3ra-902/23 — Controlul legalitătii actelor administrative ale administratiei publice locale.

La 16 iunie 2021 Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a înaintat acțiune în contencios administrativ către Consiliul raional Rîscani, terţ Secrieru Vasile privind anularea Deciziei Consiliului raional Rîscani nr.01/12 din 22.01.2021 ,,Cu privire la acordarea locuinţei de serviciu, proprietate publică a Consiliului raional Rîscani”.

În motivarea acțiunii, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a relatat că a efectuat un control de legalizare a Deciziei Consiliului raional Rîșcani nr. 01/12 din 22.01.2021 ,,Cu privire la acordarea locuinţei de serviciu, proprietate publică” ca urmare a examinării demersului Marian Radu, deputat în Parlamentul RM (M-44/2021 din 16.03.2021).

Oficiul a menționat că, în cadrul controlului, s-a constatat că, decizia nr.01/12 din 22.01.2021 contravine normelor legale, astfel la data de 13.04.2021 Oficiul a expediat Notificarea nr.1304/OT1-375 despre ilegalitatea actului controlat, solicitând abrogarea deciziei 01/12 din 22.01.2021.

Suplimentar, Oficiul a invocat anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr.914/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a locuinţelor de serviciu, potrivit căreia ,,lista funcţiilor şi profesiilor ce oferă dreptul de a primi locuinţă de serviciu” ,iar în cele 14 categorii de funcţii nu se încadrează funcţia de preşedinte de raion. Astfel, dl V. Secrieru nu putea primi o locuinţă de serviciu, prin urmare, consiliul raional Rîşcani a adoptat decizia neavând nici un temei legal.

Luând în considerație cele expuse, Oficiul a recomandat Consiliului raional să aprobe deliberative regulamente de acordare a locuinţelor, cu scopul de a încheia acte de dispoziţie bazate pe principiul legalităţii şi transparenţei în procesul decizional.

Prin urmare, potrivit art. 3, art.18 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, în exercitarea atribuţiilor sale, autorităţile locale ca autorităţi administrativ autonome reprezentative si deliberative au dreptul în scopul realizării intereselor sale de a adopta liber dispoziţii, dar în condiţiile legii. Actele 1 autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie emise în baza şi în vederea executării legislaţiei naţionale în vigoare, legea şi respectarea legalităţii cer ca activitatea organelor administraţiei publice locale să fie conforme acestora.

Prin prisma normelor expuse rezultă că Decizia Consiliului raional Rîșcani nr. 01/12 din 22.01.2021 ,,Cu privire la acordarea locuinţei de serviciu, proprietate publică” este ilegală fiind adoptată contrar prevederilor legii.

În drept, Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a făcut trimitere la prevederile art. 8, 21 și 23 din Legea nr.75/2015 cu privire la locuințe.

La 13 octombrie 2022, Secrieru Vasile a depus cerere de alăturare la apel prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca inadmisibilă (f.d. 1-8 Vol.II).

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuințe, locuințele de serviciu se acordă persoanelor și membrilor familiilor lor dacă nu dețin o locuință în proprietate în 2 aceeași unitate administrativ-teritorială la momentul încheierii contractului de locațiune, iar lista funcțiilor și profesiilor ce oferă dreptul de a primi locuință de serviciu este stabilită de către Guvern, dacă legislația nu prevede altfel.

Instanța de apel a reținut că, conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 914/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a locuințelor de serviciu, în cele 14 categorii de funcții nu se încadrează funcția de președinte de raion. Astfel, subiectului nu-i putea fi atribuită o locuință de serviciu, Consiliul raional Rîșcani adoptând decizia în lipsa unui temei legal.

Colegiul civil a reliefat faptul că lipsa Regulamentului menționat la data adoptării deciziei contestate denotă lipsa totală a procedeului transparenței procesului decizional, lipsa criteriilor aplicate la emiterea Deciziei Consiliului raional Rîșcani nr. 01/12 din 22.01.2021, lipsa indicilor de determinare a calităților de beneficiar în raport cu subiectul vizat de conținutul deciziei contestate, lipsind inclusiv dovada întrunirii condițiilor legale prevăzute de art. 21 alin. (1) al Codului locuințelor, cum ar fi justificarea necesității, dovada lipsei altor spații locative, respectarea unui rând al beneficiarilor.

Sub acest aspect, faptul menționat supra este recunoscut de facto inclusiv de pârât prin Decizia nr. 03/18 din 14.05.2021 „Cu privire la modificarea deciziei nr. 04/12 din 04.07.2017 Cu privire la modul de acordare a locuințelor de serviciu administrate de către Consiliul raional Rîșcani”, care prevede grupul de lucru pentru examinarea și elaborarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a locuințelor de serviciu, acțiuni posterioare deciziei contestate.

Instanța de apel a mai reținut că, potrivit art. 3 și art. 18 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, în exercitarea atribuțiilor sale, autoritățile locale ca autorități administrativ autonome reprezentative și deliberative au dreptul în scopul realizării intereselor sale de a adopta liber dispoziții, dar în condițiile legii. Actele autorităților administrației publice trebuie să fie emise în baza și în vederea executării legislației naționale în vigoare, legea și respectarea legalității cer ca activitatea organelor administrației publice locale să fie conform acestora, la speță lipsind indicii dați.

În ceea ce privește controlul de legalitate și procedura prealabilă, Colegiul a reținut că Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a efectuat controlul de legalitate a Deciziei Consiliului raional Rîșcani nr. 01/12 din 22.01.2021, iar la data de 13.04.2021 a expediat Notificarea nr. 1304/OT1-375 despre ilegalitatea actului controlat, solicitând examinarea notificării și întreprinderea măsurilor privind reexaminarea și abrogarea deciziei. În raport cu data adresării în instanță și notificarea adresată, instanța de judecată apreciază ca admisibilă acțiunea înaintată, adresarea respectivei notificări fiind dovada respectării procedurii prealabile stabilite. 3

Instanța de apel a constatat că, la depunerea cererii de apel, Consiliul raional Rîșcani nu a prezentat argumente verosimile și admisibile în combaterea soluției adoptate de prima instanță. În lipsa unor argumente coerente și convingătoare, precum și a unui suport probator de natură să răstoarne soluția adoptată pe caz, Colegiul civil conchide că instanța de fond a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a aplicat corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind legală și întemeiată.

Din considerentele enunțate, Colegiul civil și de contencios administrativ a concluzionat că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic litigios și legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces condiții obiective și echitabile pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților a dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

La 12 iulie 2023, Secrieru Vasile a depus cerere de recurs nemotivată, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca inadmisibilă. (f.d. 98-99 Vol.II)

Ulterior, la 17 august 2023, Consiliul raional Rîșcani a depus cerere de recurs motivată, dezvoltând motivele de fapt și de drept ale recursului. (f.d. 101- 117 Vol.II)

În motivarea recursului, Consiliul raional Rîșcani a susținut că decizia instanței de apel, precum și hotărârea instanței de fond sunt vădit ilegale, neîntemeiate și nemotivate, urmând a fi anulate.

Recurentul a invocat inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ, susținând că instanța de fond nu s-a expus asupra cererii de inadmisibilitate printr- o încheiere, fie de admitere, cu drept de recurs, fie de respingere, fără drept de contestare, iar această omisiune nu a fost remediată nici de instanța de apel, fiind încălcate cerințele art. 207 din Codul administrativ.

În acest sens, a susținut că notificarea reclamantului nu poate fi înaintată decât în termenele stabilite de lege și pentru motive legale care să indice ilegalitatea actului administrativ individual defavorabil. Potrivit recurentului, notificarea constituie o imixtiune în dreptul discreționar al administrației publice locale, iar 4 prin decizia contestată nu s-a adus atingere activității administrative, în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Recurentul a menționat că decizia Consiliului raional Rîșcani nr. 01/12 din 22 ianuarie 2021 a fost publicată în Registrul de stat în a doua zi, astfel încât termenul de contestare prealabilă a început să curgă la 24 ianuarie 2021 și a expirat la 24 februarie 2021. Prin urmare, a susținut că, la data depunerii notificării din 13 aprilie 2021, termenul de contestare prevăzut de art. 165 din Codul administrativ fusese depășit cu peste două luni, fără ca reclamantul să solicite repunerea în termen.

Totodată, recurentul a arătat că, în conformitate cu art. 166 și art. 167 din Codul administrativ și art. 43 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, Consiliul raional Rîșcani a respins notificarea Cancelariei de Stat din 13 aprilie 2021 ca tardivă și nefondată, explicându-i dreptul de a contesta decizia respectivă în instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la notificare. A subliniat că actul administrativ prin care a fost respinsă notificarea nu a fost contestat în instanță și nu constituie obiectul acțiunii.

În continuare, Consiliul raional Rîșcani a susținut că Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu are statut de persoană juridică, iar notificarea și cererea de chemare în judecată au fost semnate de șeful oficiului teritorial, nu de Cancelaria de Stat. Potrivit recurentului, împuternicirile acordate șefului și șefului adjunct al oficiului teritorial nu justifică înaintarea notificărilor în nume propriu, iar împuternicirile pentru depunerea cererilor de chemare în judecată sunt acordate pentru acționarea în numele Cancelariei de Stat, nu în nume propriu. În susținerea argumentului, a făcut trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 574 din 28 septembrie 2009, Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 și decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ac-177/21 din 27 octombrie 2021.

Recurentul a invocat prevederile art. 17, art. 19, art. 20, art. 189 și art. 207 din Codul administrativ, susținând că reclamantul nu a indicat ce drept legitim sau libertate stabilită prin lege i-a fost încălcată și în ce modalitate acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ. În opinia sa, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu poate revendica în nume propriu încălcarea unui drept, iar acțiunea este inadmisibilă inclusiv din perspectiva lipsei calității de reclamant și a nerespectării procedurii prealabile.

În acest context, recurentul a considerat că sunt incidente temeiurile de inadmisibilitate prevăzute la art. 207 alin. (2) lit. d), e) și f) din Codul administrativ, întrucât acțiunea ar fi fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 209, reclamantul nu ar putea revendica încălcarea unui drept în sensul art. 17, iar condițiile prevăzute la art. 208 nu ar fi întrunite. A mai susținut că instanțele nu s- 5 au expus asupra admisibilității acțiunii prin prisma expirării termenelor de contestare și a nerespectării procedurii prealabile.

Cu referire la fondul litigiului, recurentul a susținut că instanța de fond nu a constatat și nu a probat ce lege a fost încălcată prin actul administrativ contestat și nu a apreciat probele din dosarul administrativ. A menționat că instanța nu a motivat suficient care prevedere a actului administrativ contravine unei anumite norme legale, deși actul administrativ poate fi anulat parțial sau integral, în funcție de partea care contravine legii.

În ceea ce privește legalitatea deciziei nr. 01/12 din 22 ianuarie 2021, recurentul a susținut că aceasta nu contravine prevederilor legale invocate de Cancelaria de Stat. A arătat că, în urma procedurii de achiziție, Consiliul raional Rîșcani a procurat un apartament cu două camere, situat în orașul Rîșcani, str. Boris Glavan nr. 5, cu suprafața de 43,5 m², înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu modul de folosință locativ, iar prin decizia contestată locuința a fost atribuită cu statut de serviciu președintelui raionului, Vasile Secrieru, pe perioada exercitării mandatului.

Recurentul a recunoscut existența unor lacune în actul juridic, însă a susținut că acestea puteau fi corectate prin adoptarea unei alte decizii, fără a fi necesară abrogarea integrală a actului administrativ, întrucât nu au fost admise încălcări care să conducă la nulitatea acestuia. În acest sens, a arătat că neindicarea statutului de serviciu în registrul cadastral reprezintă o eroare care poate fi corectată prin modificare.

De asemenea, a susținut că gratuitatea acordării locuinței și clauzele contractului de chirie puteau fi corectate prin modificarea deciziei contestate, în sensul stabilirii chiriei lunare conform legislației în vigoare și al autentificării notariale și înregistrării contractului la organul cadastral. A subliniat însă că asemenea pretenții nu au fost formulate în acțiunea de contencios administrativ.

Cu privire la aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 914 din 25 iulie 2016, recurentul a invocat pct. 10 și 13 din anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la modul de acordare a locuințelor de serviciu, susținând că lista include funcționarii publici cu funcții de conducere de nivel superior, în cazul transferului în interesul serviciului, precum și angajații autorităților publice locale, la decizia consiliului local. În opinia sa, argumentul Cancelariei de Stat potrivit căruia funcția de președinte de raion nu se regăsește în categoriile respective nu corespunde adevărului.

Totodată, recurentul a susținut că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 447 din 19 iunie 2017, referitoare la evidența, atribuirea și folosirea locuințelor sociale, nu sunt aplicabile în speță, întrucât locuința transmisă lui Vasile Secrieru are statut de locuință de serviciu. De asemenea, a considerat că prevederile art. 8 și art. 9 din 6 Legea nr. 75/2015 cu privire la locuințe, referitoare la evidența persoanelor și atribuirea locuințelor sociale, nu sunt relevante pentru cauza examinată, iar invocarea art. 23 din aceeași lege vizează locuințele de manevră, nu locuințele de serviciu.

În continuare, recurentul a susținut că instanța de fond nu a constatat existența motivelor de nulitate a actului administrativ în sensul art. 141 din Codul administrativ și nu a stabilit ce viciu deosebit de grav ar conține acesta. A mai arătat că instanța nu a stabilit dacă executarea actului presupune săvârșirea unei fapte ilegale, dacă actul este imposibil de executat, contravine bunelor moravuri ori dacă există alte cazuri de nulitate prevăzute de lege.

În concluzie, Consiliul raional Rîșcani a susținut că instanțele inferioare nu au examinat în mod corespunzător argumentele privind inadmisibilitatea acțiunii, termenele de contestare, calitatea reclamantului și legalitatea actului administrativ contestat, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 29 iunie 2023 și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunea în contencios administrativ să fie respinsă ca inadmisibilă.

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului): „Recursul se depune la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanţei de apel, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de apel transmite neîntârziat Curţii Supreme de Justiţie recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curţii Supreme de Justiţie în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanţei de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanţa de apel.”

Art. 246 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului): „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanţei de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerinţelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) şi (2) şi art.234 alin.(2) şi recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiţie.” 7

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din materialele dosarului rezultă că, la 4 august 2023, copia deciziei motivate a Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces prin intermediul poștei electronice. Ulterior, la 17 august 2023, Consiliul raional Rîșcani a depus motivarea recursului, în timp ce în privința lui Secrieru Vasile nu se regăsește o motivare a recursului.

Astfel, în raport cu art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), Completul constată că motivarea recursului Consiliului raional Rîșcani a fost depusă în termenul legal, calculat de la notificarea deciziei motivate.

În privința recursului declarat de Secrieru Vasile, urmează a fi verificată respectarea obligației distincte de depunere a motivării în termenul prevăzut de art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, obligație care nu este înlăturată prin depunerea cererii nemotivate de recurs.

Întrucât cererea de recurs a Consiliului raional Rîșcani a fost depusă la 6 iulie 2023, iar motivarea acesteia a fost prezentată la 17 august 2023, examinarea sa urmează a fi efectuată prin prisma temeiurilor prevăzute de Codul administrativ în redacția în vigoare la data depunerii recursului. Recursul preliminar depus de 8 Secrieru Vasile la 12 iulie 2023 urmează a fi apreciat separat, prin prisma art. 246 alin. (2) lit. e) din același cod.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea în fond a cererii de recurs.

În această ordine de idei, completul de judecată reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță întro eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

În consecință, la examinarea admisibilității, Completul verifică dacă recursul ridică o problemă juridică suficient de serioasă, nu dacă recurentul a 9 formulat doar o altă interpretare a faptelor sau a exprimat o opinie diferită față de concluziile instanței de apel.

În ceea ce privește recursul declarat de Secrieru Vasile, Completul reține că, la 12 iulie 2023, acesta a depus o cerere de recurs preliminar, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărâri de respingere a acțiunii ca inadmisibilă, fără a prezenta motivele de fapt și de drept ale recursului.

Din materialele dosarului rezultă că la 4 august 2023 copia deciziei motivate a Curții de Apel Bălți a fost expediată și lui Secrieru Vasile prin intermediul poștei electronice. Cu toate acestea, în termenul prevăzut de art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, acesta nu a depus motivarea recursului, iar în dosar nu se regăsește o asemenea cerere depusă ulterior.

Cererea de alăturare la apel depusă de Secrieru Vasile la 13 octombrie 2022 reprezintă un act procedural distinct și nu poate substitui motivarea recursului împotriva deciziei Curții de Apel. Prin urmare, sunt incidente prevederile art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, care prevăd inadmisibilitatea recursului atunci când motivarea nu a fost depusă.

În ceea ce privește recursul Consiliului raional Rîșcani, Completul de judecată subliniază că simpla exprimare a dezacordului cu soluția instanței de apel și reiterarea argumentelor prezentate în apel nu sunt suficiente pentru trecerea filtrului de admisibilitate. Recurentul trebuie să indice încălcări de drept concrete, esențiale și apte să influențeze soluția contestată.

În speță, deși Consiliul raional Rîșcani invocă mai multe aspecte de ordin procedural și material, argumentele sale, examinate individual și în ansamblu, nu relevă o asemenea încălcare de drept. Criticile urmăresc, în esență, reluarea dezbaterii asupra unor chestiuni deja examinate de instanța de apel, fără a demonstra o eroare juridică decisivă în raționamentul acesteia.

Cu referire la pretinsa tardivitate a notificării și a acțiunii, Completul reține că recurentul calculează termenul de contestare pornind de la publicarea deciziei Consiliului raional din 22 ianuarie 2021. Totuși, în cauză este vorba despre exercitarea controlului de legalitate al actelor autorității administrației publice locale de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, procedură reglementată de norme speciale, inclusiv de Legea nr. 436/2006 și de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845/2009. Notificarea a fost expediată la 13 aprilie 2021, iar, potrivit celor invocate chiar de recurent, Consiliul raional a răspuns la aceasta la 17 mai 2021. Acțiunea a fost înaintată la 16 iunie 2021, în termenul de 30 de zile 10 calculat de la răspunsul autorității emitente. În aceste condiții, recursul nu demonstrează că instanța de apel a calculat eronat termenul aplicabil sesizării instanței în cadrul controlului special de legalitate.

Nici critica referitoare la lipsa personalității juridice a Oficiului Teritorial Bălți nu evidențiază, în forma invocată, o încălcare esențială. Recurentul se limitează să deducă imposibilitatea sesizării instanței pe motiv că oficiul activează fără statut de persoană juridică, fără a analiza atribuțiile speciale de control și sesizare a instanței de contencios administrativ prevăzute de cadrul normativ. De asemenea, simpla trimitere la decizia CSJ nr. 2ac-177/21 din 27 octombrie 2021, fără a demonstra că situația juridică și normele aplicabile sunt identice cu cele din prezenta cauză, nu este suficientă pentru a răsturna concluzia instanței de apel.

Argumentul potrivit căruia Oficiul Teritorial Bălți nu ar putea revendica un drept vătămat în sensul art. 17 din Codul administrativ nu ține cont de temeiul special al acțiunii. În cauză, Oficiul nu a acționat pentru apărarea unui drept subiectiv propriu, ci în exercitarea atribuțiilor legale de control al legalității actelor autorităților publice locale. Or, art. 189 alin. (3) din Codul administrativ permite sesizarea instanței de către o autoritate publică în cazurile prevăzute de lege.

Cu privire la afirmația că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de inadmisibilitate printr-o încheiere separată, Completul reține că art. 207 alin. (1) din Codul administrativ impune emiterea unei încheieri atunci când acțiunea este declarată inadmisibilă. Din textul normei nu rezultă însă obligația de a emite o încheiere distinctă pentru respingerea fiecărei obiecții de inadmisibilitate invocate de pârât, atunci când instanța continuă examinarea cauzei. În plus, instanța de apel s-a referit la admisibilitatea acțiunii și la respectarea procedurii prealabile.

În ceea ce privește susținerea că instanța de apel nu s-ar fi expus separat asupra cererii de alăturare la apel depuse de Secrieru Vasile, recurentul nu explică ce argument distinct, determinant și nesoluționat din acea cerere ar fi fost de natură să schimbe rezultatul apelului. Simpla lipsă a unei mențiuni separate în dispozitiv, fără indicarea consecinței juridice concrete asupra soluției, nu demonstrează o încălcare esențială a normelor de procedură. În plus, recursul propriu al lui Secrieru Vasile este inadmisibil pentru nedepunerea motivării, astfel încât susținerea respectivă nu poate suplini motivarea unei căi de atac distincte.

Prin urmare, criticile recurentului nu evidențiază încălcări esențiale ale normelor de drept material sau procedural și nici nu demonstrează că instanța de apel a omis să examineze un argument decisiv ori a ajuns la o concluzie incompatibilă cu cadrul normativ aplicabil. În aceste circumstanțe, recursul 11 Consiliului raional Rîșcani nu trece filtrul de admisibilitate instituit de art. 246 din Codul administrativ, în redacția aplicabilă la data depunerii recursului.

Din aceste considerente, în conformitate cu art. 230 și 246 (în vigoare la data depunerii recursului) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de Consiliul raional Rîșcani și Secrieru Vasile împotriva deciziei din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Gheorghe Stratulat Judecători Ion Munteanu Ana Cucerescu 12