AFFAIRE MEȚIANU ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

12.01.2021

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 1 du Protocole n° 1 - Protection de la propriété (Article 1 al. 1 du Protocole n° 1 - Respect des biens)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE MEȚIANU ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2021)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA MEȚINANU ȘI ALTELE c. ROMÂNIA (Cercetările nr. 224/04 și 4 a se vedea lista din anexă) HOTĂRÂREA acestei versiuni a fost rectificată la 2 iulie 2024 în conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curții. STRASBURG 12 ianuarie 2021 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În cazul Mețianu și al altor c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care face parte dintr-un comitet compus din Branko Lubarda, președinte, Carlo Ranzoni, Péter Paczolay, judecători, și din Ilse Freiwirth, asistentă de secțiune a cererilor formulate împotriva României a căror Curte a fost sesizată în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( la datele indicate în tabelul anexat, decizia de a aduce la cunoștința guvernului român ( observațiile dlui Mugrel Șimian, autorizat de președintele camerei să intervină în procedura scrisă în cererea nr. 20099/06, După ce a deliberat în camera Consiliului la 8 decembrie 2020, a luat o hotărâre în acest sens, adoptată la această dată. Solicitările se referă la dreptul de proprietate al reclamanților, recunoscut de instanțele naționale, asupra imobilelor naționale ale statului în timpul regimului comunist totalitar, aceste bunuri fiind vândute de către stat chiriașilor lor. ÎN FAVOAREA listei reclamanților și a detaliilor cererilor figurează în tabelul anexat. Guvernul a fost reprezentat de agenții săi, C. Brumar și, în ultimă instanță, de M.O.F. Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe. Circumstanțele de fapt și juridice ale cauzei sunt similare cu cele prezentate de reclamanți în cauza Strain și alții c. România 57001/00, § 18, CEDH 2005 VII), de reclamanții M. și M Rodan în cauza Preda și alții c. România 9584/02 și 7 altele, §§ 35-41, 29 aprilie 2014) și de către reclamanții în litigiul Ana Ionescu și alții c. România 19788/03 și 18 alții, §§ 6-7, 26 februarie 2019). Reclamanții au obținut hotărâri judecătorești definitive prin care să se constate că naționalizarea prin fostul regim comunist a bunurilor lor era ilegală și că nu au încetat niciodată să fie proprietarii legitimi ai acestor bunuri. Deși titlurile lor de proprietate nu au fost contestate, instanțele nu au redobândit niciodată proprietatea proprietății lor imobiliare, statul care le-a vândut unor terți. Dreptul și practica internă privind bunurile imobile naționalizate ilegal și apoi vândute de către stat unor terți au fost prezentate în Hotărârile Brumărescu c. România ([GC], nr. 28342/95, § 35, CEDH 1999 VII), Strain și altele (citată la § 23), Maria Atanasiu și alții c. România 30767/05 și 33800/06, § 76, 12 octombrie 2010), Preda și alții (citată la § 74) și Dickmann și Gion c. România 10346/03 și 10893/04, § 58, 24 octombrie 2017). ÎN DREPTUL JUCĂRII RESPECTELOR Având în vedere similaritatea obiectului cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o singură hotărâre. LOCUS STANDI În urma decesului anumitor solicitanți, moștenitorii lor au informat Curtea cu privire la intenția lor de a menține cererile. Guvernul nu se opune acestor cereri. Având în vedere legăturile familiale și juridice ale persoanelor interesate cu autorii lor și interesul lor legitim de a continua procedura, Curtea acceptă că moștenitorii reclamanților decedați urmăresc instanța ( Prin urmare, Comisia va continua să trateze aceste cereri, în conformitate cu cererea moștenitorilor (a se vedea tabelul anexat pentru mai multe detalii). Reclamanții susțin că, în pofida hotărârilor judecătorești de recunoaștere a drepturilor lor de proprietate asupra acestor bunuri care încalcă dreptul lor de a-și respecta bunurile, garantate prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, astfel de formulare Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Cu privire la lipsa de calitate a victimei reclamantului Andrei-Dragomir Dumitrescu în cererea nr. 20099/06 10. Curtea constată că în cererea nr. 20099/06, din documentele depuse la dosar de către părți reiese că, printr-un contract de cesiune gratuită a drepturilor în litigiu din 4 noiembrie 2004, prin urmare, înainte de depunerea cererii în fața Curții la 6 aprilie 2006, reclamantul a transmis reclamantului Adrian Dumitrescu partea din proprietate aflată în litigiu care îi aparținea. Curtea nu consideră, în speță, niciun dezavantaj pentru a lua în considerare convenția părților și pentru a-l considera pe domnul Adrian Dumitrescu ca fiind reclamantul care revendică partea din proprietatea care îi fusese transmisă astfel. Prin urmare, Curtea consideră că în cererea nr. 20099/06, recurentul Andrei-Dragomir Dumitrescu nu poate pretinde că este victima unei încălcări a dreptului său garantează prin art. 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, partea din cererea nr. 20099/06 privind reclamantul Andrei-Dregomir Dumitrescu este incompatibilă cu dispozițiile Convenției în sensul articolului 35 Õ (a) și trebuie să fie respinsă în conformitate cu art. 35 cu privire la excepția guvernului întemeiat pe neobosirea căilor de atac interne cu privire la cererea de recurs nr. 3432/07 11. În observațiile prezentate în martie 2009, Registrul indică faptul că o acțiune în revendicare privind proprietatea în litigiu era pendinte în fața instanțelor naționale. 12. Curtea ia notă de faptul că, potrivit informațiilor furnizate de guvern în octombrie 2020, acțiunea în revendicare menționată anterior a încetat printr-o hotărâre a Tribunalului de Primă Instanță din Beiuș din 13 octombrie 2011 privind expirarea acțiunii. Prin urmare, este necesar să se respingă excepția guvernului. Cu privire la excepțiile guvernului care rezultă din neobosirea căilor de atac interne și cu privire la incompatibilitatea rațională a statului 13. Guvernul exclude din toate cererile, pentru neobosirea căilor de atac interne din cauza căilor de atac interne referitoare la Legea nr. 10/2001 și la Legea nr. 165/2013. Pe de altă parte, în cererile n 20099/06 și 50466/06, guvernul ridică excepția de incompatibilitate rațională din punct de vedere material a acestui aspect. El consideră că reclamanții nu dispun de un bun în sensul art. 1 din Protocolul 1, în măsura în care instanțele interne recunoscuseră dreptul la naționalizare în temeiul hotărârilor lor și nu în cadrul acestora. Curtea amintește că aceasta a examinat și a respins deja excepții similare privind neobosirea căilor de atac interne referitoare la Legea nr. 10/2001 și la Legea nr. 165/2013 (Strain și altele, §§ 56, Preda și altele, § 133 și 141, Dickmann și Gion § 72 și 78, și Ana Ionescu și altele, § 23, toate menționate mai sus) și la existența unui bun (Reichardt c. România, 6111/04, § 17-20, 13 noiembrie 200815. Ea constată că Ön Õa avansat nici un fapt sau argument nou care ar putea convinge-o să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea acestui Õ . Prin urmare, aceasta consideră că trebuie respinse excepțiile pe care le ridică în această privință. 16. Constatându-se că nu este vădit nefondat sau inadmisibil pentru un alt motiv prevăzut la art. 35 din Convenție, aceasta declară că este admisibil. Pe fond 17. Reclamanții susțin că, până în prezent, în cazul în care se află în imposibilitatea de a-și recupera bunurile sau, în absența acestora, de a primi compensații pentru pierderea acestor bunuri, le afectează dreptul de a-și respecta bunurile. 18. susține, pe de altă parte, că reclamanții ar fi trebuit să urmeze procedura prevăzută de legile de restituire și modificată prin Legea nr. 165/2013. 19. Terța parte în cererea nr. 20099/06 susține că autorii săi erau, de asemenea, moștenitorii în litigiu din cadrul legislației privind restituirea și solicită Curții să respingă cererea. 20. Curtea observă că, în speță, precum și reclamanții în cauza Cauza Preda și alții , citată anterior , sau ca domnul și domnul Rodan în cauza Preda și alții , citată anterior , reclamanții au obținut decizii definitive care au recunoscut cu efect Cu toate acestea, reclamanții nu au putut recupera posesia bunurilor menționate în tabelul anexat și nici nu au putut obține despăgubiri pentru această privare de proprietate 21. Curtea amintește că a considerat deja că dreptul de proprietate asupra bunurilor în cauză constituia o privare în sensul celei de-a doua teze a primului alineat al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la acesta, în pofida faptului că a considerat deja că o cale de atac constituie o cale de atac în sensul celei de-a doua teze a primului alineat al articolului 1 din Protocolul nr. (1) și că, în lipsa unei despăgubiri, o astfel de privare implică o sarcină disproporționată și excesivă care încalcă dreptul său la respectarea proprietăților sale, garantată prin art. 1 din Protocolul nr. 1 (Preda și altele), § 146 și 148 149, Dickmann și Gion, § 103 104 și Ana Ionescu și altele, § 30, toate menționate anterior 22. Comisia constată că Ön a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea să o convingă să ajungă la o concluzie diferită în prezenta cauză. 23. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curii să ajungă la concluzia încălcării articolului 1 din Protocolul nr. privind celelalte VIOLAȚII ALE CONVENȚIEI 24. 20099/06 și 3432/07, reclamanții formulează obiecțiuni pe teren la art. 6 din convenție. Având în vedere toate elementele de care dispune și în măsura în care este competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu constată nicio încălcare a drepturilor și libertăților garantate prin art. 6 din convenție. 25. În consecință, aceste obiecții sunt în mod evident greșit întemeiate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 alin. (a) și 4 din Convenție. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de faptul că: imprejmuiește pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții pârâte, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă 27. Reclamanții au prezentat cereri de satisfacție echitabilă la diferite date între 2007 și 2018.Au actualizat ulterior primele cereri, la invitația Curții. 28. Guvernul a transmis observații ca răspuns la cererile originale și actualizate de satisfacție echitabilă prezentate de solicitanți. 29. Pentru a-și justifica cererile privind prejudiciul material și răspunsurile în această privință, anumiți solicitanți și guvernul au furnizat rapoarte de expertiză tehnică pregătite de experți înregistrați, fie la Ministerul Justiției, fie ca membri ai Asociației Naționale a Experților (inclusiv ANEVAR) A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții a Uniunii Europene în cauza C-482/99, Rec., 2002, p. (satisfacție echitabilă) [GC], n 31107/96, § 32, CEDO 2000 XI și Guiso-Gallisay c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC], n 58858/00, § 90, 22 decembrie 2009). 31. În circumstanțele prezentei cauze, Comisia consideră că restituirea bunurilor imobile în cauză ar plasa pe cât posibil reclamanții într-o situație echivalentă cu cea în care aceștia s-ar fi aflat și nu ar fi încălcat art. 1 din Protocolul nr. 32. În lipsa unei astfel de restituiri, statul pârât ar trebui să plătească reclamanților, pentru daune materiale, o sumă corespunzătoare valorii actuale a bunurilor lor (Preda și altele, citată anterior, § 163, și Ana Ionescu și altele, citată anterior, §§ 39). Curtea observă că există o mare discrepanță între estimările făcute de reclamanți cu privire la valoarea proprietăților lor și cele realizate de guvern. Având în vedere informațiile, inclusiv documentele prezentate de părți, de care dispune cu privire la prețurile de vânzare cu amănuntul pe piața locală și jurisprudența sa constantă în cauze similare (ana Ionescu și altele, citată anterior, § 42, împreună cu trimiterile menționate mai sus), Comisia consideră rezonabilă și echitabilă, în sensul art. 41 din Convenție, să acorde reclamanților, pentru daune materiale, sumele indicate în tabelul anexat. Rău moral 34. Reclamanții autori ai cererii n 34332/07 nu solicită o sumă pentru prejudiciul moral. Prin urmare, nu li se va aloca nicio sumă în acest sens. 35. În ceea ce privește celelalte cereri, Curtea consideră că ingerința gravă care a fost adusă în dreptul reclamanților la respectarea bunurilor lor nu poate fi compensată în mod corespunzător prin simpla constatare a unei încălcări a articolului 1 din Protocolul nr. (1) Statuând în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenție, Comisia decide să aloce reclamanților, pentru daune morale, sumele indicate în tabelul anexat. Cheltuieli și cheltuieli de judecată 36. Unii reclamanți nu solicită rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor lor. În consecință, Curtea nu le alocă nici o sumă în acest sens (a se vedea tabelul anexat). 37. În ceea ce privește reclamanții celorlalte cereri, Curtea consideră că este rezonabil, având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa (Iatridis c. Grecia (satisfacere echitabilă) , citată anterior, § 54, să le aloce sumele indicate în tabelul anexat, indiferent de costuri. Interese moratoriu 38. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, ÎN L că moștenitorii reclamanților care și-au exprimat dorința au calitatea de a continua prezenta procedură în locul lor (a se vedea anexa) Declară obiecțiunile formulate sub aspectul articolului 6 alineatul (1) din convenție în cererile nr. 20099/06 și 3432/07, precum și partea din cererea nr. 20099/06 privind recurentul Andrei Dragomir Dumitrescu inadmisibile Declare Restul cererilor admisibile A spus că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr 1 la Convenție A spus că statul pârât trebuie să restituie reclamanților, în termen de trei luni, clădirile aflate în litigiu în caz contrar, statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în același termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, plus orice sumă care poate fi datorată acestor sume cu titlu de impozit, pentru daune materiale în orice caz, statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în același termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, plus orice sumă care poate fi datorată acestor sume cu titlu de impozit de către reclamanți, pentru daune morale și proaspete și cheltuieli de judecată, pe care sumele astfel indicate vor fi convertirea în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data decontării la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins în plus față de cererile de satisfacție echitabilă. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 12 ianuarie 2021, în temeiul articolului 2 și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Ilse Freiwirth Branko Lubarda adjunct Președinte Anexă Numărul și data de la care a fost introdusă cererea Anul de naștere Locul de reședință Cetățenia reprezentat de Immeuble în cauză Decizia internă de recunoaștere a dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului decizia internă de recunoaștere a dreptului de proprietate al terților asupra imobilului pe baza satisfacției echitabile A) daune materiale și morale ; B) proaspete și cheltuieli de judecată 224/04 12/11/2003 Ioan MEȚIANU 1928-2018 Hollywood, Statele Unite ale Americii Moștenitoare Elena Metalu 1937 Hollywood, Statele Unite Apartament nr 55 (fostul n 73) situat la nr. 25 (fostul 43), de la Boulevard Magheru la București, prima secțiune secțiune Hotărârea definitivă din 30 iunie 2003 a instanței judecătorești din București Hotărârea definitivă din 30 iunie 2003 a instanței judecătorești din București A) 35 000 EUR (EUR) pentru daune materiale 000 EUR pentru pagubă morală B) - 20099/06 06/04/2006 Andrei Dragomir DUMITRESCU 1918 București românești Adrian DUMITRESCU 1954 București română Manuela-Rodica RADU 1945 București românești LIMITRESCU 1944-2005 București românești Moștenitoare Maria Dumitrescu 1968 Fierbinți românești Oana Maria Rodica Dumitrescu 1989 București românești Vasilica DUMITRESCU 1922 București românești (al cărui legatar este Dumitrescu Adrian) Maria Ruxandra KOPPENBURG 1945 Konstanz german, românesc Ecaterina Maria VÂLCU (născută Radulescu) 1924-2016 București România Moștenitoare Mariana-Iolanda Iarca 1956 București România Smaranda-Elena JERRCAN 1928-2014 București Româniană Moștenitoare Mariana-Iolanda Iarca 1956 București România Simona-Ecaterina PETREA 1935 București Română Marilena SUCU-ARAMĂ 1942, Târgu Mureș românesc Mariana-Iolanda IARCA 1956 București Româniana Apartament situat la nr 24 de pe strada Chiristiuilor, București, al doilea raion (la etajele 1 și 2 și la pamantul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 000 EUR în comun cu reclamanții pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată 50466/06 20/11/2006 Nicolae VENIAMIN 1946 București romanesc Lascăr VENIAMIN 1946 București romanesc Adriana CRAI- CIOCÂRLAN Traian Corneliu BRITIU Șase apartamente într-o clădire situată în București, Bld Mărăști n 31 (la intersecția cu strada Aviator I. Muntenescu n 69), primul cartier, și terenul din apropiere Hotărârea din 29 iunie 2005 a instanței judecătorești din București, definitivă prin hotărârea Curții Supreme de Casație și Justiție, din 22 mai 2006 Hotărârea definitivă a Înaltei Curți din 22 mai 2006 A) 870 225 EUR în comun cu reclamanții pentru daune materiale 000 EUR în comun cu reclamanții pentru daune morale B) - 34332/07 4/08/2007 Dan-Ioan BALTEA 1958 Arad română Marina Rodica BUCĂTURĂ 1940 Timișoara română Nadia-Isabela VUCOIEV KOTA de 200 EUR împreună cu reclamanții pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată 76622/14 28/11/2014 Niculae-Parschiv GHERAN 1929 București Roman Sorina OLARU Cota de 1⁄2 de la 1⁄2 a imobilului situat la nr. 25 de pe strada Olari din București, Sectorul 2 (3 apartamente și teren) [1] Hotărârea definitivă din 12 februarie 2014 a Curții de Apel din București, închisă la 31 octombrie 2014 Hotărârea definitivă din 12 februarie 2014 a Curții din București, netă la 31 octombrie 2014 A) 165 000 EUR (EUR) pentru daune materiale [2] 000 EUR pentru daune morale B) - [1] Rectificat la 2 iulie 2024 : următorul text a fost adăugat: