred several times, and spent time in prisons in Iași, Vaslui, and Găești, each belonging to a different electoral constituency. 5 . According to the Government, in November 2016 the applicant requested to change his domicile from Bucharest to Piatra Neamț. On 8 December 2016, in accordance with the relevant legislative requirements (see Article 28 § 1 (a) and (b) of the Population Records Act, quoted in paragraph 13 below), he produced a statement by the owner of a house in Piatra Neamț confirming that he would be allowed to live there. On 9 December 2016 the administrative authorities issued him with a new identity card for his new address. 6 . It appears from the information submitted by the applicant that his partner also lived in Piatra Neamț, at a different address. 7 . On 11 December 2016, while he was held in Iași Prison, the applicant was prevented from voting in the legislative elections as his address was not in the territory of the Iași Prison electoral constituency (see paragraphs 10 and 11 below). 8 . On 12 December 2016 he lodged a complaint with the post ‑ sentencing judge, alleging a violation of his right to vote. On 21 December 2016 his complaint was forwarded to the prosecutor’s office attached to the Iași District Court (“the prosecutor’s office”). On 8 May 2017 the latter decided not to start an investigation as the matter complained of did not involve a criminal offence.
The applicant objected, and in a final interlocutory judgment of 23 November 2017 the Iași District Court upheld the prosecutor’s order. Relevant legal framework 10 . The relevant provisions of Law no. 208/2015 on the elections for the Senate and Chamber of Deputies and on the organisation and functioning of the Permanent Electoral Authority (“the Legislative Elections Act”) read as follows: Article 4 “Electoral constituencies shall be formed for the elections, one for each of the [forty-one] counties, one in Bucharest and one for Romanian nationals domiciled or resident abroad. The total number of electoral constituencies shall be [forty-three].” Article 42 “1. No later than [forty-five] days before the date of the elections, a voter registered on the electoral roll with his or her address of domicile may ask the mayor of the territorial and administrative division where he or she has his or her place of residence, by post or in person, by means of a written request ..., to register his residential address on the electoral roll ...” Article 51 “2. The president of the electoral bureau of the polling station shall record in supplementary electoral registers, used in the polling stations in the country and abroad, the following persons: ... (c) persons who, on election day, are in a different territorial and administrative division to where they have their domicile or residence, and who can prove that their domicile or residence is within the electoral constituency of that polling station; ...” Article 84 “1. Voters may only vote at the appropriate polling station for their address of domicile or residence, in accordance with [this Act]. If, on election day, voters are in a different territorial and administrative division in the same electoral constituency, they may vote at any polling station within the electoral constituency where they have their domicile or residence.” Article 85 “10. For nationals with the right to vote who, because of illness or invalidity cannot go to the polling station, the president of the electoral constituency may authorise ... a team of at least two members of the electoral bureau [to] visit [them] at their location with a special ballot box ...
In the situation described in paragraph 10, the president of the electoral bureau shall draw up a special register ... The persons added to this register shall be deleted from the other electoral registers of that polling station.
The voting procedure stipulated in paragraphs 10 and 11 may only be used for persons domiciled in one of the electoral constituencies in the country.” Article 117 “1. Persons deprived of their electoral rights by final court order may not vote, and shall not be taken into account when establishing the total number of voters, for as long as the restriction is in force. 2. The provisions of Article 85 §§ 11 and 12 concerning the special ballot box shall also apply to persons ... deprived of their liberty ... whose right to vote has not been restricted, if this voting method is requested. The procedure whereby this category of voters shall exercise the right to vote shall be decided by the Central Electoral Bureau. 3. Persons may only vote using the procedure stipulated in paragraph 2 if they are registered in the permanent electoral registers of the electoral constituency where the elections are taking place.” 11 . By decision no. 72D of 21 October 2016, the Central Electoral Bureau decided that in the legislative elections of that year prisoners whose right to vote had not been restricted could vote in prison if their place of residence was in the same electoral constituency as the prison in which they were serving their sentence. The relevant provision reads as follows: Article 1 “1. Prisoners... whose right to vote has not been restricted and who have their domicile or residence in the same electoral constituency ... as their detention facility, may vote using the special ballot box ...” 12 . Law no. 254/2013 on sentencing and the execution of sentences and detention measures (“the Execution of Sentences Act”) stipulates the situations in which prisoners may be transferred: Article 32 “3. The commission for [the execution of sentences] shall meet, as a general rule, once a week.” Article 45 “2. Prisoners may be transferred to another prison in order to correspond to their detention regime or for other valid reasons, by decision of the director general of the National Prison Administration on a proposal made by the [commission for the execution of sentences] or at the prisoner’s request, with the approval of the [commission].” Article 76 “1. Prisoners may vote unless they were deprived of their electoral rights by final court order. 2. The prison administration ensures the conditions for the exercise of the right to vote, in accordance with the law.” 13 . The relevant provisions of Government Emergency Ordinance no. 97/2005 concerning population records, domicile, residence and identity papers of Romanian nationals (“the Population Records Act”) read as follows: Article 15 “3. Requests for a new identity card must be accompanied only by documents providing proof, in accordance with the law, of the address of domicile and, if applicable, the residential address ...” Article 22 “1. The identity card of a detained person ... shall be kept by the prison administration and be returned to its owner upon release… 3. A request for a new identity card made by a [detained] person ... shall be recorded and processed by the population records service for the territorial and administrative division in which the [prison] is situated.” Article 27 “1. Domicile is where a person has his or her principal place of living.” Article 28 1. Proof of address of domicile may be made with the following documents: (a) a rental agreement drawn up in accordance with the applicable law; (b) a statement made by the [person’s] host, accompanied by one of the documents provided for in sub-paragraph (a) or, where applicable, (d); (c) for an individual who cannot produce the documents referred to in sub ‑ paragraphs (a) and (b), a statement made by him or her, accompanied by a report by a police officer certifying that the house exists and the individual is actually living at that address; (d) a document issued by the public administration attesting that the individual or his or her host have an immovable property fit for housing registered in the land registry; ... 2. The host may give his or her statement in accordance with paragraph 1 (b), before a police ... officer, public notary or civil servant from a Romanian diplomatic or consular mission.” Article 30 “Residence is where a person has a secondary place of residence other than his or her place of domicile.” Article 31 “2. A declaration concerning residence ... shall be valid for as long as the person actually lives at the address indicated as his or her place of residence ...” Article 32 “1. In order to register a place of residence, a person shall complete a request, which he or she shall submit together with a copy of his or her identity card and one of the documents referred to in Article 28.” COMPLAINT
The applicant complains under Article 10 of the Convention that Iași Prison prevented him from voting in the legislative elections of 2016, even though his right to vote had not been restricted by court order.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Has there been a breach of the applicant’s right under Article 3 of Protocol No. 1 to vote in free elections which have ensured the free expression of the opinion of the people in the choice of the legislature? 2. Would the detention facility be considered a prisoner’s residence for the purpose of voting in the legislative elections? 3. Is the vote by post organised in prison? 4. Is a special ballot box ( urnă mobilă ) brought in prison? If so, from which electoral constituency? 5. Are the prisoners advised or expected to request registration on, or modification of, the electoral role while in prison? 6. What action does a prisoner need to take in order to have the residence address changed to the constituency area where the prison is situated?
The Government are invited to send, if relevant, examples of domestic practice in this respect. 7. How is voting organised for prisoners whose address is in an electoral constituency which does not have a detention facility? 8. How is the distance voting (including the postal vote) organised for residents, other than prisoners? In what conditions may distance voting take place and if at all, for which electoral constituency are the votes cast?
9. The Government is also invited to send: (a) information and data on how the prisoners vote in the detention facilities, in particular those who have their residence address in an electoral constituency different from that where the detention facility is situated; (b) information and domestic practice concerning requests made by prisoners to be transferred to a different detention facility for the purpose of participating in elections (for instance, by relying on Article 45 § 2 of the Execution of Sentences Act); and (c) information and data on how the distance voting takes place.