3ra-114/22 — cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020

3ra-114/22 — cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020 (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-114/2022

2-20047417-01-3ra-09022022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de către Președintele raionului Rîșcani

– Secrieru Vasile,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva Agenției

pentru Soluționarea Contestațiilor, cu participarea persoanei terțe Agenția Achiziții

Publice cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile

împotriva hotărârii din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 05 mai 2020, Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile a depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției

pentru Soluționarea Contestațiilor prin care a solicitat anularea deciziei nr. 03d-175-20

din 23 martie 2020.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat faptul că, la 06 februarie 2020 pe

platforma achiziții.md a fost inițiată procedura de achiziție publică prin Cererea

Ofertelor de Prețuri „Produse petroliere pentru anul 2020”, nr. ocds-b3wdpl-MD-

1580973626013 din 21 februarie 2020. Grupul de lucru a autorității publice,

Președintele raionului Rîșcani, după evaluarea ofertelor a decis să descalifice oferta

S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, din motivul că formularul DUAE (Documentul Unic de

Achiziții European), nu corespunde cu cel solicitat de autoritatea contractantă. Decizia

dată a fost adoptată în baza prevederilor art. 71 alin. (1) lit. (b) și (d) din Legea nr.

131/2015 și pct. 10.2 a documentației standard (aprobată prin Ordinul Ministerului

Finanțelor nr. 175 din 05 octombrie 2018): Prezentarea oricărui alt formular DUAE

decât cel solicitat de către autoritatea contractantă, va servi ca temei de descalificare de

la procedura de achiziție publică, în pct. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 987/2018:

Autoritatea contractantă stabilește criterii minime de calificare și selecție a operatorilor

1

economici în invitația sau anunțul de participare. Autoritatea contractantă trebuie să

asigure corelația dintre informațiile solicitate prin invitația sau anunțul de participare și

cele incluse în Documentul Unic de Achiziții European (în continuare - DUAE), în

vederea completării de către operatorii economici interesați” și în pct. 41 din aceiași

hotărâre care prevede că: După verificarea specificației tehnice a ofertantului conform

cerințelor tehnice și criteriilor prevăzute în invitația sau anunțul de participare, grupul

de lucru sau, după caz, specialistul certificat în domeniul achizițiilor publice are dreptul

să solicite de la ofertantul câștigător al licitației electronice, prin intermediul SIA RSAP,

și să examineze documentele justificative aferente DUAE. Grupul de lucru sau, după

caz, specialistul certificat în domeniul achizițiilor publice descalifică ofertantul dacă

constată că datele de calificare ale acestuia, specificate în DUAE, sunt eronate sau

incomplete ori operatorul economic a refuzat prezentarea documentelor justificative

aferente DUAE și trece la următorul ofertant”. Conducându-se de aceste prevederi a

legislației, grupul de lucru a descalificat oferta S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, din motiv

că formularul DUAE prezentat de către operatorul economic S.R.L. „LUKOIL-

Moldova” nu corespunde cu formularul DUAE atașat în SIA RSAP MTender de către

autoritatea contractantă, și anume în partea V a formularului: „Indicații generale pentru

toate criteriile de selecție”, punctul A: „îndeplinirea tuturor criteriilor de selecție

impuse”, operatorul economic SRL „LUKOIL Moldova” a bifat „nu”, adică ofertantul

S.R.L. „LUKOIL-Moldova” a refuzat să prezinte informația documentelor justificative

aferente DUAE, în cazul când vor fi solicitate de autoritatea contractantă. Acesta este

motivul pentru care a fost descalificată oferta S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, și nici de

cum motivul invocat de reclamant în decizia sa, precum că formularul DUAE prezentat

de S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, conține mai multe rânduri în partea IV, și integral

partea VI, care n-au fost solicitate în formularul DUAE a autorității contractante. Pârâtul

în decizia sa nu se expune în genere referitor la conținutul pârții V, a formularului

DUAE, în care ofertantul S.R.L. „LUKOIL-Moldova” bifează „nu” adică refuză să

prezinte informația documentelor justificative aferente DUAE, care este o condiție

obligatorie și îi dă dreptul autorității contractante să descalifice oferta, în temeiul

prevederilor art. 71 alin. (1), lit. (b) și (d) din Legea nr. 131/2015 și pct. 10.2 a

documentației standard (aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 175 din 05

octombrie 2018), care este o condiție obligatorie, și îi dă dreptul autorității contractante

să descalifice oferta, în conformitate cu prevederile legislației menționate. Acest fapt a

servit temei legal pentru autoritatea contractantă să descalifice oferta S.R.L. „LUKOIL-

Moldova”.

La 27 mai 2020, reclamantul a depus cerere de completare a acțiunii, prin care a

specificat că, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 436/2006,

privind administrația publică locală, Președintele raionului reprezintă raionul în

raporturile cu Guvernul, cu alte autorități publice centrale, cu persoane fizice și juridice

din țară și din străinătate, precum și în instanțe judecătorești. Astfel, a considerat că

această prevedere legală confirmă dreptul Președintelui raionului de a semna și înainta

cereri de chemare în judecată.

A mai specificat reclamantul că, pârâtul în decizia sa, nr. 03d-175-20 din 23 martie

2020, a menționat că, Decizia este obligatorie pentru părți, poate fi atacată în ordinea

contenciosului administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în termen de 30 de

2

zile de la data comunicării. Respectiv, Președintele raionului Rîșcani a adresat pârâtului

cerere prealabilă privind anularea deciziei nr. 03d-l75-20 din 23 martie 2020, însă luând

în considerație zilele de odihnă declarate prin dispozițiile Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, în perioada 30 martie 2020 – 30 aprilie 2020,

consideră că cererea prealabilă a fost depusă în termen.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. art. 162 alin. (3), 164 alin. (2) lit.

(a), 167, 189, 207, 209, 211, 212 din Codul administrativ, și art. 946, 948, 954 din

Codul civil, potrivit cărora a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată cu

anularea deciziei Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor nr. 03d- 175-20,

din 23 martie 2020.

Prin hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de

către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva Agenției pentru

Soluționarea Contestațiilor cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie

Dispozitivul hotărârii din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost notificat Președintelui raionului Rîșcani – Secrieru Vasile la 31 martie 2021, fapt

confirmat prin avizul de recepție a scrisorii anexat la materialele cauzei. (f.d.115-vol.I)

La 9 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Președintele raionului Rîșcani –

Secrieru Vasile a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 15 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiuni.

(f.d.117, vol.I)

La 23 aprilie 2021, Președintelui raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, a recepționat

hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 19 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal

a depus motivarea apelului. (f.d.134, 140/142-vol.I)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apel

Președintelui raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva hotărârii din 15 martie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis demersul

apelantului Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile și a fost atras în proces, în

calitate de terț Agenția Achiziții Publice.

Prin decizia din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel

depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, a fost admisă. A fost

casată hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a fost

emisă o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ, inițiată la

cererea de chemare în judecată depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru

Vasile împotriva Agenției pentru Soluționarea Contestațiilor, cu participarea persoanei

terțe Agenția Achiziții Publice cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23

martie 2020, a fost declarată inadmisibilă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prin Decizia nr. 03d-175-20 din

23 martie 2020, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, în conformitate

cu prevederile art. 80 alin. (1), art. 82 alin. (1), art. 84 alin. (1) și art. 86 alin. (2) lit. a),

alin. (3), alin. (4) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015, s-a decis a admite contestația nr.

02/153/20 din 02 martie 2020, depusă de către S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, pe

3

marginea rezultatului desfășurării procedurii de achiziție publică nr. MD-

1580973626013 din 21 februarie 2020, privind achiziția produselor petroliere pentru

anul 2020, inițiată de către Consiliul raional Rîșcani. S-a anulat decizia nr. ocds-

b3wdpl-MD-1580973626013 din 26 februarie 2020 a grupului de lucru de anulare a

procedurii de atribuire, adoptată în cadrul procedurii de achiziție publică nr. MD-

1580973626013 din 21 februarie 2020, inclusiv toate actele subsecvente acesteia. S-a

obligat Consiliul raional Rîșcani, ca măsură de remediere, în termen de până la 5 zile de

la primirea prezentei decizii, să continue procedura de achiziție publică nr. MD-

1580973626013 din 21 februarie 2020, cu luarea în considerare a constatărilor din

partea motivată a prezentei decizii. S-a obligat Consiliul raional Rîșcani, ca în termen de

3 zile din data adoptării deciziei de evaluare, să raporteze Agenției Naționale pentru

Soluționarea Contestațiilor cu privire la realizarea remediilor impuse prin prezenta

decizie.

Colegiul specializat al instanței de apel a menționat la caz că, reieșind din clauzele

contractului administrativ autoritatea contractantă a fost Consiliul raional Rîșcani.

Astfel, prin decizia în cauză au fost instituite obligații față de Consiliul raional Rîșcani.

Cu toate acestea acțiunea în contencios administrativ a fost depusă de Președintele

raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, deși actul administrativ contestat nu vizează

instituția președintelui raionului, nefiind îndreptat cu careva efecte spre acesta,

respective nu afectează nici un drept legitim al acestuia.

Deși în acțiunea înaintată (concretizată), Președintele raionului Rîșcani – Secrieru

Vasile a indicat că în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea privind administrația publică

locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, care prevede că: „președintele raionului

reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorități publice centrale, cu

persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și în instanțe judecătorești”,

fapt care în opinia sa îi acordă dreptul de a semna și înainta cereri de chemare în

judecată, Completul judiciar a menționat că acțiunea în contencios administrativ poate fi

inițiată doar dacă persoana revendică un drept al său prevăzut de lege și care a fost

încălcat prin activitatea administrativă concretă a unei autorități publice în sensul art. 17

din Codul administrativ.

În sensul Legii revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile

formulate de reclamantul acțiunii de contencios administrative prin cererea de chemare

în judecată, în conținutul căreia urmează a fi elucidat în mod prioritar acel drept deținut

în temeiul legii al reclamantului, după care expusă și vătămarea concretă a dreptului

deținut, deoarece expresiile utilizate în textul art. art. 17 și 189 din Codul administrativ

de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective

concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale,

precum și acțiunile populare (actio popularis).

În speță, a reținut instanța de apel că, parte a procedurii de achiziții publice care a

fost obiectul contestației depuse către Agenția Națională pentru Soluționarea

Contestațiilor, fiind Consiliul raional Râșcani, la caz reclamantul-Președintele raionului

Râșcani promovând acțiunea în cauză, nu a identificat un drept acordat de lege și

respectiv vătămat prin activitatea administrativă a autorității pârâte.

De asemenea, instanța de apel a subliniat că, temeiul constituțional al contestării

actelor autorităților publice și a răspunderii acestor autorități pentru vătămările aduse

4

prin nesocotirea sau încălcarea drepturilor și libertăților legitime ale persoanei rezultă

din art. 52 din Constituție, dar este prevăzut expres și în art. 53, consacrat nemijlocit

dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică.

Astfel, potrivit art.53 alin. (1) din Constituția RM, persoana vătămată într-un drept

al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins,

anularea actului și repararea pagubei.

Protecția drepturilor și libertăților omului împotriva activității ilegale a autorităților

publice își are suportul și în actele internaționale referitoare la drepturile și libertățile

fundamentale ale omului. În acest sens, Declarația Universală a Drepturilor Omului, în

art. 8, stabilește: „Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanțelor

judiciare competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt

recunoscute prin constituție sau prin lege“.

Astfel, instanța de apel a notat că, în cazul în care persoana este vătămată în

drepturile sale prin acte administrative, ea poate să se apere recurgând la pârghiile și

instrumentele oferite de legislația administrativă, care potrivit art. 3 din Codul

administrativ „are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității

administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării

respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,

ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”

Colegiul specializat al instanței de apel a conchis că, calitatea de reclamant în

acțiunile în contencios administrativ o poate avea doar persoana care poate revendica un

drept vătămat sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă, condiție care la caz nu a fost întrunită, considerent din care

devin aplicabil art.207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit cărora acțiunea în

contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Corespunzător, instanța de apel a dedus că, acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile este inadmisibilă.

La 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, iar la 14 ianuarie 2022, prin

intermediul poștei electronice, Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

anularea deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei

spre rejudecare.

În motivarea recursului Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile a indicat

că nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră neîntemeiată și pasibilă de a

fi anulată deoarece la emiterea acesteia instanța de apel a aplicat în mod eronat analogia

legii sau analogia dreptului, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele

cauzei, iar aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a litigiului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

5

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate la 28

septembrie 2021, iar decizia motivată i-a fost notificată Președintelui raionului Rîșcani –

Secrieru Vasile la 16 decembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii

anexat la materialele cauzei. (f.d.1193-vol.I)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

depus cerere de recurs la 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, iar la 14

ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 04 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Agenției pentru

Soluționarea Contestațiilor și persoanei terțe Agenția Achiziții Publice copia recursului

depus de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva deciziei din 28

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu explicarea dreptului de a depune

referință.

Prin referința depusă la 01 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Agenția

pentru Soluționarea Contestațiilor a solicitat respingerea recursului depus de

Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva deciziei din 28 septembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, ca inadmisibil, iar Agenția Achiziții Publice nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună

opinia referitor la recursul depus de Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile inadmisibilă,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

6

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul semnătura Ala Cobăneanu

judecătorii semnătura Aliona Miron

semnătura Iurie Bejenaru

Copia corespunde originalului: Iurie Bejenaru

8