AFFAIRE BUTAȘ c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

12.01.2021

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 1 du Protocole n° 1 - Protection de la propriété (Article 1 al. 1 du Protocole n° 1 - Respect des biens)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE BUTAȘ c. ROUMANIE (CtEDO, 2021)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA BUTAȘ c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 29723/05) HOTĂRÂREA STRASBURG 12 ianuarie 2021 Această hotărâre este definitivă. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Butaș c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni, Peter Paczolay, judecători, și de Ilse Freiwirth, greffiere adjunctă din secțiune cererea (n 29723/05) îndreptată împotriva României și al cărei resortisant german, domnul Augustin Roland Brutus Butaș, a sesizat Curtea în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( În ceea ce privește art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, observațiile părților, după ce au deliberat în camera Consiliului la 8 decembrie 2020, hotărârea a fost adoptată la această dată. Cererea se referă la dreptul reclamantului de a se bucura de dreptul său de proprietate, recunoscut de instanțele naționale, asupra unui imobil naționalizat de stat în timpul regimului comunist totalitar, care a fost vândut de către stat chiriașilor. ÎN FAȚĂ, reclamantul s-a născut în 1928 și a fost până la decesul său, la 21 ianuarie 2011, în Düsseldorf. , avocată. Guvernul a fost reprezentat de agenții săi, C. Brumar și, în ultimă instanță, de M.O.F. Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe Circumstanțele de fapt și juridice ale cauzei sunt similare cu cele prezentate de reclamanți în Hotărârea Strain și alții c. România 57001/00, § 18, CEDH 2005 VII), de reclamanții M. și M. Rodan în cauza Preda și alții c. România 9584/02 și altele, §§ 35-41, 29 aprilie 2014) și de către reclamanții în litigiul Ana Ionescu și alții c. România 19788/03 și 18 alții, §§ 6-7, 26 februarie 2019. Reclamantul a solicitat instanțelor naționale restituirea unei clădiri formate din mai multe apartamente și din terenul anexat situat în Turda, 3 Place 1 Decembrie 1918 (fosta 3 Rue Republiciii) care îi aparținuse mamei sale și care fusese naționalizat de fostul regim comunist. Prin hotărârea definitivă din 24 ianuarie 2005, instanța de apel a Clujului a constatat că naționalizarea proprietății fusese ilegală și că reclamantul nu a încetat niciodată să fie proprietarul legitim al acestui bun. Curtea de Apel a recunoscut în același timp validitatea contractelor de vânzare a cinci apartamente pe la Õ stat către terți, pe motiv că aceștia din urmă fuseseră de bună credință în momentul încheierii contractelor. Printr-o decizie definitivă din 18 mai 2010, tribunalul departamental din Cluj a hotărât că reclamantul avea dreptul să primească compensații. Dosarul său administrativ este în fața Autorității Naționale pentru Restituirea proprietăților care trebuie să decidă valoarea compensației și să elibereze un titlu de plată. Reclamantul nu și-a recuperat proprietatea asupra clădirii sale. El nu a fost compensat până în prezent pentru pierderea proprietății sale. CADRUL JURIDIC ȘI PRACTIC INTERNELE PERTINENTE Dreptul și practica internă privind bunurile imobile naționalizate ilegal și apoi vândute de către stat unor terți au fost prezentate în Hotărârile Brumescu c. România ([GC], nr. 28342/95, § 35 CEDH 1999 VII), Strain și altele (citată la §§ 23), Maria Atanasiu și alții c. România 30767/05 și 33800/06, § 76, 12 octombrie 2010), Preda și altele (citată la § 74) și Dickmann și Gion c. România 10346/03 și 10893/04, § 58, 24 octombrie 2017). ÎN DREPT Locus standi 10. Daniel Butaș și Christian Andreas Butaș, au informat Curtea cu privire la intenția lor de a menține cererea. Guvernul nu este împotriva acestei cereri. Având în vedere legăturile familiale și juridice ale persoanelor interesate cu reclamantul și interesul lor legitim de a continua procedura, Curtea acceptă că moștenitorii reclamantului decedat urmăresc instanța ( Janowiec și alții c. Rusia [GC], nr. 55508/07 și nr. 29520/09, § 101, CEDO 2013 și Preda și altele menționate anterior, § 75; prin urmare, Comisia va continua să prelucreze cererea, în conformitate cu cererea moștenitorilor. susține că, în pofida hotărârilor judecătorești care recunosc dreptul său de proprietate asupra acestui bun, încălcarea dreptului său la respectarea bunurilor sale, garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, este o încălcare a dreptului său de proprietate asupra bunurilor sale, astfel cum este prevăzut la art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție; Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Pe admisibilitate 12. Guvernul excită de la dreptul de a solicita, pentru nu Curtea reamintește că a examinat și a respins deja excepții similare privind neobosirea căilor de atac interne referitoare la Legea nr. 10/2001 și la Legea nr. 165/2013 (Strain și altele, § 56, Preda și altele, § 133 și 141, Dickmann și Gion, § 72 și 78, și Ana Ionescu și altele, § În acest sens, Comisia constată că Ö nu a prezentat niciun fapt sau argument nou care să o convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea acestui aspect. Õ Prin urmare, aceasta consideră că este necesar să se respingă excepția pe care o ridică în această privință. 16. Constatându-se că nu este vădit nefondat sau inadmisibil pentru un alt motiv prevăzut la art. 35 din Convenție, aceasta declară că este admisibil. Pe fond 17. Reclamantul susține că, până în prezent, în cazul în care persoana în cauză se află în posesia proprietății sale sau, în absența acesteia, în cazul în care nu a primit o compensație pentru pierderea acestui bun, aceasta aduce atingere dreptului său de a respecta bunurile sale. 18. Guvernul susține că reclamantul ar fi trebuit să urmeze procedura prevăzută de legile de restituire și modificată prin legea nr. 165/2013. 19. Curtea ia notă de faptul că, în speță, la fel ca reclamanții în cauza Strain și alții, citată anterior, sau ca domnul și domnul Rodan în cauza Preda și altele , menționat anterior, reclamantul a obținut decizii definitive prin care recunoaște cu efect naționalizarea de către statul bunului imobil și dreptul de proprietate asupra bunului în cauză. Până în prezent, aceste decizii nu au fost nici contestate, nici anulate. Cu toate acestea, reclamantul nu a reușit să recupereze proprietatea și nici să obțină despăgubiri pentru această privare de proprietate. 20. Curtea reamintește că a considerat deja că dreptul de proprietate asupra bunurilor în cauză constituia o privare în sensul celei de a doua teze a primului alineat din art. 1 din Protocolul nr. (1) și că, în lipsa unei despăgubiri, o astfel de privare implică o sarcină disproporționată și excesivă care încalcă dreptul său la respectarea proprietăților sale, garantată prin art. 1 din Protocolul nr. 1 (Preda și altele), § 146 și 148 149, Dickmann și Gion, § 103 104 și Ana Ionescu și altele, § 30, toate menționate anterior. Comisia constată că Ö nu a prezentat niciun fapt sau argument care să o convingă să ajungă la o concluzie diferită în prezenta cauză. Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curții să ajungă la concluzia încălcării articolului 1 din Protocolul nr. privind celelalte VIOLAȚII ALE CONVENȚIEI 22. În cele din urmă, reclamantul invocă o încălcare a principiului nediscriminării protejat prin art. 14 din Convenție. 23. Având în vedere toate elementele de care dispune și cu condiția ca aceasta să fie competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu constată nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate prin Convenție. 24. Prin urmare, acest aspect este vădit nefondat și trebuie respins în conformitate cu art. 35 alin. (a) și 4 din Convenție. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de faptul că: imprejmuiește pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vizate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă 26. În 2007, reclamantul a prezentat o primă cerere de satisfacție echitabilă și în 2015, la invitația Curții, acesta și-a actualizat cererea inițială. 27. Guvernul a transmis observații ca răspuns la cererile originale și actualizate de satisfacție echitabilă prezentate de solicitant. 28. Pentru a justifica cererea sa privind prejudiciul material și răspunsul său în această privință, reclamantul și guvernul au furnizat rapoarte de expertiză tehnică pregătite de experți înregistrați, fie ca membri ai Asociației Naționale a Experților ( Pagubă materială 29. Curtea la . la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (satisfacție echitabilă) [GC], nr. 58858/00, § 90, 22 decembrie 2009). 30. În circumstanțele prezentei cauze, Comisia consideră că restituirea bunului imobil în cauză ar plasa pe cât posibil reclamantul într-o situație echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat și-l fi găsit pe n maiy nu ar fi încălcat art. 1 din Protocolul nr. 31. În lipsa unei astfel de restituiri, statul pârât ar trebui să plătească reclamantului, pentru daune materiale, o sumă corespunzătoare valorii actuale a bunurilor sale (Preda și altele, citată anterior, § 163, și Ana Ionescu și altele, citată anterior, §§ 39 32). Curtea observă că există un decalaj larg între estimarea făcută de reclamant cu privire la valoarea proprietății sale și cea înaintată de guvern. Având în vedere informațiile, inclusiv documentele prezentate de părți, de care dispune în ceea ce privește prețurile la lăcusta de pe piața locală și jurisprudența constantă a acesteia în cauze similare (ana Ionescu și altele, citată anterior, § 42, împreună cu trimiterile menționate mai sus), Comisia consideră rezonabilă și echitabilă, în sensul art. 41 din Convenție, să acorde reclamantului, pentru daune materiale, suma de 150 000 EUR. Daune morale 33. Curtea consideră că ingerința gravă care a fost introdusă în dreptul reclamantului la respectarea bunului său nu poate fi compensată în mod corespunzător prin simpla constatare a unei încălcări a articolului 1 din Protocolul 1 la Convenție. Statuând în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenție, aceasta decide să aloce reclamantului, pentru daune morale, suma de 5 000 EUR. Curtea consideră rezonabilă, având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, de a aloca reclamantului suma de 1 100 EUR, indiferent de costuri. Interese moratorii 35. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii restante pe rata dobânzii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. Prin aceste motive, Curtea, în L că statul pârât trebuie să restituie reclamantului, în termen de trei luni, imobilul în cauză că, în caz contrar, statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în același termen de trei luni, suma de 150 000 EUR (cota cincizeci de mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată acestor sume cu titlu de impozit, pentru daune materiale în orice caz, statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în același termen de trei luni, suma de 5 000 EUR (cinci mii EUR) și 1 100 EUR (mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată din aceste sume cu titlu de impozit de către solicitant, pentru daune morale și proaspete și cheltuieli de judecată, astfel cum vor fi indicate sumele convertirea în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data decontării la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins surplusul cererii de satisfacție echitabilă. Făcută în franceză, apoi comunicat în scris la 12 ianuarie 2021, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Ilse Freiwirth Branko Lubarda Grefier Adjunct Președinte