MIRONESCU v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
MIRONESCU v. ROMANIA (CtEDO, 2020)
Comunicat la 15 ianuarie 2019 și 25 noiembrie 2020 Publicat la 14 decembrie 2020 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 17504/18 Ioan-Dumitru MIRONESCU împotriva României depusă la 23 martie 2018 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Ioan-Dumitru Mironescu, este un cetățean român, născut în 1973 în Piatra Neamț, și are locul său de reședință în același oraș. În prezent este reținut în închisoarea Iași. El este reprezentat în fața Curții de către dl A. Hărătău, avocat care practică în București. Guvernul este reprezentat de agentul lor, cel mai recent doamna O.F. Ezer din Ministerul Afacerilor Externe. În decizia finală din 5 februarie 2016, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a condamnat reclamantul de participare la crimă organizată și a condamnat-o la 15 ani de închisoare. Dreptul de vot nu a fost restricționat. La 13 februarie 2013 a început să-și îndeplinească condamnarea. El a fost transferat de mai multe ori, și a petrecut timp în închisoare în Iași, Vaslui și Găești, fiecare aparținând unei alegeri electorale diferite. Potrivit Guvernului, în noiembrie 2016 reclamantul a solicitat să-și schimbe domiciliul de la București la Piatra Neamț. Pe 8 Decembrie 2016, în conformitate cu cerințele legislative relevante (a se vedea art. 28 alineatul (1) literele (a) și (b) din Legea privind registrele populaționale, citată la alineatul 13 mai jos), el a elaborat o declarație de proprietarul unei case din Piatra Neamț, care confirmă că ar fi permis să locuiască acolo. La 9 decembrie 2016 autoritățile administrative i-au emis o nouă carte de identitate pentru noua sa adresă. Din informațiile transmise de solicitant, partenerul său a trăit, de asemenea, la Piatra Neamț, la o adresă diferită. La 11 decembrie 2016, în timp ce el a fost ținut în închisoarea Iași, reclamantul a fost împiedicat să voteze în alegerile legislative, deoarece adresa sa nu era pe teritoriul circonscriptionului electoral al închisoarei Iași (a se vedea punctele 10 și 11 de mai jos). La 12 decembrie 2016 a depus o plângere la judecătorul post-condamnarea, susținând încălcarea dreptului său de vot. La 21 decembrie 2016, plângerea sa a fost transmisă biroului procurorului atașat Curții de District Iași („oficiul procurorului”). La 8 mai 2017, aceasta a decis să nu inițieze o anchetă, deoarece chestiunile care se plângea nu implică o infracțiune penală. Reclamantul a contestat, și într-o hotărâre interlocutivă finală din 23 noiembrie 2017 Curtea de district Iași a susținut ordinul procurorului. Cadrul juridic relevant Dispozițiile relevante ale Legii nr. 208/2015 privind alegerile pentru Senatul și Camera Deputaților și privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente („Legea Alegerilor Legislative”) se citesc după cum urmează: „Se formează circunscripții electorale pentru alegerile, una pentru fiecare dintre județele [catorzeci și unu la București și una pentru cetățenii români domiciliați sau rezidenți în străinătate. Numărul total de circunscripții electorale este [cătrezeci și trei].” art. 42 „1. Nu mai târziu de [cinci și cinci] zile înainte de data alegerilor, un votant înregistrat pe rolul electoral cu adresa sa de domiciliu poate cere primarul diviziei teritoriale și administrative în cazul în care el sau ea are locul său de reședință, pe post sau în persoană, prin intermediul unei cereri scrise ..., să-și înregistreze adresa de rezidenție pe rolul electoral ...” art. 51 „2. Președintele biroului electoral al secției de votare înregistrează în registrele electorale suplimentare, utilizate în secțiile de votare din țară și în străinătate, următoarele persoane: ... (c) persoanele care, în ziua alegerilor, se află într-o divizie teritorială și administrativă diferită în cazul în care au domiciliul sau reședința lor, și care pot dovedi că domiciliul sau reședința lor se află în cadrul secțiunii electorale ale acelui post de votare; ...” art. 84 „1. Votatorii pot vota doar la secția de votare corespunzătoare pentru adresa domiciliului sau a reședinței lor, în conformitate cu [aceast Act]. Dacă, în ziua alegerilor, alegătorii se află într-o divizie teritorială și administrativă diferită în aceeași circumscripție electorală, pot vota la orice secție de votare în cadrul secției electorale, în cazul în care au domiciliu sau reședință.” art. 85 „10. Pentru resortisanții cu dreptul de a vota care, din cauza bolii sau a invalidității, nu pot merge la secția de votare, președintele electoralului poate autoriza ... o echipă de cel puțin doi membri ai biroului electoral [pentru a] vizita [ele] la locul lor cu o cutie specială de vot ... 11. În situația descrisă la alineatul (10), președintele biroului electoral întocmește un registru special ... Persoanele adăugate la acest registru se elimină din celelalte registre electorale ale biroului de votare respectiv. 12. Procedura de vot prevăzută la alineatele 10 și 11 nu poate fi utilizată decât pentru persoane domiciliate într-una dintre circonstanțele electorale din țară.” art. 117 „1. Persoanele private de drepturile lor electorale prin ordinul final al instanței nu pot vota și nu vor fi luate în considerare atunci când se stabilește numărul total de alegători, atâta timp cât restricția este în vigoare. Dispozițiile art. 85 §§ 11 și 12 privind cutia specială se aplică, de asemenea, persoanelor ... private de libertate ... ale căror drept de vot nu a fost limitat, dacă se solicită această metodă de vot. Procedura prin care această categorie de alegători exercită dreptul de vot este decisă de Biroul Electoral Central. Persoanele pot vota numai prin procedura prevăzută la alineatul (2) dacă sunt înregistrate în registrele electorale permanente ale grupului electoral în care se desfășoară alegerile.” Prin decizia nr. 72D din 21 octombrie 2016, Biroul Electoral Central a hotărât că în alegerile legislative ale acelui an deținuții a căror drept de vot nu a fost restricționat nu ar putea vota în închisoare dacă locul lor de reședință se afla în aceeași circumstanță electorală ca și în închisoarea în care își îndeplinesc condamnarea. Dispoziția relevantă se menționează după cum urmează: art. 1 „1. Prizonierii... ale căror drept de vot nu a fost restricționat și care au domiciliu sau reședință în aceeași circumstanță electorală ... ca unitate de detenție, pot vota folosind cutia specială ...” Legea nr. 254/2013 privind condamnarea și executarea condamnărilor și măsurilor de detenție („Legea privind executarea condamnărilor”) prevede situațiile în care deținuții pot fi transferați: art. 32 „3. Comisia de [execuție a condamnărilor] se întâlnește, o dată pe săptămână, ca regulă generală.” art. 45 „2. Prizonierii pot fi transferați într-o altă închisoare pentru a corespunde regimului lor de detenție sau pentru alte motive valabile, prin decizia directorului general al Administrației Naționale de Penitenciare, la propunerea [comisiei pentru executarea condamnărilor] sau la cererea deținutului, cu aprobarea [comisiei].” art. 76 „1. Prizonierii pot vota cu excepția cazului în care nu au fost privați de drepturile electorale prin ordinul final al instanței judiciare. Administrația penitenciară asigură condițiile pentru exercitarea dreptului de vot, în conformitate cu legea.” Dispozițiile relevante ale Ordinării de Urgență guvernamentale nr. 97/2005 privind înregistrările populației, domiciliul, reședința și actele de identitate ale resortisanților români („Legea privind înregistrările populației”) se citesc după cum urmează: art. 15 „3. Solicitările pentru o nouă carte de identitate trebuie însoțite numai de documente care furnizează dovezi, în conformitate cu lege, adresa domiciliului și, dacă este cazul, adresa rezidențială ...” art. 22 „1. Cardul de identitate al unei persoane deținute ... este păstrat de către administrația închisorii și este returnat la proprietarul său la eliberare. ... O cerere de nouă carte de identitate făcută de o persoană [deținută] ... este înregistrată și prelucrată de serviciul de înregistrări populaționale pentru divizia teritorială și administrativă în care [prisonul] este situat.” art. 27 „1. Domeniul este în cazul în care o persoană are locul său principal de locuință.” art. 28 Dovezile de adresa domiciliului pot fi făcute cu următoarele documente: (a) un acord de închiriere întocmit în conformitate cu legea aplicabilă; (b) o declarație făcută de gazda [persoană], însoțită de unul dintre documentele prevăzute la litera (a) sau, după caz, (d); (c) pentru un individ care nu poate produce documentele menționate la literele (a) și (b), o declarație făcută de el, însoțită de un raport al unui ofițer de poliție care atestă că există casa și că persoana trăiește de fapt la adresa respectivă; (d) un document emis de administrația publică care atestă că persoana sau gazda sa are un proprietate imobilă abilitată pentru locuințe înregistrate în registrul de teren; ... gazda poate da declarația sa în conformitate cu alineatul (1) litera (b), înaintea unui ofițer de poliție ... ofițer, notar public sau funcționar public dintr-o misiune diplomatică sau consulară română.” art. 30 „Residența este în cazul în care o persoană are un alt loc de reședință secundar decât locul său de domiciliu” art. 31 „2. O declarație privind reședința ... este valabilă atâta timp cât persoana trăiește efectiv la adresa indicată ca loc de reședință ...” art. 32 „1. Pentru a înregistra un loc de reședință, o persoană completează o cerere pe care o depune împreună cu o copie a cardului său de identitate și cu unul dintre documentele menționate la art. 28.” COMPLAINT 14. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 10 din Convenție că închisoarea Iași l-a împiedicat să voteze în alegerile legislative din 2016, chiar dacă dreptul său de vot nu a fost restricționat de ordinul judecătoresc. 1 pentru a vota în alegerile libere care au asigurat libertatea de exprimare a avizului poporului în alegerea legislaturii? Ar fi considerat ca reședința prizonierului în scopul de a vota în alegerile legislative? Este votul pe post organizat în închisoare? Este o cutie de vot specială (urnă mobilă adusă în închisoare? Dacă da, de la care elecție electorală? Deținuții sunt sfătuiți sau așteptați să solicite înregistrarea sau modificarea rolului electoral în închisoare? Ce acțiune trebuie să ia un deținut pentru a se schimba adresa de reședință în zona electorală în care se află închisoarea? Guvernul este invitat să trimită, dacă este cazul, exemple de practică internă în acest sens. Cum se organizează votul pentru prizonieri ale căror adresă este într-o circonscription electorală care nu are un loc de detenție? Cum se organizează votul la distanță (inclusiv votul poștal) pentru rezidenți, altele decât pentru prizonieri? În ce condiții se poate avea loc votul la distanță și dacă, deloc, pentru care circonscription electorală sunt voturile exprimate? Guvernul este, de asemenea, invitat să trimită: (a) informații și date privind modul în care deținuții votează în centrele de detenție, în special cei care au adresa de rezidență într-o secțiune electorală diferită de cea în care se află centrul de detenție; (b) informațiile și practicile interne referitoare la cererile făcute de deținuți care trebuie transferate într-un loc de detenție diferit în scopul participării la alegeri (de exemplu, prin utilizarea articolului 45 § 2 din Legea privind executarea condamnărilor); și (c) informații și date privind modul în care se desfășoară votul la distanță.