3ra-114/22 — cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020

Dosarul nr. 3ra-114/2022 2-20047417-01-3ra-09022022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 13 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva Agenției pentru Soluționarea Contestațiilor, cu participarea persoanei terțe Agenția Achiziții Publice cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020, împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva hotărârii din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 05 mai 2020, Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției pentru Soluționarea Contestațiilor prin care a solicitat anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat faptul că, la 06 februarie 2020 pe platforma achiziții.md a fost inițiată procedura de achiziție publică prin Cererea Ofertelor de Prețuri „Produse petroliere pentru anul 2020”,

nr. ocds-b3wdpl-MD- 1580973626013 din 21 februarie 2020. Grupul de lucru a autorității publice, Președintele raionului Rîșcani, după evaluarea ofertelor a decis să descalifice oferta S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, din motivul că formularul DUAE (Documentul Unic de Achiziții European), nu corespunde cu cel solicitat de autoritatea contractantă. Decizia dată a fost adoptată în baza prevederilor art. 71 alin. (1) lit. (b) și (d) din Legea nr. 131/2015 și pct. 10.2 a documentației standard (aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 175 din 05 octombrie 2018): Prezentarea oricărui alt formular DUAE decât cel solicitat de către autoritatea contractantă, va servi ca temei de descalificare de la procedura de achiziție publică, în pct. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 987/2018: Autoritatea contractantă stabilește criterii minime de calificare și selecție a operatorilor 1 economici în invitația sau anunțul de participare.

Autoritatea contractantă trebuie să asigure corelația dintre informațiile solicitate prin invitația sau anunțul de participare și cele incluse în Documentul Unic de Achiziții European (în continuare - DUAE), în vederea completării de către operatorii economici interesați” și în pct. 41 din aceiași hotărâre care prevede că: După verificarea specificației tehnice a ofertantului conform cerințelor tehnice și criteriilor prevăzute în invitația sau anunțul de participare, grupul de lucru sau, după caz, specialistul certificat în domeniul achizițiilor publice are dreptul să solicite de la ofertantul câștigător al licitației electronice, prin intermediul SIA RSAP, și să examineze documentele justificative aferente DUAE.

Grupul de lucru sau, după caz, specialistul certificat în domeniul achizițiilor publice descalifică ofertantul dacă constată că datele de calificare ale acestuia, specificate în DUAE, sunt eronate sau incomplete ori operatorul economic a refuzat prezentarea documentelor justificative aferente DUAE și trece la următorul ofertant”. Conducându-se de aceste prevederi a legislației, grupul de lucru a descalificat oferta S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, din motiv că formularul DUAE prezentat de către operatorul economic S.R.L. „LUKOIL- Moldova” nu corespunde cu formularul DUAE atașat în SIA RSAP MTender de către autoritatea contractantă, și anume în partea V a formularului: „Indicații generale pentru toate criteriile de selecție”, punctul A: „îndeplinirea tuturor criteriilor de selecție impuse”, operatorul economic SRL „LUKOIL Moldova” a bifat „nu”, adică ofertantul S.R.L.

„LUKOIL-Moldova” a refuzat să prezinte informația documentelor justificative aferente DUAE, în cazul când vor fi solicitate de autoritatea contractantă. Acesta este motivul pentru care a fost descalificată oferta S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, și nici de cum motivul invocat de reclamant în decizia sa, precum că formularul DUAE prezentat de S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, conține mai multe rânduri în partea IV, și integral partea VI, care n-au fost solicitate în formularul DUAE a autorității contractante. Pârâtul în decizia sa nu se expune în genere referitor la conținutul pârții V, a formularului DUAE, în care ofertantul S.R.L.

„LUKOIL-Moldova” bifează „nu” adică refuză să prezinte informația documentelor justificative aferente DUAE, care este o condiție obligatorie și îi dă dreptul autorității contractante să descalifice oferta, în temeiul prevederilor art. 71 alin. (1), lit. (b) și (d) din Legea nr. 131/2015 și pct. 10.2 a documentației standard (aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 175 din 05 octombrie 2018), care este o condiție obligatorie, și îi dă dreptul autorității contractante să descalifice oferta, în conformitate cu prevederile legislației menționate. Acest fapt a servit temei legal pentru autoritatea contractantă să descalifice oferta S.R.L. „LUKOIL- Moldova”.

La 27 mai 2020, reclamantul a depus cerere de completare a acțiunii, prin care a specificat că, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 436/2006, privind administrația publică locală, Președintele raionului reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorități publice centrale, cu persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și în instanțe judecătorești. Astfel, a considerat că această prevedere legală confirmă dreptul Președintelui raionului de a semna și înainta cereri de chemare în judecată. A mai specificat reclamantul că, pârâtul în decizia sa, nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020, a menționat că, Decizia este obligatorie pentru părți, poate fi atacată în ordinea contenciosului administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în termen de 30 de 2 zile de la data comunicării.

Respectiv, Președintele raionului Rîșcani a adresat pârâtului cerere prealabilă privind anularea deciziei nr. 03d-l75-20 din 23 martie 2020, însă luând în considerație zilele de odihnă declarate prin dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, în perioada 30 martie 2020 – 30 aprilie 2020, consideră că cererea prealabilă a fost depusă în termen.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. art. 162 alin. (3), 164 alin. (2) lit. (a), 167, 189, 207, 209, 211, 212 din Codul administrativ, și art. 946, 948, 954 din Codul civil, potrivit cărora a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată cu anularea deciziei Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor nr. 03d- 175-20, din 23 martie 2020. Prin hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva Agenției pentru Soluționarea Contestațiilor cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020. (f.d.113, 119-131, vol.I) Dispozitivul hotărârii din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificat Președintelui raionului Rîșcani – Secrieru Vasile la 31 martie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii anexat la materialele cauzei.

(f.d.115-vol.I) La 9 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiuni. (f.d.117, vol.I) La 23 aprilie 2021, Președintelui raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 19 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal a depus motivarea apelului. (f.d.134, 140/142-vol.I) Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apel Președintelui raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva hotărârii din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis demersul apelantului Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile și a fost atras în proces, în calitate de terț Agenția Achiziții Publice. Prin decizia din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, a fost admisă. A fost casată hotărârea din 15 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a fost emisă o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva Agenției pentru Soluționarea Contestațiilor, cu participarea persoanei terțe Agenția Achiziții Publice cu privire la anularea deciziei nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020, a fost declarată inadmisibilă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prin Decizia nr. 03d-175-20 din 23 martie 2020, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1), art. 82 alin. (1), art. 84 alin. (1) și art. 86 alin. (2) lit. a), alin. (3), alin. (4) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015, s-a decis a admite contestația nr. 02/153/20 din 02 martie 2020, depusă de către S.R.L. „LUKOIL-Moldova”, pe 3 marginea rezultatului desfășurării procedurii de achiziție publică nr. MD- 1580973626013 din 21 februarie 2020, privind achiziția produselor petroliere pentru anul 2020, inițiată de către Consiliul raional Rîșcani. S-a anulat decizia nr. ocds- b3wdpl-MD-1580973626013 din 26 februarie 2020 a grupului de lucru de anulare a procedurii de atribuire, adoptată în cadrul procedurii de achiziție publică nr. MD- 1580973626013 din 21 februarie 2020, inclusiv toate actele subsecvente acesteia.

S-a obligat Consiliul raional Rîșcani, ca măsură de remediere, în termen de până la 5 zile de la primirea prezentei decizii, să continue procedura de achiziție publică nr. MD- 1580973626013 din 21 februarie 2020, cu luarea în considerare a constatărilor din partea motivată a prezentei decizii. S-a obligat Consiliul raional Rîșcani, ca în termen de 3 zile din data adoptării deciziei de evaluare, să raporteze Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor cu privire la realizarea remediilor impuse prin prezenta decizie. Colegiul specializat al instanței de apel a menționat la caz că, reieșind din clauzele contractului administrativ autoritatea contractantă a fost Consiliul raional Rîșcani.

Astfel, prin decizia în cauză au fost instituite obligații față de Consiliul raional Rîșcani. Cu toate acestea acțiunea în contencios administrativ a fost depusă de Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, deși actul administrativ contestat nu vizează instituția președintelui raionului, nefiind îndreptat cu careva efecte spre acesta, respective nu afectează nici un drept legitim al acestuia.

Deși în acțiunea înaintată (concretizată), Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile a indicat că în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, care prevede că: „președintele raionului reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorități publice centrale, cu persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și în instanțe judecătorești”, fapt care în opinia sa îi acordă dreptul de a semna și înainta cereri de chemare în judecată, Completul judiciar a menționat că acțiunea în contencios administrativ poate fi inițiată doar dacă persoana revendică un drept al său prevăzut de lege și care a fost încălcat prin activitatea administrativă concretă a unei autorități publice în sensul art. 17 din Codul administrativ.

În sensul Legii revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate de reclamantul acțiunii de contencios administrative prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi elucidat în mod prioritar acel drept deținut în temeiul legii al reclamantului, după care expusă și vătămarea concretă a dreptului deținut, deoarece expresiile utilizate în textul art. art. 17 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).

În speță, a reținut instanța de apel că, parte a procedurii de achiziții publice care a fost obiectul contestației depuse către Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, fiind Consiliul raional Râșcani, la caz reclamantul-Președintele raionului Râșcani promovând acțiunea în cauză, nu a identificat un drept acordat de lege și respectiv vătămat prin activitatea administrativă a autorității pârâte. De asemenea, instanța de apel a subliniat că, temeiul constituțional al contestării actelor autorităților publice și a răspunderii acestor autorități pentru vătămările aduse 4 prin nesocotirea sau încălcarea drepturilor și libertăților legitime ale persoanei rezultă din art. 52 din Constituție, dar este prevăzut expres și în art. 53, consacrat nemijlocit dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică.

Astfel, potrivit art.53 alin. (1) din Constituția RM, persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei. Protecția drepturilor și libertăților omului împotriva activității ilegale a autorităților publice își are suportul și în actele internaționale referitoare la drepturile și libertățile fundamentale ale omului. În acest sens, Declarația Universală a Drepturilor Omului, în art. 8, stabilește: „Orice persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanțelor judiciare competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin constituție sau prin lege“.

Astfel, instanța de apel a notat că, în cazul în care persoana este vătămată în drepturile sale prin acte administrative, ea poate să se apere recurgând la pârghiile și instrumentele oferite de legislația administrativă, care potrivit art. 3 din Codul administrativ „are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.” Colegiul specializat al instanței de apel a conchis că, calitatea de reclamant în acțiunile în contencios administrativ o poate avea doar persoana care poate revendica un drept vătămat sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă, condiție care la caz nu a fost întrunită, considerent din care devin aplicabil art.207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit cărora acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Corespunzător, instanța de apel a dedus că, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile este inadmisibilă. La 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, iar la 14 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, anularea deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată deoarece la emiterea acesteia instanța de apel a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei, iar aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a litigiului. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă 5 legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate la 28 septembrie 2021, iar decizia motivată i-a fost notificată Președintelui raionului Rîșcani – Secrieru Vasile la 16 decembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii anexat la materialele cauzei.

(f.d.1193-vol.I) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus cerere de recurs la 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, iar la 14 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 04 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Agenției pentru Soluționarea Contestațiilor și persoanei terțe Agenția Achiziții Publice copia recursului depus de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu explicarea dreptului de a depune referință.

Prin referința depusă la 01 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor a solicitat respingerea recursului depus de Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ca inadmisibil, iar Agenția Achiziții Publice nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul depus de Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de 6 consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile. 7 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Președintele raionului Rîșcani – Secrieru Vasile se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul semnătura Ala Cobăneanu judecătorii semnătura Aliona Miron semnătura Iurie Bejenaru Copia corespunde originalului: Iurie Bejenaru 8